ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.11.2017

3ra-1177/17 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
08.11.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
depunerea documentelor pentru obţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare, elaborarea certificatului de urbanism pentru proiectare
Citează această cauză
3ra-1177/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1177/2017

judecător: M. Buhnaci

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță, Dumitru Mardari, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Primăria orașului Sîngera, municipiul

Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Bolixan-Exim” împotriva Primăriei Sîngera cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Primăria Sîngera și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 26 septembrie 2016, SRL „Bolixan-Exim” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, deține în proprietate terenul cu nr.

cadastral XXXXX, situate în XXXXX, fapt confirmat prin contractul de

vânzarea-cumpărare încheiat cu Valentina Tcaci din 29 februarie 2016 și

înregistrat la OCT.

Terenul sus-numit a fost procurat în scopul edificării a două blocuri

locative tip D+P+6E+2M, însă până la momentul adresării în instanță de către

Primarul or. Sîngera nu a fost satisfăcută solicitarea reclamatului de a elibera

certificatul de urbanism pentru proiectarea acestor blocuri.

La 18 decembrie 2015, SRL „Bolixan-Exim” a depus cererea privind

eliberarea certificatului de urbanism, în conformitate cu art. 3 al Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, însă, contrar alin. (2) al aceluiași

articol, prin răspunsul Primăriei or. Sîngera din 15 ianuarie 2016, a fost refuzată

eliberarea acestora și solicitate alte acte decât cele prevăzute în alin. (1) al acestui

articol, cum ar fi respectarea normelor anti incendiare, calculul insolării a caselor

1

de locuit din vecinătate. Potrivit alin. (2), art. 3 al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție solicitarea altor documente decât cele

prevăzute la alin. (1), nu se admit.

La 27 ianuarie 2016, SRL „Bolixan-Exim”, a depus cerere prin care a

solicitat repetat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare a acestor

blocuri, totodată anexând la cerere planul pentru amenajarea terenului de joacă

pentru copii și accesul pentru echipamentul și utilajul necesar pentru demararea

construcției, schema cu calculul insolării a caselor de locuit din vecinătate, dorind

să conlucreze cu administrația publică locală, chiar dacă prezentarea acestor acte

nu este obligatorie.

La 25 februarie 2016, prin răspunsul nr. 151, Primăria or. Sîngera, mun.

Chișinău a refuzat să elibereze certificatul solicitat, invocând motive formale fără

suport legal, precum că, amplasarea clădirilor planificate pentru construcție nu

corespund regimului de înălțime specific zonei date și drumul nu permite accesul

transportului de mare capacitate, totodată, contrar prevederilor alin. (2), art. 3 al

Legii privind autorizarea executării lucrărilor în construcție, solicitând

prezentarea acordului notarial a proprietarilor imobilelor învecinate, raportul cu

privire la rezistența construcțiilor deja existente pe durata demarării construcțiilor

obiectivului dat și asigurarea cu locuri de parcări.

Astfel, după recepționarea acestor răspunsuri, reclamantul a încercat

stabilirea unui raport de conlucrare cu administrația publică locală, prezentând

actele solicitate, încercând să demonstreze intenția lor de a dezvolta infrastructura

or. Sîngera, mun. Chișinău, însă Primarul or. Sîngera, mun. Chișinău a refuzat să-i

primească la audiență și orice solicitare de-a reclamatului.

La 29 februarie 2016, SRL „Bolixan-Exim” a solicitat ÎM „Chișinău-

Proiect” elaborarea Planului urbanistic zonal pentru centrul or. Sîngera, mun.

Chișinău, astfel, prin răspunsul din 09 martie 2016 fiind informați că în anul 2009

a început elaborarea Planului Urbanistic General al or. Sîngera, care ulterior a fost

întreruptă.

La 11 martie 2016, prin cererea nr. 152 înregistrată la Primăria or.

Sîngera, mun. Chișinău, reclamantul a solicitat acordul Primăriei pentru

amenajarea unei parcări cu prezentarea proiectului, însă au rămas fără răspuns.

Astfel, la 25 mai 2016 reclamantul a solicitat repetat eliberarea

certificatului de urbanism, specificând că au îndeplinit toate cerințele expuse de

către primar, care nici după 5 luni nu a fost satisfăcută.

La 02 august 2016 reclamantul a solicitat eliberarea certificatului de

urbanism cu prezentarea planului de construcție avizat de ÎM „Chișinău proiect”,

coordonat de către arhitectorul-șef, Detașamentul pompieri și salvatori sect.

Botanica al MAI, precum că sunt respectate normele ante incendiare și de către

proiectant, însă la 04 august au primit răspuns că, la acel moment se execută

lucrări de elaborare a Planului Urbanistic General și ei sunt în imposibilitate de a

elibera certificatului de urbanism.

La 05 august 2016, au depus cerere de eliberarea a certificatului de

urbanism, la care nu au primit răspuns în termeni legali, nici până la momentul

depunerii acțiunii în judecată.

2

Cu atât mai mult, la 07 aprilie 2016 Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău a

eliberat autorizația de desființare a casei de locuit și a construcțiilor accesorii în

În baza circumstanțelor invocate și în conformitate cu art. 16 din Legea

contenciosului administrative care prevede că persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrative și nu

este mulțumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrative competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respective

și repararea prejudiciului cauzat, în baza art. 3 al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, art. 1 al Primului Protocol adițional la

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,

solicită obligarea Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău la eliberarea certificatului

de urbanism pentru terenul și construcțiile situate în XXXXX, nr. cadastral

XXXXX pentru proiectarea a două blocuri locative D+P6E+2M.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 noiembrie

2016 s-a admis acțiunea SRL „Bolixan-Exim” împotriva Primăriei or. Sîngera,

mun. Chișinău.

S-a recunoscut ilegal în fond și ca fiind emis contrar prevederilor legii

refuzul Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău privind elibera SRL „Bolixan-Exim”

a certificatul de urbanism pentru proiectarea a două blocuri locative.

S-a obligat Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău de a elibera SRL

„Bolixan-Exim” certificatul de urbanism pentru proiectarea a două blocuri

locative D+P+6E+2M pe terenul nr. cadastral XXXXX, situate în XXXXX.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 decembrie 2016,

Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău a depus cerere de apel, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 s-a respins apelul

declarat de Primăria Sîngera și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2016.

La 10 iulie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 177).

La 26 iulie 2017, Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 26 iulie 2017, împotriva deciziei instanței de apel din 20 iunie 2017, în

termen.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiate decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele nu au dat o

3

apreciere corectă materialului probator, nu s-au expus asupra tuturor argumentelor

pârâtului apelant.

Totodată, în susținerea recursului, a mai invocat că instanțele de judecată

greșit au constat că întreprinderea a prezentat acordurile autentificate notarial a

vecinilor, deoarece bunul imobil are mai mulți vecini.

Susține că instanțele nu a reținut spre examinare argumentul că prin

edificarea acestei construcții multietajate sunt încălcate drepturile mai multor

persoane din vecinătate, casele cărora sunt cu un nivel sau două.

A mai indicat că, nu au fost atrase un șir de persoane în proces, dreptul

cărora direct le este afectat, deoarece construcția multietajată nu dispune de locuri

suficiente de parcare, mai mult ca atât susține că drepturile acestora sunt afectate

și prin creșterea populației, afectarea fonică , scăderea confortului proprietăților

învecinate, precum și scăderea valorii imobilelor.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017, recursul

declarat de Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău s-a considerat admisibil și s-a

fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători pentru examinarea fondului

recursului pentru 08 noiembrie 2017.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii

spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de

apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432, alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 118, alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

4

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Potrivit art. 130, alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii

probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum

și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate

în ședința de judecată.

În conformitate cu art. 241, alin. (5), (6) Cod de procedură civilă, în

motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care

se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele

invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau

respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată,

calea și termenul de atac al hotărârii.

Iar, în conformitate cu art. 373, alin. (1) - (4) Cod de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care

motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se

pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de

apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei

instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Actele cauzei atestă că, la 26 septembrie 2016, SRL „Bolixan-Exim” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Sîngera, mun.

Chișinău, solicitând obligarea Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău la eliberarea

certificatului de urbanism pentru terenul și construcțiile situate în XXXXX, nr.

cadastral XXXXX pentru proiectarea a două blocuri locative D+P6E+2M.

Fiind investită cu examinarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 18

noiembrie 2016 a admis acțiunea SRL „Bolixan-Exim” împotriva Primăriei or.

Sîngera, mun. Chișinău. A recunoscut ilegal în fond și ca fiind emis contrar

prevederilor legii refuzul Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău privind elibera

SRL „Bolixan-Exim” a certificatul de urbanism pentru proiectarea a două blocuri

locative. A obligat Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău de a elibera SRL

5

„Bolixan-Exim” certificatul de urbanism pentru proiectarea a două blocuri

locative D+P+6E+2M pe terenul nr. cadastral XXXXX, situate în XXXXX.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 s-a respins

apelul declarat de Primăria Sîngera și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016.

Întru argumentarea soluției, instanța de apel asemeni primei instanțe a

reținut că, Primăria or. Sîngera, mun. Chișinău contrar prevederilor legale a

refuzat eliberarea solicitantului SRL „Bolixan-Exim” a certificatului de urbanism

pentru proiectarea a două blocuri locative, deoarece intimatul a prezentat tot setul

de acte necesare specificate la art. 3, alin. (1) al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010.

Totodată, instanța de apel a considerat abuzivă solicitarea Primăriei or.

Sîngera, mun. Chișinău privind prezentarea altor documente, decât cele expres

prevăzute la art. 3, alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor în

construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, și contrară prevederilor art. 3, alin. (2) al

aceleiași legi.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar,

fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, iar faptul dat indică

incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept

procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât și a

pricinii dedusă judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

contestate.

În acest sens, Colegiul remarcă că instanța de apel verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că pricina a fost soluționată corect

de prima instanță.

La acest capitol, Colegiul consideră necesar a menționa că, instanța de

apel la examinarea cauzei, nu s-a expus asupra tuturor argumentelor apelantului,

și a lăsat fără răspuns argumentul acestuia ce se referă la atragerea în proces a

tuturor persoanelor interesate.

Or, în conformitate cu art. 67 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă,

persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el

alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lui față de una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la

cererea uneia dintre părți sau din oficiul instanței.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că instanța de apel făcând

referire la prevederile art. 4, alin. (2) al Legii privind autorizarea executării

lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, a considerat că cerințele SRL

„Bolixan-Exim” sunt întemeiate, pe când la materialele cauzei se regăsește doar

schema de amplasare a imobilului avizată de arhitectul-șef, lipsind avizele

organelor supravegherii de stat (centrul de medicină preventivă, inspectoratul

ecologic, serviciul de pompieri și salvatori), instanța punând la bază doar rezoluția

eliberată de arhitectul-șef .

6

Respectiv, instanța de apel nu a reținut, în speță, potrivit situației create și

a materialelor cauzei, dacă Primăria în baza actelor prezentate poate să elibereze

certificat de urbanism legal în temeiul art. art. 4, 6 al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, care prevăd

modalitatea de eliberare și conținutul certificatului de urbanism pentru proiectare.

Reieșind din cele supra relatate, Colegiul consideră că instanța de apel a

examinat apelul arbitrar, fără a da o apreciere tuturor probelor prezente la

materialele cauzei și fără a stabili circumstanțele cauzei.

În atare condiții, instanța inferioară avea obligația rezultând din

prevederile art. 373, alin. (2) Cod de procedură civilă, de a da un răspuns cert

referitor la pertinența unui înscris sau altuia. Or, instanța de judecată este obligată

să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele, rezultând din prevederile art. 130, alin. (4) Cod de procedură civilă.

Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării pricinii probele din

dosar se cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța

de judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

Mai mult, în conformitate art. 390, alin. (1), lit. e), f) Cod de procedură

civilă, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței

de apel și referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma

examinării apelului.

Or, în sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu

suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere

caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării. CEDO, în cauza Suominen vs. Finlanda, a reținut că

„... o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite. Mai mult ca atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o

conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public a

administrării justiției”.

Totodată, în cauza Van de Hurk v. Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994,

și cauza Dulaurans v. Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CEDO

a statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform

normelor de procedură de către tribunalul sesizat.

Altfel spus, art. 6 impune „tribunalului” obligația de a proceda la o

examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale

părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența”. CEDO nu își propune să

garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauza

Artico v. Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33).

Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația

legală de a motiva hotărârea luată și de a argumenta respingerea unor probe și

admiterea altora.

7

Dreptul de a fi auzit, prin urmare, a fost încălcat, or dreptul în cauză

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o

obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit

de instanța de apel.

În consecință, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport

cu materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de

apel, s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a

considerat aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale

cauzei și probelor administrate în cadrul judecării pricinii pe care se întemeiază

concluziile privitoare la aceste.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă

în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare

admisă la judecarea pricinii în instanța de apel nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Primăria

or. Sîngera, mun. Chișinău și a casa integral decizia instanței de apel, cu remiterea

pricinii civile la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând

din prevederile art. 130, alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință

soluția adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei

instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii,

probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului

litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445, alin. (1), lit. c) și

alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Primăria orașului Sîngera, municipiul

Chișinău.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Bolixan-Exim” împotriva Primăriei Sîngera cu privire la

contestarea actului administrativ, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

8

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-09-21
0,95
3ra-1198/16 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: S. Garştea-Bria dosarul nr. 3ra-1198/16 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 21 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2017-02-22
0,94
3ra-96/17 — contestarea actului administrativ
prima instanţă, Judecătoria Centru, mun. Chişinău dosarul nr. 3ra-1874/2016 judecător: A. Catană 3ra-96/2017 instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău judecători: N. Cernat, A. Pahapol, L. Bulgac Î N C H E I E R E 22 februarie 2017 mun. Chi
CSJ 2016-12-14
0,94
3ra-1752/16 — contestarea răspunsului
Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-1752/16 Judecător: R. Pulbere Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 14 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2017-03-15
0,94
3ra-286/17 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-286/17 Instanţa de fond: Judecătoria Râşcani mun. Chişinău – V. Ciumac Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Vascan, E. Fistican, V. Negru Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencio
CSJ 2018-01-24
0,94
3ra-93/18 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: V. Stratan dosarul nr. 3ra-93/18 instanţa de apel: L. Bulgac, G. Daşchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
Sursă