2ra-2016/17 — incasarea datoriilor salariale

dosarul nr. 2ra-2016/17

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: I. Chirtoaca

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, V. Negru, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr. 50/14 COOP, reprezentată de avocatul Sardari Marin,

recursului declarat de Răileanu Iurie și recursului declarat de Soloviov Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Soloviov Victor

și Răileanu Iurie împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.

50/14 COOP cu privire la încasarea datoriilor salariale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14

COOP, casată hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 5 decembrie

2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La data de 27 iunie 2016 Soloviov Victor și Răileanu Iurie au depus o cerere

de chemare în judecată împotriva A.P:L.P. nr. 50/14 COOP cu privire la încasarea

datoriilor salariale și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au indicat că, Soloviov Victor și Răileanu Iurie au fost

angajați la A.P.L.P. nr. 50/14 COOP în baza contractelor de muncă. Iar, Soloviov

Victor a exercitat prin cumul funcția de președinte a Consiliului de administrare a

A.P.L.P. nr. 50/14 COOP în perioada 5 iunie 2012 - 27 septembrie 2013, salariul

constituind suma de 16 000 lei (16 luni x 1 000) lei, contabil în perioada 1

decembrie 2009 - 1 august 2010 cu salariu 625 lei pe lună, contabil în perioada 1

august 2010 - 1 octombrie 2013 cu salariu de 740 lei pe lună, reprezentant juridic

în perioada 1 decembrie 2009 - 1 octombrie 2013 cu salariu de 800 lei pe lună,

responsabil pentru exploatarea lifturilor 1 decembrie2012 - 1 octombrie 2013 cu

salariu de 500 lei pe lună.

Susține că i se cuvine salariu în sumă de 90 920 lei, în realitate fiindu-i

achitată doar suma de 68 206 lei, datoria salarială constituind suma de 22 714

(douăzeci și două mii șapte sute paisprezece) lei.

1

La fel reclamantul Răileanu Iurie menționează faptul că, a exercitat prin

cumul următoarele funcții lăcătuș-sudor în perioada 1 februarie 2010 - 1 octombrie

2013, cu un salariu de 800 lei pe lună, măturător, muncitor în perioada 1 septembrie

2010 - 1 septembrie 2013 cu salariu de 540 lei pe lună. În total datoria salarială

constituind suma de 13 760 lei.

Relatează reclamanții că pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă au

expediat în adresa pârâtului A.P.L.P. nr. 50/14 COOP o cerere prealabilă în care au

solicitat achitarea datoriilor salariale, iar administrația pârâtului nu a dorit să achite

restanțele salariale.

Solicită încasarea de la A.P.L.P. nr. 50/14 COOP în beneficiul reclamantului

Soloviov Victor a datoriei salariale în sumă de 22 714 lei și în beneficiul

coreclamantului Răileanu Iurie a datoriei salariale în sumă de 13 760 lei și a

prejudiciului moral a câte 5 000 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 5 decembrie 2016, a

fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat din contul A.P.L.P. nr. 50/14 COOP în

beneficiul lui Soloviov Victor suma de 22 714 lei cu titlu de datorii salariale și

suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul A.P.L.P. nr.

50/14 COOP în beneficiul lui Răileanu Iurie suma de 13 760 cu titlu de datorii

salariale și suma de 1 500 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul

A.P.L.P. nr. 50/14 COOP în beneficiul statului suma de 1 394, 22 lei cu titlu de

taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de APLP 50/14 COOP, a fost casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 5 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă

cererea de chemare în judecată înaintată de Soloviov Victor către A.P.L.P. nr. 50/14

COOP privind încasarea datoriilor salariale pentru perioada 1 decembrie 2009 – 27

iunie 2013 ca tardivă și pentru perioada 27 iunie 2013 – 27 iunie 2016 ca

neîntemeiată. A fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Răileanu

Iurie împotriva A.P.L.P. nr. 50/14 COOP privind încasarea datoriilor salariale

pentru perioada 1 septembrie 2010 – 27 iunie 2013 ca tardivă și pentru perioada 27

iunie 2013 – 27 iunie 2016 ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea reprezentantului

A.P.L.P. nr. 50/14 COOP, avocatului stagiar – Sardari Marin privind încasarea

sumei de 7 888 lei, onorariu de succes pentru serviciile juridice. S-a încasat de la

Soloviov Victor și de Răileanu Iurie în beneficiul A.P.L.P. nr. 50/14 COOP suma

de 1 045,66 lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru instanța de apel.

La data de 12 septembrie 2017 A.P.L.P. nr. 50/14 COOP, reprezentată de

avocatul Sardari Marin a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 8 iunie 2017, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel în

partea respingerii cererii reprezentantului A.P.L.P. nr. 50/14 COOP cu privire la

încasarea sumei de 7 888 lei, onorariu de succes pentru serviciile juridice, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea.

În motivarea recursului a indicat că la caz avocatul stagiar Sardari Marin a

îndeplinit un volum de lucru pe acest dosar, care este tarifat cu suma totală de

14 900 lei ( 7 000 lei acțiunile îndeplinite și 7 900 lei 17% din 46 474 lei), de unde

rezultă că suma de 7 888 lei convenită prin contractul de asistență juridică nr. 01s

2

din 28 noiembrie 2016 este o sumă reală, necesară, rezonabilă și în concordanță cu

Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către

instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia nr.

2 din 30 martie 2012 al Consiliului Uniunii Avocaților din RM.

La data de 19 septembrie 2017 Răileanu Iurie a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că nu a participat la examinarea apelului și

nu a fost înștiințat în conformitate cu prevederile art. 102 CPC privitor la locul,

data și ora ședinței de judecată.

Mai mult ca atât susține că scrisoarea recomandată de la Curtea de Apel

Chișinău destinată subsemnatului Răileanu Iurie a fost înmânată unei persoane

străine, care până în prezent nu a restituit corespondența.

La data de 20 septembrie 2017 Soloviov Victor a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu prevederile art. 143 alin. (1) pct. a) al Codului muncii, or, dat fiind

faptul că din data de 27 septembrie 2013 a încetat relațiile de muncă cu A.P.L.P.

nr. 50/14 COOP, noua administrație era obligată să-i achite salariul pentru luna

septembrie 2013 în sumă de 22 714 lei în ziua concedierii.

Insistă că termenul de prescripție a început să curgă anume din ziua

concedierii, din data de 27 septembrie 2013.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că Soloviov Victor a primit copia deciziei

instanței de apel la data de 20 iulie 2017 (f. d. 163), reprezentantul A.P.L.P. nr.

50/14 COOP, avocatul Sardari Marin a primit copia deciziei instanței de apel la

data de 25 iulie 2017 (f. d. 164), iar date cu privire recepționarea copiei deciziei

instanței de apel de către Răileanu Iurie nu se atestă.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursurile la 20 septembrie 2017, la 12 septembrie 2017 și

respectiv la 19 septembrie 2017, în termen.

La 17 octombrie 2017, în adresa intimaților au fost expediate copiile

recursurilor declarate de A.P.L.P. nr. 50/14 COOP, reprezentată de avocatul Sardari

Marin, Soloviov Victor și Răileanu Iurie cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Prin referința depusă, Soloviov Victor a solicitat ca recursul declarat de către

Răileanu Iurie să fie considerat admisibil.

Însă, A.P.L.P. nr. 50/14 COOP și Răileanu iurie nu și-au exercitat dreptul

procesual și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către APLP nr. 50/14 COOP,

reprezentată de avocatul Sardari Marin, recursului declarat de către Răileanu Iurie și

recursului declarat de către Soloviov Victor în raport cu materialele cauzei civile,

3

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către APLP nr. 50/14 COOP,

reprezentată de avocatul Sardari Marin, recursul declarat de către Răileanu Iurie și

recursul declarat de către Soloviov Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Sub acest aspect, instanța de recurs apreciază critic argumentul recurentului

Răileanu Iurie cu referire la faptul că nu a fost citat în ședința instanței de apel, iar

avizul expediat a fost recepționat de o persoană pe care nu o cunoaște, deoarece

corespondența pe numele recurentului, a fost expediată de către instanța de apel la

adresa invocată însuși de acesta în cererea de chemare în judecată, iar date despre

schimbarea domiciliul sau adresei de corespondență a lui Răileanu Iurie instanței nu

au fost prezentate.

Prin urmare, se constată cu certitudine că instanța de apel și-a îndeplinit cu

conștiinciozitate obligațiunile de înștiințare a recurentului Răileanu Iurie despre data

și ora ședinței de judecată, cu remiterea către acesta a citației cu aviz recomandat,

conform adresei indicate expres în textul cererii de chemare în judecată. Iar, la

materialele cauzei este anexat avizul recepționat prin care se confirmă că i-a fost

expediată copia cererii de apel și a fost înștiințat că ședința instanței de apel va avea

loc la data de 23 martie 2017, orele 11:00 (f. d. 104).

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către APLP nr. 50/14 COOP, reprezentată

de avocatul Sardari Marin, recursul declarat de către Răileanu Iurie și recursul

declarat de către Soloviov Victor.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14

COOP, reprezentată de avocatul Sardari Marin, recursul declarat de Răileanu Iurie

și recursul declarat de Soloviov Victor, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

5