2ra-824/17 — constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral

Prima instanță, Judecătoria Criuleni: V. Ciuntu dosarul nr. 2ra-824/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton D E C I Z I E 31 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Ion Druță, Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către Balaban Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balaban Sergiu împotriva Mariei Balaban, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, intervenient principal Macari Tatiana, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal, recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, determinarea modului de folosință a bunului imobil și cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Macari Tatiana împotriva lui Balaban Sergiu și Balaban Maria, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016,

prin care au fost respinse apelurile declarate de către Balaban Sergiu și Macari Tatiana și menținută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 03 februarie 2016, c o n s t a t ă La 15 august 2014, Balaban Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Balaban Sergiu și Balaban Diana cu privire la evacuarea din imobil. În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că fiul Balaban Sergiu și nora Balaban Diana manifestă un comportament agresiv față de dânsa, din care motiv solicită evacuarea acestora din casa de locuit situată în or. Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, nr. 3, ce-i aparține cu drept de proprietate.

La 26 februarie 2015, Balaban Sergiu a depus cerere reconvențională împotriva Mariei Balaban, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului 1 succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal, recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate și determinarea modului de folosință a bunului imobil. În motivarea acțiunii, Balaban Sergiu a indicat că este fiul lui Balaban Gheorghe, decedat la 14 aprilie 2006 și al pârâtei Balaban Maria. De la naștere, inclusiv și după atingerea majoratului, permanent a locuit împreună cu părinții în imobilul situat în or.

Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, nr. 3, fapt confirmat prin înregistrarea permanentă a domiciliului său în Registrul de stat al populației și certificatul eliberat de Primăria or. Criuleni. Până la deces, tatăl Balaban Gherghe a deținut în proprietate ½ din bunurile imobile amplasate în or. Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, nr. 3 și anume, casa de locuit și terenul aferent cu suprafața de 0,1004 ha, precum și ½ cotă-parte din terenul cu modul de folosință grădină și suprafața de 0,1459 ha, amplasat în extravilanul or. Criuleni. Declară reclamantul că după decesul tatălui nu a depus cerere de acceptare a succesiunii la notar în termen de 6 luni, însă a acceptat succesiunea de fapt prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral prin administrarea lui, folosirea și efectuarea reparației în casa de locuit.

Astfel, în perioada anilor 1993-2010 a avut grijă de grădină, a săpat-o și a strâns roada, a tencuit casa, a schimbat ușa de la intrare, a betonat spațiul din fața casei, a cumpărat o poartă nouă, a schimbat gardul și a construit garajul. De asemenea, după căsătoria cu Balaban Diana a continuat să locuiască în casă și a efectuat îmbunătățirea considerabilă a acesteia din mijloace financiare proprii. În anul 2013, împreună cu soția au luat un credit de la BC „Moldindconbank” pentru renovarea locuinței în sumă de 25 000 lei, pe care îl achită și până-n prezent, din care a reparat o odaie, baia, bucătăria, a schimbat două geamuri și două uși din interior, a conectat imobilul la apeduct și canalizare.

Invocă Balaban Sergiu că până în anul 2014, careva obstacole în folosirea casei de locuit și terenului aferent din partea Mariei Balaban nu au fost create, dânsul achita serviciile comunale și cumpăra lemne pentru iarnă, deoarece încă în timpul vieții tatălui a existat înțelegerea că după decesul ambilor părinți bunurile imobile vor reveni reclamantului, fiind cel mai mic copil în familie. Menționează reclamantul că la 28 iunie 2007 notarul public Chirtoacă Petru a eliberat Mariei Balaban certificatul de moștenitor legal nr. 2-1/4447 în privința întregii mase succesorale, ce include: ½ cotă-parte din casa de locuit cu suprafața totală utilă 78,3 m.p. și construcții auxiliare – scară, bucătărie de vară, șură, beci și gard, precum și ½ cotă-parte din terenul pentru construcții locative cu numărul cadastral 3101220017 și suprafața de 0,1004 ha, amplasate în or.

Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, nr. 3 și ½ cotă-parte grădină (lot de pe lângă casă din extravilan) cu numărul cadastral 3101228324 și suprafața de 0,1459 ha, situat în extravilanul or. Criuleni. Afirmă Balaban Sergiu că nu a cunoscut despre depunerea de către pârâtă a cererii de acceptare a succesiunii la notar și despre eliberarea certificatului de moștenitor legal, documentele fiind perfectate de către ultima pe ascuns în timp ce dânsul efectua reparația capitală a casei. Despre existența certificatului de moștenitor legal a aflat în luna septembrie 2014, când a primit copia cererii de chemare în judecată a Mariei Balaban cu privire la evacuarea din casa de locuit. 2 Consideră reclamantul că prin eliberarea certificatului de moștenitor legal pârâtei, i-a fost încălcat dreptul la succesiune, cât și la proprietate și respectiv, urmează a fi parțial anulat, deoarece la eliberarea acestuia ultima a ascuns faptul că mai sunt moștenitori legali ai defunctului.

Solicită Balaban Sergiu constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea casei de locuit cu construcții auxiliare și terenului aferent situate în or. Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, 3, cât și a terenului-grădină amplasat în extravilanul or.

Criuleni; recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal nr. 2-1/4447 eliberat la 28 iunie 2007 de către notarul public Chirtoacă Petru pe numele Mariei Balaban, și anume, în partea la ½ cotă-parte din masa succesorală; recunoașterea dreptului de proprietate al lui Balaban Sergiu asupra ¼ cotă-parte din casa de locuit, terenul aferent și terenul-grădină obținute prin succesiune; obligarea Mariei Balaban de a nu crea obstacole în folosirea bunurilor imobile; determinarea modului de folosință al casei de locuit prin atribuirea în folosința reclamantului a odăii locative, lăsând în folosință comună locurile de uz comun (bucătăria, baia, toaleta și coridorul), cât și construcțiile auxiliare și terenul aferent casei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 09 aprilie 2015, a fost admis renunțul reclamantei Balaban Maria de la acțiune și încetat procesul civil în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Balaban împotriva lui Balaban Sergiu și Balaban Diana cu privire la evacuarea din imobil. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2015, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient principal Macari Tatiana. La 30 septembrie 2015, Macari Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Balaban Sergiu și Balaban Maria, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal și recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că este fiica lui Balaban Gheorghe și Balaban Maria. După decesul tatălui la 14 aprilie 2006, împreună cu mama și fratele Balaban Sergiu au intrat în posesiunea patrimoniului succesoral prin administrarea lui, îngrijirea gospodăriei, precum și după deces a continuat să locuiască împreună cu soțul și fiica pe parcursul a 4 ani în casa părintească și până-n prezent o ajută pe mama Balaban Maria la întreținerea gospodăriei. A aflat despre eliberarea certificatului de moștenitor legal pe numele Mariei Balaban abia în primăvara anului 2015, când a găsit în cutia poștală o scrisoare de la instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată a fratelui Balaban Sergiu.

Consideră Macari Tatiana că nu era necesară depunerea la notar a cererii de acceptare a succesiunii în termen de 6 luni, în condițiile în care a acceptat succesiunea prin intrarea în posesiunea averii succesorale, fapt confirmat prin adeverința eliberată de Primăria or. Criuleni la 25 septembrie 2015, potrivit căreia dânsa a continuat să locuiască în casa părintească încă aproximativ 4 ani după decesul tatălui. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 03 februarie 2016, acțiunile lui Balaban Sergiu și Macari Tatiana au fost respinse integral ca neîntemeiate.

3 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, a fost respins apelul declarat de către Balaban Sergiu și Macari Tatiana și menținută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 03 februarie 2016. La 09 februarie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Balaban Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Criuleni din 03 februarie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunilor. În susținerea recursului, Balaban Sergiu a invocat interpretarea în mod eronat a legii de către instanțele ierarhic inferioare, precum și că nu a fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, concluziile expuse în hotărâri fiind în contradicție cu probele prezentate la materialele cauzei.

Consideră recurentul neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că nu au fost prezentate probe pertinente și concludente întru demonstrarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, or, în prima instanță au fost audiați martorii Simion Vitalie, Ivanov Vladimir, Simion Ion și Bujor Maria, care au declarat că după decesul tatălui, dânsul nu era căsătorit și a continuat să locuiască în casa părintească, ei l-au ajutat la construcția gardului și garajului, precum și la conectarea casei de locuit la apă și canalizare. Mai mult ca atât, cele nominalizate se confirmă și prin adeverința eliberată de Primăria or. Criuleni nr. 1078 din 25 septembrie 2015 și certificatul ÎS „Registru” nr. 29249 din 18 noiembrie 2014 privind înregistrarea domiciliului în casa litigioasă, precum și răspunsul notarului public Chirtoacă Petru nr. 86 din 20 noiembrie 2014 precum că dânsul nu a depus renunț la succesiune.

Indică Balaban Sergiu că nu este de acord cu argumentul invocat de către instanța de apel precum că declarațiile martorilor sunt apreciate critic, fiind prietenii dânsului, deoarece sunt vecini, au aproape aceeași vârstă și evident că sunt în relații bune și se ajută reciproc, însă faptul dat nu confirmă că aceștia au vreun interes față de prezenta pricină. Este normal ca în astfel de litigii să fie audiați anume vecinii, care cunosc evenimentele care se petrec în gospodăria familiei Balaban. La 21 martie 2017, în adresa intimaților Balaban Maria, Macari Tatiana și notarul public Chirtoacă Petru a fost expediată copia recursului declarat de către Balaban Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursul declarat de către Balaban Sergiu a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită 4 pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 238 alin. (2) CPC, completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

Art. 239 CPC prevede că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Potrivit art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii. Iar art. 241 alin. (5) CPC stipulează că în motivarea hotărârii se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Din suportul probator prezent la materialele dosarului rezultă că Balaban Gheorghe, decedat la 14 aprilie 2006 și Balaban Maria au constituit o familie și au avut în proprietate comună în devălmășie o casă de locuit situată în or. Criuleni, str-la Alexandru cel Bun, 3 și teren aferent cu suprafața de 0,1004 ha, precum și un teren cu modul de folosință gradină și suprafața de 0,1459 ha, amplasat în extravilanul or. Criuleni. Soții Balaban au doi copii – Balaban Sergiu și Macari Tatiana. La 28 iunie 2007, notarul privat Chirtoacă Petru a eliberat certificatul nr. 2- 1/4446 cu privire la determinarea cotei-părți din proprietatea comună, potrivit căruia Mariei Balaban, în calitate de soț supraviețuitor, îi aparține dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunurile proprietate comună în devălmășie dobândite de soți în perioada căsătoriei și anume, bunurile imobile nominalizate supra (f.d.

9, volumul I). În aceeași zi, de către notar a fost eliberat și certificatul de moștenitor legal nr. 2- 1/4447 pe numele Mariei Balaban, prin care se atestă ca fiind unicul succesoral al lui Balaban Gheorghe (f.d. 8, volumul I). Instanța de fond, ajungând la concluzia respingerii integrale a acțiunilor înaintate de către Balaban Sergiu și Macari Tatiana, a constatat că ultimii nu au depus cerere de acceptare a succesiunii la notar în termen de 6 luni, precum și nu au prezentat nici o probă pertinentă și concludentă ce ar demonstra acceptarea succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral și anume, că dânșii au administrat și s-au folosit de averea succesorală după decesul tatălui Balaban Gheorghe.

Totodată, Judecătoria Criuleni a lipsit de probațiune declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată Simion Vitalie, Ivanov Vladimir și Simion Ion, deoarece sunt prieteni buni ai lui Balaban Sergiu. De asemenea, a indicat instanța că facturile prezentate de către Balaban Sergiu întru confirmarea achitării serviciilor de energie electrică și telefon, nu demonstrează că anume ultimul a plătit costul acestora. 5 Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 14 decembrie 2016, a menținut integral hotărârea Judecătoriei Criuleni din 03 februarie 2016, susținând poziția instanței de fond cu privire la faptul că Balaban Sergiu și Macari Tatiana nu au demonstrat prin probe pertinente și concludente că au întreprins acțiuni și au adus aport financiar la întreținerea bunurilor imobile în litigiu, nici că le-au posedat ori s-au folosit de ele.

La fel, instanța de apel a menționat că în calitate de probe ce ar confirma intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, au fost prezentate doar niște facturi, în care nu este indicat că anume Balaban Sergiu a efectuat aceste plăți. Analizând materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că în susținerea acțiunii depuse, Balaban Sergiu a mai prezentat și următoarele probe: adeverința nr. 295 eliberată de Primăria or. Criuleni la 23 februarie 2015, potrivit căreia ultimul a locuit permanent pe str-la Alexandru cel Bun, nr. 3, or. Criuleni până la 05 septembrie 2014 și a avut înregistrat domiciliul pe adresa dată (f.d.

64, volumul I); certificatul nr. 04 din 05 februarie 2015 eliberat de Consiliul raional Criuleni care confirmă că Balaban Sergiu a satisfăcut Serviciul civil (de alternativă) în perioada anilor 1996-1998 și avea domiciliul la adresa: str-la Alexandru cel Bun, nr. 3, or. Criuleni (f.d. 66, volumul I) și informația ÎS „CRIS „Registru” nr. 02/229249 din 18 noiembrie 2014 care atestă că Balaban Sergiu este înregistrat la domiciliu pe adresa nominalizată supra (f.d. 71, volumul I). La rândul său, Macari Tatiana a prezentat adeverința eliberată de Primăria or. Criuleni la 25 septembrie 2015, potrivit căreia după decesul tatălui Balaban Gheorghe, împreună cu mama Balaban Maria și fratele Balaban Sergiu timp de jumătate de an au intrat în posesia bunului succesoral prin administrarea bunului și îngrijirea gospodăriei, precum și că Macari Tatiana a locuit în casa părintească de la naștere și aproximativ 4 ani după decesul tatălui (f.d.

110, volumul I). Reieșind din conținutul hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, se atestă că atât Judecătoria Criuleni, cât și Curtea de Apel Chișinău, nu s-au expus în nici un mod în privința probelor enumerate supra prezentate de către Balaban Sergiu și Macari Tatiana în susținerea acțiunilor depuse, fără a le da o oarecare apreciere. Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanțele de judecată au soluționat prezenta pricină fără a se expune asupra tuturor probelor din dosar, contrar prevederilor art. 241 alin. (5) CPC, care stipulează expres că în motivarea hotărârii se indică circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele de judecată urmau să aprecieze fiecare probă privitor la pertinența, admisibilitatea și veridicitatea ei și toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Mai mult ca atât, în cererile de apel Balaban Sergiu și Macari Tatiana au invocat omiterea de către Judecătoria Criuleni de a se expune asupra tuturor probelor prezentate, însă instanța de apel nu a înlăturat acest neajuns și nu s-a expus asupra tuturor argumentelor indicate în apel, decizia emisă fiind arbitrară și nemotivată.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz exigențele legalității și temeiniciei unei 6 hotărâri judecătorești nu au fost respectate, iar circumstanțele nominalizate sunt apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Se accentuează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Însă, la caz, Curtea de Apel Chișinău pronunțând decizia din 14 decembrie 2016 a omis să satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului judecătoresc, examinînd pricina cu încălcarea normelor de drept procedural. Date fiind cele relevate, se constată cu certitudine că instanța de apel a soluționat pricina fără a se expune asupra tuturor probelor prezentate de părți și prin emiterea unei hotărâri superficiale, recurentului-reclamant Balaban Sergiu i-a fost încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prerogativă care prezumă dreptul la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra tuturor pretențiilor invocate de către acesta.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994). Ținând cont de imposibilitatea de a corecta respectiva eroare judiciară și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în instanța de fond (art. 432 alin. (3) lit. d) si f) CPC), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia Curții de Apel Chișinău și a remite pricina spre rejudecare în instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, omisiuni care nu pot fi corectate de către instanța de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs și având în vedere lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Balaban Sergiu, a casa integral decizia Curții de Apel 7 Chișinău din 14 decembrie 2016 și a remite pricina spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Balaban Sergiu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balaban Sergiu împotriva Mariei Balaban, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, intervenient principal Macari Tatiana, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal, recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, determinarea modului de folosință a bunului imobil și cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Macari Tatiana împotriva lui Balaban Sergiu și Balaban Maria, intervenient accesoriu notarul public Chirtoacă Petru, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal și recunoașterea dreptului de proprietate, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Ion Druță Mariana Pitic 8