2ra-2051/17 — determinarea cotei parti din bunul imobil

prima instanță: V-S.Midrigan dosarul nr.2ra-2051/17

(Judecătoria Botanica, mun. Chișinău)

instanța de apel: M.Guzun, Iu.Cotruță, N.Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carabadjac Radion

împotriva Dianei Carabadjac, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat

Botanica, mun.Chișinău, Carabadjac Domichia, notarul public Vescu Livia privind

determinarea cotelor-părți din imobilul proprietate comună în devălmășie, încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, prin care s-a admis

apelul declarat de Carabadjac Radion, fiind casată hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 18 octombrie 2016, și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 24 iunie 2015, Carabadjac Radion a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Dianei Carabadjac, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de

Stat Botanica, mun.Chișinău, Carabadjac Domichia, notarul public Vescu Lilia

privind determinarea cotelor-părți din imobilul proprietate comună în devălmășie,

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la XXXXX a decedat Carabadjac Filipp care

este tatăl său, decesul fiind trecut în registru actelor de stare civilă nr.XXXXX.

Menționează că pe parcursul vieții, defunctul Carabadjac Filipp nu și-a testat

averea. După decesul ultimului, succesiunea a fost acceptată de către fiul acestuia

Carabadjac Radion, soția defunctului Carabadjac Diana și mama defunctului -

Carabadjac Domichia.

Indică că dosarul succesoral după decesul defunctului Carabadjac Filipp a fost

deschis la notarul public Vescu Livia.

Mai indică că mama sa Carabadjac Domichia a renunțat la moștenire în folosul

său, iar masa succesorală constă din apartamentul nr.XXXXX.

Susține că în urma verificării documentelor s-a constatat, că defunctul

Carabadjac Filipp împreună cu Ustinova Liudmila au privatizat apartamentul nr.

1

XXXXX, fapt ce se confirmă prin hotărârea nr. 437 din 14 martie 2002 a Comisiei de

Privatizare a fondului de locuințe mun. Chișinău. Iar conform răspunsului nr. 02/2710

din 17 ianuarie 2013 de la Î.S. „CRIS Registru”, Ustinova Liudmila a decedat pe data

de YYYYY.

Invocă că, pe data de 13 septembrie 2016 a fost recunoscut în calitate de

moștenitor legal a averii succesorale după decesul lui Carabadjac Filipp și că în

prezent nu poate intra în posesia moștenirii deoarece fosta soție a defunctului,

Carabadjac Diana îi creează impedimente, nefiind de acord cu soluționarea pe cale

amiabilă a conflictului prin adresarea la notar în vederea îndeplinirii formalităților

necesare pentru a primi certificat de moștenitor legal.

Indică că, pârâta Carabadjac Diana a deposedat apartamentul și nu permite

intrarea în acesta și exclusiv se folosește de masa succesorală, în pofida faptului că

dispune cu drept de proprietate de alte bunuri imobile.

Relatează că, conform răspunsului nr. 02/22032 din 05 februarie 2013 al Î.S.

„CRIS Registru”, Carabadjac Diana are viză de domiciliu pe str. XXXXX, iar

conform extraselor din Registru bunurilor imobile este proprietara imobilului în baza

contractului de donație.

De asemenea Carabadjac Diana este coproprietara imobilului situat în mun.

ZZZZZ.

Susține că dat fiind faptul că, Ustinova Liudmila a decedat nu-și poate primi

certificatul de moștenitor legal. Referitor la moștenirea Liudmilei Ustinova, comunică

că aceasta este vacantă dat fiind faptul că nimeni nu a acceptat-o în termenul de 6 luni

după decesul acesteia și conform extrasului din Registru bunurilor imobile

coproprietari ai apartamentului nr.XXXXX sunt Carabadjac Filipp și Ustinova

Liudmila.

Solicită atribuirea apartamentului nr.XXXXX din proprietatea comună în

devălmășie în proprietate comună pe cote-părți, determinarea cotelor părți ideale din

apartamentului nr. XXXXX, în mărime 1/2 cotă parte ideală lui Carabadjac Filip și

1/2 cotă parte lui Ustinova Liudmila și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016

acțiunea a fost respinsă.

La 18 noiembrie 2016 Carabadjac Radion a declarant apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

adoptarea unei hotărâri noi privind admiterea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017 s-a admis apelul declarat

de Carabadjac Radion.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 octombrie

2016 și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea.

S-a modificat regimul juridic al apartamentului nr. XXXXX, din proprietate

comună în devălmășie în proprietate comună pe cote-părți.

S-a determinat cota-parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, în mărime de ½

cotă-parte ideală lui Carabadjac Filip și ½ cotă-parte ideală lui Ustinova Liudmila.

S-a încasat de la Carabadjac Diana în beneficiul lui Carabadjac Radion suma de

2

2643 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 1558 CC al RM,

dacă nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri în patrimoniul defunctului ori

determinarea acestora necesită operațiuni de durată și moștenitorii solicită să li se

stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moștenitor. În

certificatul de calitate de moștenitor se menționează că acesta nu are valoarea unui

certificat de moștenitor și că poate fi utilizat numai pentru dobîndirea actelor necesare

pentru a dovedi existența bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmînd ca

certificatul de moștenitor să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită

numai în cazul acceptării în termen a moștenirii, în caz contrar moștenitorul fiind

străin de moștenire prin neacceptare.

Instanța de apel a reținut că, la 13.09.2012 Carabadjac Radion a fost

recunoscut în calitate de moștenitor legal al averii defunctului Carabadjac Filipp, în

baza art. 1558 CC al RM, fiindu-i eliberat certificat de calitate de moștenitor.

Conform art. 1444 alin. 3 CC al RM, în patrimoniul succesoral intră cota-parte

a celui ce a lăsat moștenirea din proprietatea comună, iar dacă împărțirea în natură nu

este posibilă, valoarea ei.

Potrivit art. 346, alin. (1) CC al RM, fiecare coproprietar este proprietarul

exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sânt prezumate a fi

egale până la probă contrară.

Conform art. 345, alin. (2) CC al RM, se instituie prezumția conform căreia,

dacă bunul este comun, atunci el aparține proprietarilor cu drept de proprietate

comună pe cote-părți. La determinarea cotelor - părți ideale în proprietatea comună

între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea

bunului. Aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.

Deoarece la privatizarea apartamentului nr. XXXXX au participat două

persoane, se prezumă că cotele-părți sunt egale - câte 1/2 cotă-parte ideală pentru

fiecare participant la privatizare.

Potrivit art. 345, alin. (3) CC al RM, coproprietarii devălmași pot atribui

bunurilor comune regimul proprietății comune pe cote-părți. Dacă sunt divergențe

referitor la atribuirea bunurilor din proprietate comună în devălmășie regimului juridic

al proprietății comune pe cote-părți, atunci litigiul se va soluționa de către instanța

judecătorească.

Astfel, reieșind din circumstanțele de fapt și de drept, instanța de apel a

menționat că Carabadjac Radion are calitatea de moștenitor legal al defunctului

Carabadjac Filipp, fapt confirmat prin certificatul eliberat de către notar. Certificatul

respectiv este eliberat în scopul de a dobândi actele necesare pentru a dovedi existența

bunurilor ce compun patrimoniul succesoral.

Mai mult ca atît, instanța de apel a invocat că ultimul nu solicită atribuirea

bunurilor comune regimului proprietății comune pe cote-părți în numele său ci în

numele coproprietarilor inițiali care sunt decedați.

La 24 iulie 2017 avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac

Diana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea

3

recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejdecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material și procedural, și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

aplicată.

Mai mult ca atît, instanța de apel greșit a soluționat pricina, fără a da o apreciere

corectă probelor anexate la dosar și fără a fi citat intervenientul accesoriu Carabadjac

Dominichia.

La 04 decembrie 2017 avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei

Carabadjac Diana a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei instanței de apel,

cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului suplimentar s-a invocat că Carabadjac Radion urma să

prezinte dovada că este unicul moștenitor, iar această calitate să fie confirmată în

modul stabilit de lege, sau să probeze că a dobândit prin succesiune dreptul de

proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX și că alți moștenitori nu există.

Avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana în recursul

suplimentar a invocat prevederile art.321 Cod civil, art.1432 alin.(1) Cod civil,

art.1558 alin.(2) Cod civil.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților

copia deciziei din 23 mai 2017, la 05 iulie 2017 (f.d.132), însă la materialele dosarului

lipsește dovada recepționării acesteia de către părți. Prin urmare, recursul declarat la

24 iulie 2017 se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei

Carabadjac Diana este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în

interesele recurentei Carabadjac Diana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei Carabadjac Diana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Criclivîi Sergiu în interesele recurentei

Carabadjac Diana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecători: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5