2ra-1974/17 — incasarea sumei

prima instanță: S. Uzun dosarul nr. 2ra-1974/17 instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule împotriva Victor Harin cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 iunie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Victor Harin și menținută hotărârea Judecătoriei Taraclia din 14 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 12 iulie 2016, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Harin cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 06 septembrie 2015, s-a produs un accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat autovehiculul de model „Chevrolet Trax”, cu nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Petru Casandrac. Menționează că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție și a Deciziei Poliției Rutiere din 06 septembrie 2015, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Victor Harin, conducătorul autovehiculului de model „Hovier”, cu nr. de înmatriculare XXXXX, care nu deținea un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, valabil la momentul producerii accidentului.

Susține că în baza Raportului de evaluare a pagubei nr. 22/0915 A din 21 septembrie 2015 întocmit de către SRL „STOP FRAUD”, a acordului nr. D/716 din 22 octombrie 2015, art. 11 al Regulamentului privind Fondul de Protecție a victimelor străzii și ordinului nr. 263/fvs din 05 noiembrie 2015, s-a dispus achitat lui Petru Casandrac suma de 26286 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare pentru daunele cauzate autovehiculului de model „Chevrolet Trax” în urma producerii accidentului rutier. Afirmă reclamantul că în conformitate cu art. 1415 Cod civil, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de 1 regres împotriva acestuia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Totodată, afirmă că potrivit art. 33 alin. (8) al Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pagube produse de autovehicule, în vederea recuperării sumelor cheltuite de Fondul de protecție a victimelor străzii, reclamantul poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoana răspunzătoare de prejudiciu. Astfel, invocă Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule că la data de 15 martie 2016, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea în mod benevol a despăgubirii de asigurare achitată, însă aceasta nu a fost executată.

Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 26 286 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare, a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate la stabilirea prejudiciului și a cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat în sumă de 818,60 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 16 august 2016 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Petru Casandrac.

Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 14 octombrie 2016 a fost admisă acțiunea și a fost încasat din contul lui Victor Harin în beneficiul Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule suma de 26286 lei, cu titlu de datoria pentru despăgubirea de asigurare, suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate la constatarea daunei, a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 818,60 lei, cu titlu de cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat, iar în total suma de 33104, 60 lei.

Prima instanță, ajungând la această concluzie, a constatat că, la data de 06 septembrie 2015, de către agentul constatator a fost întocmit procesul-verbal în privința lui Victor Harin în comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 800 lei și 5 puncte de penalizare, deoarece la data de 06 septembrie 2015, aproximativ, ora 14:20, conducând automobilul de model „Hover” cu nr. de înmatriculare XXXXX, în lipsa poliței de asigurare, prin deplasare cu spatele nu s-a convins de siguranța manevrei sale și a tamponat automobilul de model „Chevrolet Trax” cu nr. de înmatriculare XXXXX ce aparține lui Petru Casandrac, cauzând deteriorări mijlocului de transport.

Totodată, prima instanță a constatat că, în baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă din 18 mai 2015 seria XXXXX nr. XXXXX și conform raportului de constatarea daunei din 21 septembrie 2015 întocmit de către SRL „STOP FRAUD”, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule a achitat în folosul lui Petru Casandrac despăgubirea de asigurare în mărime de 26 286 lei. Astfel, având în vedere faptul că, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Victor Harin, conducătorul autovehiculului de model „Hover” cu nr. de înmatriculare XXXXX, prima instanță a concluzionat că, suma de 26 286 lei urmează a fi încasată de la Victor Harin, făcând trimitere la prevederile art. 1415 Cod civil, art. 33 alin. (8) al Legii nr.414-XVI din 22 2 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 iunie 2017 a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan și menținută hotărârea primei instanțe. La data de 22 august 2017, reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece au fost interpretate eronat normele de drept material și procedural și, anume, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, precum și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, și anume, art. 117 Cod de procedură civilă.

Menționează că, instanța de apel și-a întemeiat decizia în baza procesului- verbal cu privire la contravenție întocmit de agentul constatator în privința lui Victor Harin și art. 1398 Cod civil, care reglementează obligația persoanei vinovate care a comis acțiunile ilicite de a recupera prejudiciul patrimonial, însă instanța de apel nu a luat în considerație că în cauza dată nu au fost întreprinse măsuri privind stabilirea părților deteriorate a automobilului la momentul accidentului rutier. Susține că, Victor Harin nu a cunoscut despre examinarea automobilului, iar avizul de recepție a careva acte la care face trimitere instanța de apel, nu confirmă faptul că anume Victor Harin la recepționat și semnat.

Consideră că paguba solicitată în urma accidentului rutier nu a fost demonstrată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei ilegale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la 4 concluzia de a considera recursul reprezentantului lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul lui Victor Harin, avocatul Victor Delijan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Luiza Gafton Mariana Pitic 5