3rh-90/17 — recunoasterea ilegala a raspunsului si obligarea recalcularii vechimii in munca

Dosarul nr. 3rh-90/17 Prima instanță: Jud. Centru mun. Chișinău (jud. I. Chirtoaca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Danilov, L. Popova) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud. T. Vieru, Sv. Filincova, O. Sternioală, L. Gafton, N. Craiu) Î N C H E I E R E 06 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru Judecători: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală Luiza Gafton, Nicolae Craiu examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliției, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga Tudor împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Poliție cu privire la recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, c o n s t a t ă : La 08 iunie 2016, Buznea Ion și Cepraga Tudor s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General de Poliție privind recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii au indicat că Cepraga Tudor a fost angajat al organelor afacerilor interne al MAI R.M., cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, totodată în perioada de timp 25 septembrie 1996, până în prezent activează în cadrul Batalionului de Pază și Escortă al Direcției de Poliție MAI R.M. Menționează că și Buznea Ion a fost angajat al organelor afacerilor interne al MAI R.M., cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, totodată în perioada de timp din octombrie 2005, până în prezent activează în cadrul Batalionului de Pază și Escortă al Direcției de Poliție MAI R.M.

Consideră că, activând în această funcție cu persoane arestate, condamnate atât penal cât și contravențional, inclusiv conlucrând în strânsă legătură cu instituții de tip 1 penitenciar nu au fost luate în considerare atele normative ce-i apără drepturile în cadrul activității în serviciul MAI R.M., inclusiv la calcularea și recalcularea eficientă a vechimii în muncă ce influențează la durata serviciului activ, inclusiv stagiul de muncă și asupra pensiei achitate ulterior și cuantumului acesteia.

Opinează că, nu s-au luat în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin.(2) al Legii RM cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 2 martie 2008. Explică că, au depus o cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin care au solicitat să-i fie oferită informația despre vechimea în muncă în cadrul Ministerul Afacerilor Interne R.M., inclusiv subdiviziunile acesteia. Relevă că, la 16 mai 2016 a parvenit răspuns la cererea prealabilă, în care au fost anexate un set de documente, cu excepția faptului că nu a fost comunicat recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, cererea a fost lăsată fără examinare.

Afirmă că, angajatorul urma să calculeze vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază. Relatează că sunt supuși riscului sănătății și vieții având contact direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase. Riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție, pe parcursul serviciului în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și din cadrul Izolatorului Detenție Preventivă a fost reflectat în cadrul Notei informative a Procuraturii mun.

Chișinău nr. 12-6d/04 din 15 septembrie 2004, în Nota informativă a Ministerului Justiției nr. 04/3883 din 17 mai 2006, actul comisiei formate de Direcția medicală a MAI nr. 17/7-55 din 24 noiembrie 2006, cât și prin Hotărârea Parlamentului nr. 37Q-XVI din 28 decembrie 2005. În urma concretizării cerințelor solicită reclamanții să fie recunoscut ca fiind ilegal faptul refuzului Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă înaintată la 11 aprilie 2016 de Buznea Ion și Cepraga Tudor și de a oferi răspuns în termenul prevăzut de lege. Să fie recunoscut ca ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliție nr. 34/3-Col-137/16 din 16 mai 2016; a obliga pârâții să-i stabilească și recalculeze lui Buznea Ion vechimea în muncă de la 03 octombrie 2005 până la data emiterii hotărârii, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

A obliga pârâții să-i recalculeze și să-i achite salariul lui Buznea Ion, reieșind din recalculul vechimii în serviciu. A obliga pârâții să-i stabilească și recalculeze lui Cepraga Tudor vechimea în muncă de la 25 septembrie 1996 până la data emiterii hotărârii, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. A obliga pârâții să-i recalculeze și să-i achite salariul lui Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în serviciu. 2 Prin încheierea protocolară din 04 august 2016 s-a atras în proces în calitate de copârât Inspectoratul General al Poliției. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga Tudor.

S-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3- Col-137/16 din 16 mai 2016. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula vechimea în muncă în organele afacerilor interne lui Buznea Ion, începând cu 03 octombrie 2005 până la 20 octombrie 2016, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-i recalculeze și să-i achite salariu lui Buznea Ion, reieșind din recalculul vechimii în muncă. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula vechimea în muncă în organele afacerilor interne lui Cepraga Tudor, începând cu 25 septembrie 1996 până la 20 octombrie 2016, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-i recalculeze și să-i achite salariu lui Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în muncă. În rest pretențiile s-au respins. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017 s-au admis apelurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne și s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016, fiind emisă o nouă hotărâre prin care s-au respins ca neîntemeiate pretențiile reclamanților Buznea Ion și Cepraga Tudor împotriva Inspectoratului General al Poliției și s-a încetat procesul în partea pretențiilor formulate de reclamanți împotriva Ministerului Afacerilor Interne.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, a fost admis recursul declarat de către Buznea Ion și Cepraga Tudor, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017 și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 octombrie 2016. La 26 septembrie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea cauzei la rejudecare.

În susținerea cererii de revizuire, Inspectoratul General al Poliției a menționat că prin hotărârea primei instanțe menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, Inspectoratul General al Poliției a fost obligat la recalcularea vechimii în muncă precum și a salariului lui Buznea Ion și Cepraga Tudor, iar în partea ce ține de recalcularea vechimii în muncă, Inspectoratul General al Poliției a fost obligat la recalcularea și achitare salariului pentru perioadele de activitate ale reclamanților în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce în partea executării hotărârii instanței de fond, Inspectoratul General al Poliției comunică că este în imposibilitate de a executa 3 hotărârea instanței de fond, or ultimul nu deține baza de date și a Ministerului Afacerilor Interne întru recalcularea salariului.

Opinează că impunerea recalculării salariului și achitarea acestuia, reieșind din recalcularea vechimii în muncă, pentru perioadele activate în cadrul Ministerul Afacerilor Interne este improprie și eronată, defavorizează financiar Inspectoratul General al Poliției în coraport cu Ministerul Afacerilor Interne. Mai mult, se constată că Inspectoratul General al Poliției a fost impus la achitarea salariului pentru munca prestată de către Buznea Ion și Cepraga Tudor pentru Inspectoratul General al Poliției, ceea ce constituie o ilegalitate admisă de către instanțele de judecată. Explică că instanțele de judecată la emiterea hotărârii/deciziei nu a ținut cont de instituția executării, or în conformitate cu art. 1 alin.(1) din Codul de Executare, procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege.

Iar în cazul în care titlul executoriu prezentat spre executare Inspectoratului General al Poliției nu poate fi executat, se atrage atenția că prin neexecutarea acestuia se încalcă drepturile lui Buznea Ion și Cepraga Tudor. Comunică că în partea recalculării vechimii în muncă sunt suficiente informațiile care se conțin în carnetul de muncă, sunt înscrise date cu referire la perioadele de activitate în cadrul organelor afacerilor interne întru recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, iar în partea ce ține de recalcularea salariului se reiterează că fără baza de date această procedură nu este posibilă de executat. Susține că aceste fapte/circumstanțe au devenit cunoscute abia după expedierea hotărârii din 20 octombrie 2016 spre executare Direcțiilor specializate al Inspectoratului General al Poliției.

Prin urmare, sunt întrunite temeiurile prevăzute în art. 449 lit. b) din Codul de Procedură Civilă. Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de Procedură Civilă, indicându- se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de Procedură Civilă și anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale sus-menționate urmează că, cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în art. 449 Cod de Procedură Civilă.

Lista temeiurilor este exhaustivă și nu poate fi completată. 4 Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. În același rând, în sensul art. 446 Cod de Procedură Civilă, pe calea revizuirii poate fi retractat un act judecătoresc irevocabil, care este greșit în raport cu unele împrejurări survenite după pronunțarea acestuia, iar motivele pentru care se poate dispune retractarea sunt prevăzute expres și limitativ de art. 449 Cod de Procedură Civilă. Potrivit art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. În speță, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în susținerea cererii de revizuire și anume, faptul imposibilității executării recalculării salariului în lipsa unei baze de date, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond. Or, recalcularea salariului este una din pretențiile înaintate de Buznea Ion și Cepraga Tudor, care a fost verificată și cercetată în cadrul examinării cauzei de către instanțele de judecată. Mai mult ca atât că instanța de fond prin hotărârea din 20 octombrie 2016 a obligat Inspectoratul General al Poliției să recalculeze și să achite salariu lui Buznea Ion și Cepraga Tudor, reieșind din recalculul vechimii în muncă, acest fapt fiind adus la cunoștință revizuentului.

Respectiv, aceasta nu poate fi considerată circumstanță nouă sau faptă esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului prin prisma art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă. 5 În această ordine de idei, se menționează că, argumentele enunțate de revizuent nu se încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea soluției pronunțate prin încheierea a cărei revizuire se cere. Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractarea a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. 6 O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În circumstanțele indicate și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliției, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliției ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buznea Ion și Cepraga Tudor împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Poliție cu privire la recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru Judecători Svetlana Filincova Oleg Sternioală Luiza Gafton Nicolae Craiu 7