3ra-283/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: N. Mazur dosarul nr. 3ra-283/18

Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Musteață împotriva

Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

anularea răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută

hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 15 mai 2017, prin care acțiunea a

fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 10 octombrie 2016, Oleg Musteață a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea răspunsului și obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje.

Pe parcursul examinării cauzei, la 14 decembrie 2016 reclamantul Musteață

Oleg a depus o cerere de concretizare a pretențiilor, în motivarea căreia a indicat că la

28 martie 2014 a demisionat din cadrul organelor afacerilor interne cu dreptul de a

primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce se confirmă prin

legitimația de pensionar nr. 21536 din 30 mai 2014 eliberată de către MAI, anexată la

dosar.

A considerat Musteață Oleg că angajatorul urma să-i calculeze vechimea în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și

Pază pentru perioada de activitate 15 octombrie 1998 - 28 martie 2014, din

considerentele că pe perioada efectuării serviciului în organele afacerilor interne și

anume în subdiviziunea menționată, a fost supus riscului sănătății și vieții având

contact direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase.

1

A invocat că la 25 august 2016 s-a adresat cu o cerere Ministerului Afacerilor

Interne, prin care a solicitat efectuarea recalculării vechimii în muncă cu includerea

avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada nominalizată,

iar prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-84-268/16 din 26

septembrie 2016 i-a fost respins în admiterea cererii depuse, motiv din care a fost

sesizată instanța de contencios administrativ cu prezenta acțiune.

A solicitat Oleg Musteață, în urma concretizării acțiunii, anularea răspunsului

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-84-

268/16 din 26 septembrie 2016, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne să

efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada activării sale în cadrul Batalionului

serviciului escortă și pază a Comisariatului General de Poliție (în prezent Direcția de

poliție a mun. Chișinău) pentru perioada de activitate 15 octombrie 1998 - 28 martie

2014.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 15 mai 2017 acțiunea

înaintată de către Musteață Oleg a fost admisă, a fost anulat răspunsul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-84-268/16 din 26

septembrie 2016, a fost obligat Ministerului Afacerilor Interne să efectueze

recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime

pentru o lună în serviciu, pentru perioada de activitate a lui Oleg Musteață (15

octombrie 1998 - 28 martie 2014) în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază a

Comisariatului General de Poliție.

Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la 22 mai 2017 Ministerul Afacerilor

Interne a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 15

mai 2017, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu emiterea

unei noi hotărîri, prin care acțiunea înaintată de către Oleg Musteață să fie respinsă ca

fiind tardivă și neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, a fost respins

apelul declarant de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărîrea primei

instanțe.

La 17 ianuarie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a declarant recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea apelului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului indică că nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material și, anume, a fost interpretată în mod eronat legea.

Menționează că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este necesar

întrunirea a două condiții și, anume, instituția în care persoana exercită serviciul să fie

o subdiviziune indicată în pct. 8 din Hotărârea Guvernului RM nr. 78 din 21

decembrie 1994 și să-și exercite nemijlocit serviciul în închisori, izolatoare de

urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici.

2

Relevă că conform prevederilor art. 6 al Legii cu privire la sistemul penitenciar,

penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități ale

instituțiilor penitenciare.

Totodată, invocă că condițiile de asigurare cu pensii a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne sunt stabilite prin Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

În acest sens, indică că intimatul prin ordinul IGP a încetat serviciul în Poliție,

iar reieșind din prevederile art. 2 alin. (1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993 și ale pct. 6 din Hotărârea Guvernului RM nr. 78 din 12 februarie

1994, recalcularea vechimii în muncă cu sau fără avantaje are loc în momentul

depunerii cererii de eliberare din serviciu și se efectuează de către angajator.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul a fost declarat în termen, or, din materialele

cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 05

decembrie 2017 (f. d. 149), iar cererea de recurs a fost depusă de către acesta la data

de 17 ianuarie 2018 (f. d. 145).

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

3

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5