3ra-1273/17 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1273/17

Prima instanță: Judecătoria Căușeni (jud. M. Țugui)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Oficiul

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire

anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 06 octombrie 2016 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni prin

care a solicitat anularea deciziei nr. 3/22 din 01.07.2016 cu privire la elaborarea

planurilor geometrice în scopul formării bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a invocat că la 19.07.2016 în adresa Oficiului Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a parvenit spre control administrativ decizia nr. 3/22

din 01.07.2016 cu privire la elaborarea planurilor geometrice în scopul formării

bunurilor imobile.

A indicat reclamantul că consecutivitatea formării bunurilor imobile este

stabilită de Legea nr. 354 din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, iar,

Consiliul orășenesc Căușeni nu a respectat cadrul legal în vigoare și a emis decizia cu

încălcarea competenței, ceea ce duce la nulitatea actului.

A menționat că la adoptarea deciziei vizate, Consiliul orășenesc, nu a respectat

prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18.06.20103 privind actele normative

ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale care,

stabilesc că actele normative ale autorităților publice centrale și locale trebuie să

corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului.

A relatat reclamantul că, respectând procedura prealabilă, la data de 02.09.2016,

a notificat organul administrației publice locale despre actul administrativ considerat

1

ilegal, solicitând în termen de 30 zile abrogarea deciziei în speță, deoarece contravine

legislației în vigoare.

La 23.09.2016 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a primit răspuns

la notificarea expediată anterior, în care Consiliul orășenesc Căușeni a decis prin

decizia nr. 7/10 din 06.09.2016 de a respinge notificarea din 02.09.2016.

A mai susținut reclamantul că, în cazul în care consideră că un act emis de

autoritatea administrației publice locale este ilegal, Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat notifică autoritățile locale emitente despre ilegalitatea actului

verificat și solicită modificarea sau abrogarea totală sau parțială a acestuia. În cazul

în care, în termenul stabilit, autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sa, sau

nu a reexaminat actul contestat, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat poate

sesiza instanța de judecată în termen de 30 zile de la data primirii notificării, refuzului

de a modifica sau de a abroga actul contestat.

Prin hotărîrea din 14 noiembrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, cererea de chemare

în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la anularea actului administrativ a fost

respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin decizia din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din

14 noiembrie 2016 a Judecătoriei Căușeni.

La data de 14 septembrie 2017, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,

a declarat recurs împotriva deciziei din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu

pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod eronat legea și normele dreptului material, nu a aplicat legea care urma să fie

aplicată, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Menționează recurentul că pricina a fost judecată în absența unui participant la

proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06 iunie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 10 iulie 2017, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Recursul

declarat la data de 14 septembrie 2017 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

2

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, ca

fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4