3rh-90/17 — recunoasterea ilegala a raspunsului si obligarea recalcularii vechimii in munca

3rh-90/17 — recunoasterea ilegala a raspunsului si obligarea recalcularii vechimii in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3rh-90/17

Prima instanță: Jud. Centru mun. Chișinău (jud. I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Danilov, L. Popova)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud. T. Vieru, Sv. Filincova, O. Sternioală, L.

Gafton, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Luiza Gafton, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de

Inspectoratul General al Poliției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga

Tudor împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Poliție cu

privire la recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2016, Buznea Ion și Cepraga Tudor s-au adresat cu o cerere de chemare

în judecată către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General de Poliție privind

recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii au indicat că Cepraga Tudor a fost angajat al organelor

afacerilor interne al MAI R.M., cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, totodată în

perioada de timp 25 septembrie 1996, până în prezent activează în cadrul Batalionului de

Pază și Escortă al Direcției de Poliție MAI R.M.

Menționează că și Buznea Ion a fost angajat al organelor afacerilor interne al MAI

R.M., cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, totodată în perioada de timp din

octombrie 2005, până în prezent activează în cadrul Batalionului de Pază și Escortă al

Direcției de Poliție MAI R.M.

Consideră că, activând în această funcție cu persoane arestate, condamnate atât

penal cât și contravențional, inclusiv conlucrând în strânsă legătură cu instituții de tip

1

penitenciar nu au fost luate în considerare atele normative ce-i apără drepturile în cadrul

activității în serviciul MAI R.M., inclusiv la calcularea și recalcularea eficientă a

vechimii în muncă ce influențează la durata serviciului activ, inclusiv stagiul de muncă și

asupra pensiei achitate ulterior și cuantumului acesteia.

Opinează că, nu s-au luat în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului Republicii

Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin.(2) al Legii RM cu privire la sistemul

penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 2 martie 2008.

Explică că, au depus o cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova prin care au solicitat să-i fie oferită informația despre vechimea în

muncă în cadrul Ministerul Afacerilor Interne R.M., inclusiv subdiviziunile acesteia.

Relevă că, la 16 mai 2016 a parvenit răspuns la cererea prealabilă, în care au fost

anexate un set de documente, cu excepția faptului că nu a fost comunicat recalcularea

vechimii în muncă cu avantaje, cererea a fost lăsată fără examinare.

Afirmă că, angajatorul urma să calculeze vechimea în muncă cu avantaje,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază.

Relatează că sunt supuși riscului sănătății și vieții având contact direct cu persoanele

reținute, inclusiv contagioase. Riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție, pe

parcursul serviciului în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău și din cadrul Izolatorului Detenție Preventivă a fost

reflectat în cadrul Notei informative a Procuraturii mun. Chișinău nr. 12-6d/04 din 15

septembrie 2004, în Nota informativă a Ministerului Justiției nr. 04/3883 din 17 mai

2006, actul comisiei formate de Direcția medicală a MAI nr. 17/7-55 din 24 noiembrie

2006, cât și prin Hotărârea Parlamentului nr. 37Q-XVI din 28 decembrie 2005.

În urma concretizării cerințelor solicită reclamanții să fie recunoscut ca fiind ilegal

faptul refuzului Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă înaintată

la 11 aprilie 2016 de Buznea Ion și Cepraga Tudor și de a oferi răspuns în termenul

prevăzut de lege. Să fie recunoscut ca ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliție nr.

34/3-Col-137/16 din 16 mai 2016; a obliga pârâții să-i stabilească și recalculeze lui

Buznea Ion vechimea în muncă de la 03 octombrie 2005 până la data emiterii hotărârii,

ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu. A obliga pârâții să-i recalculeze și să-i achite salariul lui Buznea Ion,

reieșind din recalculul vechimii în serviciu. A obliga pârâții să-i stabilească și recalculeze

lui Cepraga Tudor vechimea în muncă de la 25 septembrie 1996 până la data emiterii

hotărârii, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu. A obliga pârâții să-i recalculeze și să-i achite salariul lui

Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în serviciu.

2

Prin încheierea protocolară din 04 august 2016 s-a atras în proces în calitate de

copârât Inspectoratul General al Poliției.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga Tudor.

S-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-

Col-137/16 din 16 mai 2016. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula

vechimea în muncă în organele afacerilor interne lui Buznea Ion, începând cu 03

octombrie 2005 până la 20 octombrie 2016, ca perioadă de activitate cu avantaj,

calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. S-a obligat

Inspectoratul General al Poliției să-i recalculeze și să-i achite salariu lui Buznea Ion,

reieșind din recalculul vechimii în muncă.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula vechimea în muncă în

organele afacerilor interne lui Cepraga Tudor, începând cu 25 septembrie 1996 până la 20

octombrie 2016, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-i

recalculeze și să-i achite salariu lui Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în

muncă. În rest pretențiile s-au respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017 s-au admis apelurile

declarate de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne și s-a casat

integral hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016, fiind emisă

o nouă hotărâre prin care s-au respins ca neîntemeiate pretențiile reclamanților Buznea

Ion și Cepraga Tudor împotriva Inspectoratului General al Poliției și s-a încetat procesul

în partea pretențiilor formulate de reclamanți împotriva Ministerului Afacerilor Interne.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, a fost admis recursul

declarat de către Buznea Ion și Cepraga Tudor, casată decizia Curții de Apel Chișinău din

22 martie 2017 și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20

octombrie 2016.

La 26 septembrie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea cauzei la rejudecare.

În susținerea cererii de revizuire, Inspectoratul General al Poliției a menționat că

prin hotărârea primei instanțe menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26

iulie 2017, Inspectoratul General al Poliției a fost obligat la recalcularea vechimii în

muncă precum și a salariului lui Buznea Ion și Cepraga Tudor, iar în partea ce ține de

recalcularea vechimii în muncă, Inspectoratul General al Poliției a fost obligat la

recalcularea și achitare salariului pentru perioadele de activitate ale reclamanților în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce în partea executării hotărârii instanței de

fond, Inspectoratul General al Poliției comunică că este în imposibilitate de a executa

3

hotărârea instanței de fond, or ultimul nu deține baza de date și a Ministerului Afacerilor

Interne întru recalcularea salariului.

Opinează că impunerea recalculării salariului și achitarea acestuia, reieșind din

recalcularea vechimii în muncă, pentru perioadele activate în cadrul Ministerul Afacerilor

Interne este improprie și eronată, defavorizează financiar Inspectoratul General al Poliției

în coraport cu Ministerul Afacerilor Interne.

Mai mult, se constată că Inspectoratul General al Poliției a fost impus la achitarea

salariului pentru munca prestată de către Buznea Ion și Cepraga Tudor pentru

Inspectoratul General al Poliției, ceea ce constituie o ilegalitate admisă de către instanțele

de judecată.

Explică că instanțele de judecată la emiterea hotărârii/deciziei nu a ținut cont de

instituția executării, or în conformitate cu art. 1 alin.(1) din Codul de Executare,

procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor

recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de

lege. Iar în cazul în care titlul executoriu prezentat spre executare Inspectoratului General

al Poliției nu poate fi executat, se atrage atenția că prin neexecutarea acestuia se încalcă

drepturile lui Buznea Ion și Cepraga Tudor.

Comunică că în partea recalculării vechimii în muncă sunt suficiente informațiile

care se conțin în carnetul de muncă, sunt înscrise date cu referire la perioadele de

activitate în cadrul organelor afacerilor interne întru recalcularea vechimii în muncă cu

avantaje, iar în partea ce ține de recalcularea salariului se reiterează că fără baza de date

această procedură nu este posibilă de executat.

Susține că aceste fapte/circumstanțe au devenit cunoscute abia după expedierea

hotărârii din 20 octombrie 2016 spre executare Direcțiilor specializate al Inspectoratului

General al Poliției. Prin urmare, sunt întrunite temeiurile prevăzute în art. 449 lit. b) din

Codul de Procedură Civilă.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de Procedură Civilă, indicându-

se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de Procedură Civilă și

anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-menționate urmează că, cererea de revizuire poate fi

declarată doar în temeiurile expres prevăzute în art. 449 Cod de Procedură Civilă. Lista

temeiurilor este exhaustivă și nu poate fi completată.

4

Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce

la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

În același rând, în sensul art. 446 Cod de Procedură Civilă, pe calea revizuirii poate

fi retractat un act judecătoresc irevocabil, care este greșit în raport cu unele împrejurări

survenite după pronunțarea acestuia, iar motivele pentru care se poate dispune retractarea

sunt prevăzute expres și limitativ de art. 449 Cod de Procedură Civilă.

Potrivit art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei

revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea

de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

În speță, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în susținerea cererii de

revizuire și anume, faptul imposibilității executării recalculării salariului în lipsa unei

baze de date, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și

reexaminare a cauzei în fond.

Or, recalcularea salariului este una din pretențiile înaintate de Buznea Ion și Cepraga

Tudor, care a fost verificată și cercetată în cadrul examinării cauzei de către instanțele de

judecată.

Mai mult ca atât că instanța de fond prin hotărârea din 20 octombrie 2016 a obligat

Inspectoratul General al Poliției să recalculeze și să achite salariu lui Buznea Ion și

Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în muncă, acest fapt fiind adus la

cunoștință revizuentului. Respectiv, aceasta nu poate fi considerată circumstanță nouă sau

faptă esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului prin prisma

art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă.

5

În această ordine de idei, se menționează că, argumentele enunțate de revizuent nu

se încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica

răsturnarea soluției pronunțate prin încheierea a cărei revizuire se cere.

Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractarea a hotărârii și nu

de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește

scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o

manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în

virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

6

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În circumstanțele indicate și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Inspectoratul

General al Poliției, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de

către revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al

Poliției ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Inspectoratul

General al Poliției împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga Tudor

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Poliție cu privire

la recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

7