2ra-2085/17 — încasarea dublei arvune

2ra-2085/17 — încasarea dublei arvune (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-2085/2017

judecător: I. Chironeț

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, V. Clima, E. Fistican

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Conțescu Sergiu, prin

intermediul avocatului Rusu Dorel și Firma de Producție și Comerț “Drancor”

Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Firma de

Producție și Comerț “Drancor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui

Conțescu Sergiu, intervenient accesoriu Mocanu Dinu cu privire la încasarea

dublei arvune și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, prin care s-au

respins apelurile declarate de Firma de Producție și Comerț “Drancor” Societate

cu Răspundere Limitată, reprezentată de Sandu Romeo și Conțescu Sergiu, prin

intermediul avocatului Rusu Dorel,

c o n s t a t ă :

La 12 octombrie 2015, FPC “Drancor” SRL s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Conțescu Sergiu, intervenient accesoriu

Mocanu Dinu cu privire la încasarea dublei arvune și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 30 octombrie

2013 și la 09 decembrie 2013 între Mocanu Dinu și Conțescu Sergiu au fost

semnate două recipise-arvună, prin care Conțescu Sergiu a primit de la Mocanu

Dinu, arvuna în sumă totală de 5 800 euro, în contul vânzării imobilului amplasat

pe adresa XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX.

Prin arvuna indicată, pârâtul și-a asumat obligațiunea vânzării

apartamentului din XXXXX, XXXXX, XXXXX în termen de pînă la 31 mai

2014, obligație neglijată de către acesta pînă la moment.

1

La 10 iunie 2015, între FPC „Drancor” SRL și Mocanu Dinu a fost semnat

contractul de cesiune a creanței nr. 171 din 10 iunie 2015, prin care Mocanu Dinu

ca creditor-cedent i-a transmis FPC „Drancor” SRL ca creditor-cesionar dreptul

său de creanță în valoare de 5 800 euro față de Conțescu Sergiu, ce rezultă din

Recipisele-Arvună din 30 octombrie 2013 și 09 decembrie 2013, semnate între

Mocanu Dinu și Conțescu Sergiu.

Astfel, susține reclamantul că creanța lui Mocanu Dinu față de FPC

„Drancor” SRL este dedusă din prejudiciul material cauzat de către acesta ca

salariat al FPC „Drancor” SRL în sumă de 165 065,05 lei.

În vederea soluționării amiabile a litigiului apărut, FPC „Drancor” SRL

susține că a expediat în adresa lui Conțescu Sergiu somația nr. 686 din 11 iunie

2015, recepționată personal de pârât la 06 iulie 2015, acordându-i acestuia un

termen de 3 zile pentru restituirea dublei arvune în mărime de 11 600 euro, însă

somația a rămas fără răspuns.

În drept reclamantul își întemeiază acțiunea în temeiul art. 5, 8, 166-167,

174 și 175 Codul de procedură civilă, art. 512, 514, 556, 557 și 572 Codul civil.

Cere FPC „Drancor” SRL încasarea din contul lui Conțescu Sergiu în

beneficiul său a dublei arvune în sumă de 11 600 euro și cheltuielile de judecată

în mărime de 7 844,54 lei.

În scopul asigurării acțiunii a cerut FPC „Drancor” SRL aplicarea

sechestrului asupra bunurilor și mijloacelor bănești ale pârâtului Conțescu Sergiu

în limitele valorii acțiunii.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 octombrie

2015 a fost admisă cererea reclamantului FPC „Drancor” SRL cu privire la

asigurarea acțiunii ca fiind întemeiată, s-a aplicat sechestru, în limita valorii

acțiunii, pe bunurile și mijloacele financiare ale pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 06 noiembrie

2015 a fost corectată eroarea materială evidentă din cuprinsul dispozitivului

încheierii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 și anume:

la aliniatul doi din dispozitiv după sintagma “în limita valorii” se vor include

cuvintele “de 11 600 euro și 7844,54 lei”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 martie 2016

cererea de chemare în judecată înaintată de FPC „Drancor” SRL împotriva lui

Conțescu Sergiu, intervenient accesoriu Mocanu Dinu, cu privire la încasarea

dublei arvune și compensarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul lui Conțescu Sergiu în beneficiul FPC „Drancor”

SRL datoria în sumă de 4 800 (patru mii opt sute) euro, exprimați în valută

națională conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei la

momentul executării hotărîrii, și cheltuielile de judecată în sumă de 3 251 (trei mii

două sute cincizeci și unu) lei 80 bani.

În rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat din contul lui Conțescu Sergiu în beneficiul statului cheltuielile

de judecată legate de citarea și chemarea părților în instanța de judecată în sumă

de 30 (treizeci) lei 35 bani. Sechestrul aplicat pe bunurile lui Conțescu Sergiu prin

încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, nr. 2-3139/15 din 17 decembrie

2

2015 s-a menținut în limita sumei de 4 800 (patru mii opt sute) euro și 3 251 (trei

mii două sute cincizeci și unu) lei 80 bani pînă la executarea hotărîrii

judecătorești.

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 22 martie 2016, Conțescu Sergiu

a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

09 martie 2016, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate, cu

remiterea pricinii la rejudecare, însă ulterior, prin apelul motivat a solicitat

casarea hotărîrii în partea admiterii acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei

noi hotărîri de respingere a acțiunii.

La data de 07 aprilie 2016, a depus cerere de apel FPC „Drancor” SRL,

prin care a solicitat casarea hotărîrii contestate în partea în care a fost respinsă

cerința sa privind încasarea din contul lui Conțescu Sergiu a arvunei în mărime

dublă și a taxei de stat în sumă de 7844,54 lei, cu emiterea în această parte a unei

noi hotărîri, prin care cerințele să fie admise integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 s-au respins

apelurile declarate de FPC “Drancor” SRL, reprezentată de Sandu Romeo și

Conțescu Sergiu, prin intermediul avocatului Rusu Dorel, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 martie 2016.

La 23 august 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 125).

La 28 septembrie 2017, Conțescu Sergiu, prin intermediul avocatului

Rusu Dorel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Iar, la 29 septembrie 2017, FPC “Drancor” SRL a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerinței FPC “Drancor” SRL privind

încasarea de la Conțescu Sergiu a arvunei în mărime dublă cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

declarate la 28 septembrie 2017 și 29 septembrie 2017 împotriva deciziei instanței

de apel din 17 mai 2017, în termen, în cazul în care copia deciziei motivate a fost

expediată părților la 23 august 2017, iar la materialele cauzei nu se regăsește

dovada recepționării.

În motivarea recursului Conțescu Sergiu, prin intermediul avocatului Rusu

Dorel a indicat că, consideră decizia instanței de apel, neîntemeiată și pasibilă de

a fi casată integral, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

iar acțiunea înaintată urmează a fi respinsă.

A mai indicat că, pînă în prezent Mocanu Dinu nu i-a comunicat, despre

faptul că acceptă sau renunță la procurarea apartamentului, ori renunțul acestuia

3

la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost recepționat de către

recurent, nefiind invocat nici în instanță.

Mai mult în cadrul ședinței de judecată atât Mocanu Dinu cât și Conțescu

Sergiu au menționat că contractul de arvună a fost încheiat cu scopul de a garanta

încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Precizează că suma de 1000 euro, a fost restituită la cererea lui Mocanu

Dinu, din motiv că acesta avea nevoie de bani. Ori Mocanu Dinu, la data

restituirii sumei de 1000 de euro nu a solicitat restituirea arvunii revocându-și

acordul, dar a promis să achite în scurt timp prețul integral pentru încheierea

contractului de vânzare-cumpărare.

La 10 iunie 2015, între Mocanu Nicolae și FPC „Drancor” SRL, a fost

încheiat contractul de cesiune a creanței nr. 171. Prin contractul de Cesiune a

creanței, creditorul cedent (Mocanu Dinu) a transmis creditorului cesionar (FPC

„Drancor” SRL), creanța în mărime de 5800 Euro, care de fapt la moment era de

4800 Euro, fapt confirmat și de către instanța de judecată.

Respectiv, până în prezent, suma achitată de către Mocanu Dinu în scopul

garantării procurării apartamentului, constituie 4800 Euro.

Din aceste motive consideră că instanțele nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, deoarece în textul contractului de arvună este indicat expres, că în

cazul în care vânzătorul refuză să procure apartamentul menționat, suma arvunei

nu se restituie.

Or, prin contractele de arvună încheiate între părți se probează intenția

acestora de a încheia un contract de vânzare cumpărare.

Astfel, indică că instanța de judecată eronat a considerat suma de 4800

euro, achitată în calitate de avans, sau plata arvunei se face anterior contractului

de vânzare cumpărare, în scopul garantării obligației de încheiere și sau executare

a acestuia, iar avansul reprezintă doar o sumă din prețul total al contractului și

presupune existența unui contract valabil încheiat între părți.

Susține că la pretenția de a-i achita dublul arvunei, intimatul urma să

dovedească vina sa asupra neexecutării condițiilor contractelor de arvună. Or,

conform art. 118 alin. (1) CPC al R.M. fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel”.

Prin urmare, indică că cererea de chemare în judecată a FPC „Drancor”

SRL împotriva lui Conțescu Sergiu privind încasarea dublului arvune, urmează a

fi respinsă integral.

FPC “Drancor” SRL în recursul declarat a indicat că, consideră decizia

instanței de apel, în partea încasării arvunei în mărime dublă, neîntemeiată,

deoarece este contrară probelor și înscrisurilor anexate la materialele pricinii

întrucât, prin recipisele-arvună din 30 octombrie 2013 și 09 decembrie 2013

părțile expres au indicat că suma achitată de Mocanu Dinu și recepționată de

către Conțescu Sergiu reprezintă arvună.

Mai indică că cele relatate au fost confirmate și de către Mocanu Dinu și

Conțescu Sergiu în ședințele de judecată, unde Conțescu Sergiu a declarat că

4

suma de 5800 euro a recepționat-o cu titlu de arvună, în contul vânzării

apartamentului.

Mai mult ca atât, afirmă că consideră neîntemeiată concluzia instanței

precum că creditorul-cesionar FPC “Drancor” SRL poate pretinde doar la

restituirea creanței de 5800 euro și nu a dublului arvunei, or cerința FPC

“Drancor” SRL este legală și se întemeiază pe prevederile art. 633 alin. (1) Cod

civil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 25 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților cererile de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 06 noiembrie 2017, FPC “Drancor” SRL a depus referință la

cererea de recurs declarată de Conțescu Sergiu, invocând netemeinicia acesteia și

solicitând respingerea recursului lui Conțescu Sergiu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Conțescu Sergiu, prin intermediul

avocatului Rusu Dorel și FPC “Drancor” SRL, în cererile de recurs nu au invocat

nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4)

Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursurilor, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de

Conțescu Sergiu, prin intermediul avocatului Rusu Dorel și FPC “Drancor” SRL,

ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursurile declarate de Conțescu Sergiu, prin intermediul avocatului

Rusu Dorel și Firma de Producție și Comerț “Drancor” Societate cu Răspundere

Limitată, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

6