2ra-2098/17 — Recunoasterea dreptului de proprietate, partajarea averii succesorale

Dosarul nr. 2ra–2098/17

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător A. Miron

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Crăciun Tamara

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, prin care a fost

respins apelul depus de Tamara Crăciun, Igor Crăciun și Irina Crăciun, și menținută

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 martie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Tamarei Crăciun, Igor Crăciun și Irina Toma către

Sîrbu Vadim și Sîrbu Tatiana, intervenient accesoriu notarul Vidrașcu Mihail,

administratorul insolvabilității SRL „Nectar-Expo”, Pelin Roman, BC „Energbank”

SA, cu privire la recunoașterea proprietății comune în devălmășie și partajarea

averii succesorale, în baza succesiunii testamentare,

c o n s t a t ă:

La 20.11.2015, Crăciun Tamara, Crăciun Igor și Toma Irina s-au adresat cu

cerere de chemare în judecată către Sîrbu Vădim și Sîrbu Tatiana, intervenient

accesoriu notarul public Vidrașcu Mihail, administratorul insolvabilității SRL

„Nectar-Expo”, Pelin Roman, prin care au solicitat recunoașterea întreprinderii

SRL „Nectar-Expo” ca proprietate comună în devălmășie a soților Sîrbu Dumitru

și Crăciun Tamara; recunoașterea dreptului de proprietate al lui Crăciun Tamara în

mărime de 1/2 cotă-parte din SRL „Nectar-Expo”, precum și a dreptului de

proprietate a moștenitorilor testamentari Crăciun Igor, Sîrbu Vădim, Crăciun Irina

(Toma Irina), Sîrbu Tatiana în privința a ½ cotă-parte din capitalul statutar al SRL

„Nectar-Expo”, după decesul lui Sîrbu Dumitru.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 21 decembrie 2013, a decedat

soțul Tamarei Crăciun, Sîrbu Dumitru, iar prin testamentul din 21 noiembrie 2011,

înregistrat cu nr. 3450 și autentificat notarial, Sîrbu Dumitru a testat cota-parte ce-i

aparținea din capitalul social al SRL „Nectar-Expo”, în părți egale, lui Crăciun

Igor, Sîrbu Vădim, Crăciun Irina și Sîrbu Tatiana, în testament nefiind incluse alte

bunuri care aparțin familiei și care au statut de bunuri comune în devălmășie.

La 05.06.2006, Sîrbu Dumitru a cumpărat cota sa parte din capitalul social al

SRL „Nectar” de la fosta sa soție, Sîrbu Dina, cu care divorțase la data de

25.09.2004, devenind astfel unicul proprietar al societății.

La momentul căsătoriei lui Sîrbu Dumitru cu Crăciun Tamara, la 04.01.2008,

SRL „Nectar” avea un capital social minim de XXXX lei. La data de 01 iulie 2009,

SRL „Nectar” a fost redenumită în SRL „Nectar-Expo”. Din momentul căsătoriei

lui Sîrbu Dumitru cu Crăciun Tamara, capitalul social al societății s-a majorat de la

XXXX de lei, la XXXXX de lei, adică cu 99,66%, din care motiv, reclamanții

consideră că, întreprinderea urmează a fi recunoscută ca proprietate în devălmășie a

soților.

La 30.12.2013, a fost deschisă succesiunea după decesul lui Sîrbu Dumitru,

moștenitorii legali primind certificate de calitate de moștenitor, Crăciun Tamara

primind și certificat de custodie a averii succesorale. Totodată, reclamanții au

menționat că, SRL „Nectar-Expo” se află în proces de insolvabilitate, în baza

hotărârii judecătorești din 09 iunie 2015, iar stabilirea cotelor-părți ale

moștenitorilor nu suferă amânare, fiind necesară redresarea situației financiare a

întreprinderii, fapt care nu poate fi realizat atâta timp cât, moștenitorii Sîrbu Vădim

și Sîrbu Tatiana refuză să dea acordul la eliberarea certificatului cu privire la

dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie.

Prin încheierea protocolară din 03 octombrie 2016, BC „Energbank” SA a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 martie 2017,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, acțiunea depusă

de Crăciun Tamara, Crăciun Igor și Toma Irina a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 25.08.2017, Crăciun Tamara a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu rejudecarea cauzei.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la judecarea cauzei a

aplicat eronat normele de drept material, neglijând totalmente prevederile Codului

familiei.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Crăciun

Tamara, ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurentă, însoțite de argumentarea circumstanțelor

de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentei, nu pot

duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432

din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-

a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentei în speță evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța de judecată, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de apel, care ar impune declararea

recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Crăciun Tamara.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru

Maria Ghervas