3ra-1036/17 — Încasarea îndemnizatiei unice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea îndemnizatiei unice
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1036/17 — Încasarea îndemnizatiei unice (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 3ra–1036/17
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecător – N. Costin
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici
Î N C H E I E R E
15 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de David Oleg și Inspectoratul
General al Poliției al MAI,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de David Oleg către
Inspectoratul General al Poliției al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor
Interne al RM, cu privire la încasarea indemnizației unice,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost
admis în parte apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI, casată
hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 ianuarie 2017, în partea prin
care s-a dispus încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în
beneficiul lui David Oleg a sumei de 9765,08 lei cu titlu de penalități, și în această
parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respins ca neîntemeiat capătul de
cerere nominalizat, în rest hotărârea fiind menținută,
c o n s t a t ă:
La data de 30 iulie 2015, David Oleg s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere către Ministerul Afacerilor Interne al RM, solicitând încasarea din contul
Ministerului Afacerilor Interne al RM a indemnizației unice în legătură cu
pensionarea, în partea neachitării acesteia în mărime de 8 240, 58 lei și încasarea
penalității în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 9 765, 08 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, până la data de 19 septembrie
2014, având grad de plutonier adjutant de poliție, a activat în calitate de polițist
operativ al detașamentului intervenției acțiuni speciale (1-4) al Brigăzii de poliție cu
destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al MAI. Prin ordinul
Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 572ef din 19 septembrie 2014, s-a
dispus întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de
muncă încheiat cu reclamantul, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. b) Legea nr. 320 cu
1
privire la activitatea poliției și statutul polițistului din 27 decembrie 2012, adică în
legătură cu atingerea limitei de vârstă de aflare în serviciu.
Afirmă reclamantul că, în conformitate cu certificatul pecuniar nr. 31 din 06
octombrie 2014, eliberat de BPDS „Fulger” a IGP al MAI, se confirmă faptul că
reclamantul a avut un salariu lunar în mărime de 5 785 lei, iar vechimea în muncă
constituie 2 ani, 05 luni și 15 zile. Mai mult, conform pct. 17 a certificatului sus
menționat, indemnizația unică de concediere este în sumă de 57 850 lei, calculată în
conformitate cu art. 65 alin. (2) lit. c) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012, adică în
mărime de 10 salarii lunare.
Având în vedere faptul că, în anul 2008, în legătură cu pensionarea, David Oleg
a beneficiat de o indemnizație unică în sumă de 12 069 lei, urma să beneficieze
ulterior de indemnizația în mărime de 45 781 lei, în legătură cu pensionarea, în acest
sens fiindu-i eliberat de către contabilitatea BPDS „Fulger” bonul de
calcul/confirmare, prin care se indică faptul că suma spre plată este de 45 781 lei.
Însă, pe parcursul a 8 luni de zile, din diverse motive, suma de 45 781 lei nu a fost
transferată la contul de card al reclamantului, abia la data de 04 iunie 2015 a fost
transferată suma de 37 540, 42 lei cu titlu de indemnizație unică în legătură cu
pensionarea.
La data de 29 iunie 2015, David Oleg s-a adresat cu o cerere prealabilă către
Ministerul Afacerilor Interne al RM, solicitând achitarea indemnizației unice de
concediere, în partea neachitării sumei de 8 240, 58 lei și a penalității de 0. 1% din
sumă în mărime de 9 765, 08 lei, însă în termenul prevăzut de lege reclamantul nu a
primit nici un răspuns.
Prin cererea din 21 septembrie 2015, David Oleg a solicitat și încasarea din
contul Ministerul Afacerilor Interne al MAI a tuturor cheltuielilor de judecată,
inclusiv a celor de asistență juridică în sumă de 2 000 lei.
Prin cererea din 01 martie 2016, David Oleg și-a concretizat și modificat
cerințele, indicând în calitate de pârât Inspectoratul General al Poliției al MAI și
modificarea calității procesuale a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne al MAI în
intervenient accesoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 ianuarie 2017,
cererea de chemare în judecată depusă de David Oleg a fost admisă integral, fiind
dispusă încasarea în total a sumei de 20 005, 66 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost admis în parte
apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI, casată hotărârea
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 ianuarie 2017, în partea prin care s-a
dispus încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui
David Oleg a sumei de 9765,08 lei cu titlu de penalități, și în această parte a fost
emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere
nominalizat, în rest hotărârea fiind menținută.
2
La data de 01 august 2017, David Oleg a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie menținută
hotărârea primei instanțe.
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de
drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii.
La data de 14 septembrie 2017, Inspectoratul General al Poliției al MAI a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017,
solicitând casarea parțială a cesteia, în partea pretențiilor admise, precum și casarea
integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 ianuarie 2017, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de
către David Oleg să fie respinsă integral ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, a invocat că instanțele inferioare au constatat lipsa
vinovăției angajatorului în faptul neachitării în termen a indemnizației lui David
Oleg, însă totuși a încasat din contul recurentului suma de 8240 lei, ceea ce potrivit
Inspectoratului General al Poliției al MAI constituie rezultatul aplicării eronate a
normelor materiale.
Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către
David Oleg și Inspectoratul General al Poliției al MAI, neîntemeiate și care urmează
a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența
unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de
procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din
prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația
3
delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a
acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea
recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța
de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind
admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererile de recurs declarate de David Oleg și Inspectoratul General al Poliției al
MAI.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC,
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către David Oleg și
Inspectoratul General al Poliției al MAI.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru,
Maria Ghervas
4