2ra-2051/17 — determinarea cotei parti din bunul imobil

prima instanță: V-S.Midrigan dosarul nr.2ra-2051/17 (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) instanța de apel: M.Guzun, Iu.Cotruță, N.Simciuc (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 06 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carabadjac Radion împotriva Dianei Carabadjac, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat Botanica, mun.Chișinău, Carabadjac Domichia, notarul public Vescu Livia privind determinarea cotelor-părți din imobilul proprietate comună în devălmășie, încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, prin care s-a admis apelul declarat de Carabadjac Radion, fiind casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 18 octombrie 2016, și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 24 iunie 2015, Carabadjac Radion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Carabadjac, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat Botanica, mun.Chișinău, Carabadjac Domichia, notarul public Vescu Lilia privind determinarea cotelor-părți din imobilul proprietate comună în devălmășie, încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la XXXXX a decedat Carabadjac Filipp care este tatăl său, decesul fiind trecut în registru actelor de stare civilă nr.XXXXX. Menționează că pe parcursul vieții, defunctul Carabadjac Filipp nu și-a testat averea. După decesul ultimului, succesiunea a fost acceptată de către fiul acestuia Carabadjac Radion, soția defunctului Carabadjac Diana și mama defunctului - Carabadjac Domichia.

Indică că dosarul succesoral după decesul defunctului Carabadjac Filipp a fost deschis la notarul public Vescu Livia. Mai indică că mama sa Carabadjac Domichia a renunțat la moștenire în folosul său, iar masa succesorală constă din apartamentul nr.XXXXX. Susține că în urma verificării documentelor s-a constatat, că defunctul Carabadjac Filipp împreună cu Ustinova Liudmila au privatizat apartamentul nr. 1 XXXXX, fapt ce se confirmă prin hotărârea nr. 437 din 14 martie 2002 a Comisiei de Privatizare a fondului de locuințe mun. Chișinău. Iar conform răspunsului nr. 02/2710 din 17 ianuarie 2013 de la Î.S. „CRIS Registru”, Ustinova Liudmila a decedat pe data de YYYYY.

Invocă că, pe data de 13 septembrie 2016 a fost recunoscut în calitate de moștenitor legal a averii succesorale după decesul lui Carabadjac Filipp și că în prezent nu poate intra în posesia moștenirii deoarece fosta soție a defunctului, Carabadjac Diana îi creează impedimente, nefiind de acord cu soluționarea pe cale amiabilă a conflictului prin adresarea la notar în vederea îndeplinirii formalităților necesare pentru a primi certificat de moștenitor legal. Indică că, pârâta Carabadjac Diana a deposedat apartamentul și nu permite intrarea în acesta și exclusiv se folosește de masa succesorală, în pofida faptului că dispune cu drept de proprietate de alte bunuri imobile. Relatează că, conform răspunsului nr. 02/22032 din 05 februarie 2013 al Î.S.

„CRIS Registru”, Carabadjac Diana are viză de domiciliu pe str. XXXXX, iar conform extraselor din Registru bunurilor imobile este proprietara imobilului în baza contractului de donație. De asemenea Carabadjac Diana este coproprietara imobilului situat în mun. ZZZZZ. Susține că dat fiind faptul că, Ustinova Liudmila a decedat nu-și poate primi certificatul de moștenitor legal. Referitor la moștenirea Liudmilei Ustinova, comunică că aceasta este vacantă dat fiind faptul că nimeni nu a acceptat-o în termenul de 6 luni după decesul acesteia și conform extrasului din Registru bunurilor imobile coproprietari ai apartamentului nr.XXXXX sunt Carabadjac Filipp și Ustinova Liudmila.

Solicită atribuirea apartamentului nr.XXXXX din proprietatea comună în devălmășie în proprietate comună pe cote-părți, determinarea cotelor părți ideale din apartamentului nr. XXXXX, în mărime 1/2 cotă parte ideală lui Carabadjac Filip și 1/2 cotă parte lui Ustinova Liudmila și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016 acțiunea a fost respinsă. La 18 noiembrie 2016 Carabadjac Radion a declarant apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și adoptarea unei hotărâri noi privind admiterea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017 s-a admis apelul declarat de Carabadjac Radion.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016 și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea. S-a modificat regimul juridic al apartamentului nr. XXXXX, din proprietate comună în devălmășie în proprietate comună pe cote-părți. S-a determinat cota-parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, în mărime de ½ cotă-parte ideală lui Carabadjac Filip și ½ cotă-parte ideală lui Ustinova Liudmila. S-a încasat de la Carabadjac Diana în beneficiul lui Carabadjac Radion suma de 2 2643 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 1558 CC al RM, dacă nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni de durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moștenitor.

În certificatul de calitate de moștenitor se menționează că acesta nu are valoarea unui certificat de moștenitor și că poate fi utilizat numai pentru dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existența bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmînd ca certificatul de moștenitor să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moștenirii, în caz contrar moștenitorul fiind străin de moștenire prin neacceptare. Instanța de apel a reținut că, la 13.09.2012 Carabadjac Radion a fost recunoscut în calitate de moștenitor legal al averii defunctului Carabadjac Filipp, în baza art. 1558 CC al RM, fiindu-i eliberat certificat de calitate de moștenitor.

Conform art. 1444 alin. 3 CC al RM, în patrimoniul succesoral intră cota-parte a celui ce a lăsat moștenirea din proprietatea comună, iar dacă împărțirea în natură nu este posibilă, valoarea ei. Potrivit art. 346, alin. (1) CC al RM, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sânt prezumate a fi egale până la probă contrară. Conform art. 345, alin. (2) CC al RM, se instituie prezumția conform căreia, dacă bunul este comun, atunci el aparține proprietarilor cu drept de proprietate comună pe cote-părți. La determinarea cotelor - părți ideale în proprietatea comună între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea bunului.

Aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal. Deoarece la privatizarea apartamentului nr. XXXXX au participat două persoane, se prezumă că cotele-părți sunt egale - câte 1/2 cotă-parte ideală pentru fiecare participant la privatizare. Potrivit art. 345, alin. (3) CC al RM, coproprietarii devălmași pot atribui bunurilor comune regimul proprietății comune pe cote-părți. Dacă sunt divergențe referitor la atribuirea bunurilor din proprietate comună în devălmășie regimului juridic al proprietății comune pe cote-părți, atunci litigiul se va soluționa de către instanța judecătorească. Astfel, reieșind din circumstanțele de fapt și de drept, instanța de apel a menționat că Carabadjac Radion are calitatea de moștenitor legal al defunctului Carabadjac Filipp, fapt confirmat prin certificatul eliberat de către notar.

Certificatul respectiv este eliberat în scopul de a dobândi actele necesare pentru a dovedi existența bunurilor ce compun patrimoniul succesoral. Mai mult ca atît, instanța de apel a invocat că ultimul nu solicită atribuirea bunurilor comune regimului proprietății comune pe cote-părți în numele său ci în numele coproprietarilor inițiali care sunt decedați. La 24 iulie 2017 avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea 3 recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejdecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural, și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

Mai mult ca atît, instanța de apel greșit a soluționat pricina, fără a da o apreciere corectă probelor anexate la dosar și fără a fi citat intervenientul accesoriu Carabadjac Dominichia. La 04 decembrie 2017 avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului suplimentar s-a invocat că Carabadjac Radion urma să prezinte dovada că este unicul moștenitor, iar această calitate să fie confirmată în modul stabilit de lege, sau să probeze că a dobândit prin succesiune dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX și că alți moștenitori nu există.

Avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana în recursul suplimentar a invocat prevederile art.321 Cod civil, art.1432 alin.(1) Cod civil, art.1558 alin.(2) Cod civil. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 23 mai 2017, la 05 iulie 2017 (f.d.132), însă la materialele dosarului lipsește dovada recepționării acesteia de către părți. Prin urmare, recursul declarat la 24 iulie 2017 se consideră depus în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 4 Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 5