3rh-97/17 — contestarea actului administrativ si obligarea înregistrării dreptului de proprietate

prima instanță: V. Pruteanu dosarul nr. 3rh-97/17 instanța de recurs: N. Clima, Iu. Șumcov, V. Cherdivară Î N C H E I E R E 29 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas, Ion Druță Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând cererile de revizuire depuse de către Olga Tabuncic și Viorel Ghimp, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Baranov împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Oficiul cadastral teritorial Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Cadastru” și menținută hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2012, c o n s t a t ă: La data de 20 februarie 2012, Olga Baranov a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Comisiei de partajare a averii fostei AGȚ Colonița din 10 martie 2008 grupului de cotași, din care face parte și ea, i-a fost atribuit din patrimoniul fostei gospodării, printre alte obiecte, și bunul imobil „Depozit îngrășăminte minerale brigada nr. 1”. Menționează că, ulterior, prin decizia nr. 2/3 din 16 martie 2011, Consiliul sătesc Colonița a aprobat modul și mărimea cotei valorice din bunurile agricole atribuite la privatizare și, în special, atribuirea ei a acestui obiect.

Susține că, în temeiul deciziei nominalizate, în modul stabilit, i-a fost eliberat certificatul de proprietate nr. 07 din 21 martie 2011. Afirmă că, ea s-a adresat la OCT Chișinău pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului, prezentând documentele necesare înregistrării și, anume, procesul-verbal din 10 martie 2008, certificatul de proprietate nr. 7 din 21 martie 2011, anexa nr. 1, în care este individualizat imobilul „Depozit îngrășăminte 1 minerale din brigada nr. 1”, planul geometric al lotului cu nr. cadastral xxxx, pe care este amplasat obiectul și copia dosarului tehnic. Relevă că, prin decizia registratorului din 26 septembrie 2011 i-a fost refuzat în înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului, pe motiv că, conținutul documentelor prezentate nu corespund cerințelor legislației în vigoare.

Consideră reclamanta refuzul ca ilegal, prin care i-a fost încălcat dreptul la înregistrarea proprietății. Solicită anularea deciziei OCT Chișinău din 26 septembrie 2011 „Cu privire la refuzul înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile” și obligarea OCT Chișinău de a înregistra dreptul de proprietate al Olgăi Baranov asupra bunului imobil „Depozit de îngrășăminte minerale din brigada nr. 1”, cu nr. cadastral xxxx, amplasat pe sectorul de teren cu nr. cadastral xxxx, cu cota parte 100%. Ulterior, reclamanta Olga Baranov a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat și anularea deciziei ÎS „Cadastru” nr. B-694/11-04 din 13 ianuarie 2012 privind refuzul de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil și obligarea ÎS „Cadastru” de a înregistra, prin efectuarea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile, dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2012 acțiunea a fost admisă, au fost anulate decizia registratorului OCT Chișinău din 26 septembrie 2011 și decizia registratorului din cadrul ÎS „Cadastru” nr. B-694/11-04 din 13 ianuarie 2012 și au fost obligați OCT Chișinău și ÎS „Cadastru” să înregistreze, prin efectuarea înscrisurilor în Registru bunurilor imobile, dreptul de proprietate al Olgăi Baranov asupra bunului imobil - depozit îngrășăminte minerale, cu nr. cadastral xxxx, amplasat pe terenul cu nr. cadastral xxxx. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2012 a fost respins recursul declarat de ÎS „Cadastru” ca tardiv și menținută hotărârea primei instanțe. La data de 08 septembrie 2016, Olga Tabuncic și Viorel Ghimp au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire au indicat că, în conformitate cu art. 449 lit.c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Menționează că, actele prezentate de către intimata Olga Baranov, care au stat la baza adoptării hotărârii judecătorești, au fost declarate nule prin decizii irevocabile ale instanțelor de judecată naționale și, anume, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015 a fost anulată decizia Consiliului sătesc Colonița nr. 2/3 din 16 martie 2011, cu anexele corespunzătoare, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 februarie 2016 recursul declarat de către Consiliul sătesc Colonița a fost considerat inadmisibil.

Mai mult decât atât, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016 au fost respinse cererile de revizuire depuse de mai multe persoane, printre care și Olga Baranov. 2 Susține că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016 au fost declarate nule procesul-verbal al Adunării generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei AGȚ „Colonița” din 07 august 2007 și procesul-verbal al ședinței comisiei de departajare a averii din 10 martie 2008. Afirmă că, în ceea ce privește certificatul de proprietate nr. 7 din 21 martie 2011, eliberat de către Primăria s. Colonița în baza deciziei Consiliului sătesc Colonița nr. 2/3 din 16 martie 2011, urmează a fi considerat nul de drept, deoarece actul juridic, în baza căruia a fost eliberat Olgăi Baranov, a fost anulat, astfel, fiind desființate efectele sale juridice.

Relevă că, toate actele prezentate de către Olga Baranov instanței de judecată sunt nule și nu produc efecte juridice, efecte care se răsfrâng începând din momentul aprobării proceselor-verbale și a deciziei Consiliului sătesc Colonița și eliberării certificatului de proprietate menționate. Invocă că, Olga Tabuncic, fiind moștenitorul legal al lui Anatolii Tabuncic, decedat la data de 20 ianuarie 2007, a moștenit cota valorică a tatălui său, iar Viorel Ghimp este deținător de cotă valorică. Consideră că, prin obligarea OCT Chișinău și ÎS „Cadastru” de a înregistra dreptul de proprietate al Olgăi Baranov asupra depozitului au fost încălcate drepturile mai multor cotași, inclusiv ale lor. În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire neîntemeiate și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

3 Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate aceste drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, deși revizuenții au invocat ca temei de revizuire prevederile art.449 lit. c) CPC, motivele aduse în susținerea cererilor de revizuire nu se încadrează în prevederile normei enunțate. Or, la caz, se constată că, revizuenții Olga Tabuncic și Viorel Ghimp nu sunt subiecți ai raportului material litigios și prin urmare, se consideră că, prin decizia a cărei revizuire se solicită nu au fost lezate careva drepturi ale acestora.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererilor de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiul invocat în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Olga Tabuncic și Viorel Ghimp împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2012, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Baranov împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Oficiul cadastral teritorial Chișinău cu privire la 4 contestarea actului administrativ și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Maria Ghervas Ion Druță Luiza Gafton Mariana Pitic 5