2ra-2034/17 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale

2ra-2034/17 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ra-2034/17

Prima instanță: (Judecătoria Ciocana municipiul Chișinău) S. Daguța

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecători Iulia Sîrcu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de societatea cu răspundere

limitată ”Spamol”, prin intermediul avocatului Staruș Denis și Spiridonov Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Spiridonov Oleg

împotriva societății cu răspundere limitată ”Spamol” cu privire la anularea ordinului

de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant, încasarea salariului

mediu pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de societatea cu răspundere limitată ”Spamol” și

Spiridonov Oleg și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chișinău

din 11 iulie 2016,

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2015, Spiridonov Oleg a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva societății cu răspundere limitată ”Spamol” cu privire la anularea

ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant, încasarea

salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Spiridonov Oleg a menționat că începînd cu 02 iunie

2014 a activat la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în calitate de șofer cu

un salariu lunar de 300 euro echivalentul în lei moldovenești.

De asemenea, a menționat că în baza ordinului de concediere nr. 72/15 E din

11 septembrie 2015 a fost concediat.

Spiridonov Oleg solicită anularea ordinului de concediere nr. 72/15 E din 11

septembrie 2015 emis de societatea cu răspundere limitată ”Spamol”, încasarea

sumei de 900 euro cu titlu de compensație în locul restabilirii la locul de muncă,

încasarea sumei de 4570 euro cu titlu de salariu pentru absența forțată de la serviciu,

încasarea sumei de 2125,05 euro cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a

achitării salariului (18 martie 2015-24 iunie 2016), încasarea sumei de 1389,40 lei

1

cu titlu de salariu neachitat parțial pentru luna august 2014, încasarea sumei de

921,17 lei cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului pentru

luna august 2014, încasarea sumei de 375 euro cu titlu de compensație pentru

concediul nefolosit, încasarea sumei de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu moral

cauzat pentru eliberarea din funcție, încasarea sumei de 10.000 lei cu titlu de

prejudiciu moral prin neachitarea în termen a salariului,.

La 21 martie 2016 și 29 martie 2016, Spiridonov Oleg a depus cerere de

modificare și concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd suplimentar

restabilirea la locul de muncă, încasarea unei compensații de 3 salarii minime în

locul restabilirii la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu în sumă de 3600 euro, încasarea sumei de 1314 euro cu titlu de 0,1% pentru

fiecare zi de întîrziere a achitării salariului (18 martie 2015-21 martie 2016),

încasarea sumei de 1389,4 lei cu titlu de salariu neachitat parțial pentru luna august

2014 (f.d. 184-195 Vol. I).

Ulterior, la 29 martie 2016, Spiridonov Oleg a depus cerere de modificare și

concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd suplimentar încasarea sumei

de 900 euro cu titlu de compensație în locul restabilirii la locul de muncă, încasarea

sumei de 300 euro cu titlu de compensație pentru concediul nefolosit, încasarea

sume de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin eliberarea de la serviciu,

încasarea sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neachitarea în

termen a salariului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 196-198 Vol.

I).

La 13 aprilie 2016, Spiridonov Oleg a depus cerere de modificare și

concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd suplimentar încasarea sumei

de 4440 euro cu titlu de salariu pentru absența forțată de la muncă pe perioada

18 martie 2015-11 mai 2016, încasarea sumei de 1620 euro cu titlu de 0,1% pentru

fiecare zi de întîrziere achitării salariului pe perioada 18 martie 2015 – 11 mai 2016,

încasarea sumei de 865,59 lei cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a

achitării salariului restant pentru luna august 2014 (f.d. 222-224 Vol. I).

De asemenea, la 06 iunie 2016, Spiridonov Oleg a depus cerere de modificare

și concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd suplimentar încasarea

sumei de 4570 euro cu titlu de salariu pentru absența forțată de la muncă pe

perioada 18 martie 2015-24 iunie 2016, încasarea sumei de 2125,05 euro cu titlu de

0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului pe perioada 18 martie 2015-

24 iunie 2016, încasarea sumei de 921,17 lei cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de

întîrziere a achitării salariului restant pentru luna august 2014, încasarea sumei de

375 euro cu titlu de compensație pentru concediul nefolosit 9f.d. 224-247 Vol. I).

În motivarea cererilor de concretizare, a menționat că în baza ordinului

nr. 72/15 E din 11 septembrie 2015 a fost concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. h)

Codul muncii.

Menționează la fel că la eliberarea din funcție, angajatorul nu i-a achitat

salariul și alte plăți, nu i-a eliberat carnetul de muncă.

Consideră ordinul de concediere ilegal, emis cu încălcarea prevederilor

legislației muncii.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chișinău din 11 iulie 2016,

acțiunea înaintată de Spiridonov Oleg s-a admis parțial.

2

S-a constatat nulitatea ordinului nr. 72/15E din 11 septembrie 2015 privind

concedierea lui Spiridonov Oleg din funcția de șofer la societatea cu răspundere

limitată ”Spamol”.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de 4595,45 euro cu titlu de salariu pentru absența forțată de

la serviciu, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de 2125,05 euro cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de

întîrziere a achitării salariului (18 martie 2015-24 iunie 2016), echivalentul în lei

moldovenești la momentul executării hotărârii.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de 1389,40 lei cu titlu de salariu neachitat parțial pentru luna

august 2014.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de 921,17 lei cu titlu de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a

achitării salariului (01 septembrie 2014-24 iunie 2016).

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de suma de 300 euro cu titlu de compensație pentru

concediul nefolosit, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării

hotărârii.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de 900 euro cu titlu de compensație în locul restabilirii la

locul de muncă, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii.

S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în beneficiul lui

Spiridonov Oleg suma de suma de 300 euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

concedierea ilegală de la serviciu, echivalentul în lei moldovenești la momentul

executării hotărârii.

În rest, acțiunea înaintată de Spiridonov Oleg a fost respinsă.

De la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” a fost încasată în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 5212,65 lei și suma de 88 lei cu titlu de cheltuieli

poștale suportate de instanța de judecată.

Pentru a decide astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că în baza ordinului nr. 55/14A din 02 iunie 2014, Spiridonov Oleg a fost

angajat la societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în funcția de șofer cu

program de muncă complet de 8 ore pe zi, în conractul individual de muncă nefiind

specificat orarul concret de muncă.

Astfel, prima instanță a concluzionat că Spiridonov Oleg îl deservea pe

directorul general al societății cu răspundere limitată ”Spamol” cu automobilul de

serviciu de model BMW seria 5, iar sarcinile de lucru le primea prin apeluri

telefonice și SMS-uri, graficul de lucru fiind stabilit mai flexibil.

Deci, prima instanță a conchis că Spiridonov Oleg se prezenta la serviciu cînd

era solicitat telefonic, însă salariul i se achita pntru lucrul îndeplinit pentru o zi

deplină.

Totodată, instanța a reținut că începînd cu data de 16 martie 2015, Spiridonov

Oleg nu s-a mai prezentat la serviciu. Automobilul de serviciu cu care lucra

Spiridonov Oleg a fost vîndut și din acest motiv nu a mai fost chemat la serviciu.

3

În baza ordinului nr. 72/15 E din 11 septembrie 2015, Spiridonov Oleg a fost

concediat din funcția deținută în baza art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii, pe motiv

că începînd cu data de 18 martie 2015 Spiridonov Oleg, fără motive întemeiate nu

s-a prezentat la serviciu, neanunțînd despre aceasta administrația.

La fel, prima instanță a constatat că din conținutul ordinului de concediere

urmează că Spiridonov Oleg nu s-a prezentat la serviciu începînd cu data de 18

martie 2015 (data constatării abaterii disciplinare), însă a fost concediat în baza

art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii (absența fără motive întemeiate de la lucru

timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de

muncă), tocmai la data de 11 septembrie 2015.

Deci, instanța a constatat că o perioadă foarte îndelungată de timp,

administrația societății cu răspundere limitată ”Spamol” nu a întreprins nici o

acțiune, nu a efectuat nici o anchetă în privința lui Spiridonov Oleg și tocmai la

data de 11 septembrie 2015 angajatorul a emis ordin de concediere.

De asemenea, prima instanță a reținut că prin nesoluționarea de către

angajator timp de 4 luni a problemei lipsei de la serviciu a lui Spiridonov Oleg, a

fost confirmat faptul temeiniciei lipsei lui Spiridonov Oleg de la serviciu din

motivul absenței directorului pe teritoriul țării.

În consecință, prima instanță a concluzionat că sancțiunea disciplinară urma a

fi aplicată imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună

din ziua constatării ei.

Astfel, instanța a menționat că Spiridonov Oleg a fost concediat ilegal, din

care considerente angajatorul urmează să suporte consecințele acțiunilor sale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de societatea cu răspundere limitată ”Spamol” și Spiridonov

Oleg și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chișinău din 11 iulie

2016.

La 29 iunie 2017, societatea cu răspundere limitată ”Spamol”, prin intermediul

avocatului Staruș Denis, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Spiridonov

Oleg să fie respinsă integral.

Recurentul societatea cu răspundere limitată ”Spamol”, în motivarea recursului

a menționat că prima instanță ilegal a declarat nul ordinul de concediere, deoarece

abaterea disciplinară a lui Spiridonov Oleg a fost constatată la data de 12 august

2015, după ce acesta a depus explicații și nu a prezentat nici o dovadă că ar fi fost în

concediu medical. Astfel, cu respectarea termenului de o lună, la 11 septembrie

2015 Spiridonov Oleg a fost concediat.

De asemenea, recurentul a relatat că odată ce Spiridonov Oleg a recunoscut că

într-adevăr nu s-a prezentat la locul de muncă, instanța a încercat să justifice

neprezența acestuia la locul de muncă și să constate lipsirea forțată de posibilitatea

de a munci, contrar faptului că acesta nu venea benevol la serviciu. Or, consideră că

concluziile instanței se rezumă la constatarea lipsirii forțate de dreptul la muncă și

sancționarea pentru această încălcare.

La fel, relatează că în cazul absenței forțate de la muncă, instanța urma să

aplice prevederile art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, care prevede că: repararea de

4

către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei

despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime

nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Referitor la reținerea ilegală a carnetului de muncă, recurentul consideră că

Spiridonov Oleg nu a probat faptul că angajatorul este vinovat de reținerea

carnetului de muncă. Mai mult ca atît, prin scrisoarea recomandată din 11

septembrie 2015, recepționată de Spiridonov Oleg la 15 septembrie 2015, ultimului

i s-a solicitat să se prezinte la locul de muncă și să ridice carnetul de muncă.

Totodată, consideră că instanța a admis integral cerința cu privire la încasarea

salariului mediu pentru absența forțată de la muncă, fără a avea un calcul.

Referitor la cerința cu privire la repararea prejudiciului moral, consideră că

prima instanță urma să aprecieze acest prejudiciu în coraport cu vina angajatorului.

La 25 august 2017, Spiridonov Oleg a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești în

partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, cu emiterea

în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie admis integral capătul de cerere

cu privire la repararea prejudiciului moral.

Totodată, Spiridonov Oleg a solicitat respingerea recursului declarat de

societatea cu răspundere limitată ”Spamol”.

La 19 octombrie 2017, Spiridonov Oleg a depus referință la recursul declarat

de societatea cu răspundere limitată ”Spamol”, solicitînd de a fi declarat

inadmisibil.

În referința depusă, Spiridonov Oleg a menționat că pînă în prezent,

angajatorul nu i-a eliberat carnetul de muncă, nu a prezentat careva dovezi ce ar

demonstra că carnetul de muncă i-a fost eliberat sau că refuză primirea acestuia.

Consideră că atît prima instanță, cît și instanța de apel au examinat pricina sub

toate aspectele, au verificat și apreciat probele prezentate, iar argumentele invocate

în recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ”Spamol” în esența lor sunt

expuse asupra circumstanțelor de fapt și de drept, cărora instanțele judecătorești le-

au dat o apreciere corectă conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă.

De asemenea, relatează că argumentele invocate în recursul declarat de

societatea cu răspundere limitată ”Spamol” nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

La 13 noiembrie 2017, societatea cu răspundere limitată ”Spamol”, prin

intermediul avocatului Staruș Denis, a depus referință la recursul declarat de

Spiridonov Oleg, solicitînd de a fi declarat inadmisibil.

Totodată, a menționat că Spiridonov Oleg, în cererea de recurs nu a invocat

nici unul din temeiurile de declarare prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Cod

de procedură civilă, dar a reiterat legislația muncii și alte acte normative.

Deci, recursul nu conține referiri la încălcarea esențială a procedurii sau a

legislației.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 22 iunie

2017, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

5

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursurile au fost declarate la 29 iunie 2017 de către societatea cu răspundere

limitată ”Spamol” prin intermediul avocatului Staruș Denis și la 25 august 2017 de

către Spiridonov Oleg, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de

art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

6

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de societatea cu

răspundere limitată ”Spamol”, prin intermediul avocatului Staruș Denis și

Spiridonov Oleg, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de societatea cu răspundere

limitată ”Spamol”, prin intermediul avocatului Staruș Denis și Spiridonov Oleg.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Iulia Sîrcu

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

7