2rac-374/17 — incasarea despagubirilor de asigurare

2rac-374/17 — incasarea despagubirilor de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.2rac-374/17

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: G. Moscalciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de

Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Grup” Societate pe Acțiuni și de

Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix”, prin intermediul avocatului Pascal

Veronica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Micodix” împotriva Companiei de Asigurări „Donaris Vienna

Insurance Grup” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Banca Comercială

„Moldova Agroindbank” Societate pe Acțiuni privind încasarea despăgubirii de

asigurare, a penalității pentru neachitarea sumei despăgubirii restante și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 20 martie 2012, SRL „Micodix” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA, intervenient accesoriu BC

„Moldova Agroindbank” SA privind încasarea despăgubirii de asigurare.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, conform pct. 1.1 al contractului seria PRP nr.

2010-12-0173 de asigurare a bunurilor întreprinderilor industriale și/ori comerciale

și/ori a bunurilor persoanelor fizice în caz de incendiu și alte pericole din 08 decembrie

2010, obiect al asigurării facultative a bunurilor constituie interesele patrimoniale și

nepatrimoniale ale Asiguratului corelate cu dreptul de posesie, folosință și dispoziție

asupra bunurilor asigurate. Conform poliței seria PRP nr. 2010-12-0173 din 08

decembrie 2010, CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA a asigurat patrimoniul SRL

„Micodix” amplasat în xxxxx compus din: terenul cu suprafața de 1.4302 ha, cu

numărul cadastral xxxxx – modul de folosință agricol; construcție cu suprafața de

1486,7 m.p., cu numărul cadastral xxxxx; construcție cu suprafața de 97,3 m.p., cu

numărul cadastral xxxxx, cu suma totală de asigurare în mărime de 1617000 lei.

Conform pct. 1.2 al contractului seria PRP nr. 2010-12-0173 de asigurare a

bunurilor întreprinderilor industriale și/ori comerciale și/ori a bunurilor persoanelor

1

fizice în caz de incendiu și alte pericole, CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA

oferă o compensare de asigurare în cazul deteriorării sau nimicirii bunurilor în

rezultatul incendiului, trăsnetului, precum și exploziei gazelor folosite în scopuri

sociale. Se supun compensării cheltuielile, efectuate în rezultatul acțiunilor, efectuate

pentru salvarea bunurilor, stingerii incendiului sau prevenirea extinderii acestuia.

Menționează reclamantul că, la 08 august 2011, aproximativ la orele 23:00, din

motive necunoscute, a fost incendiată construcția cu suprafața de 1486,7 m.p., cu

numărul cadastral xxxxx, fapt despre care la 09.08.2011 a informat telefonic

reprezentantul pârâtului. Concomitent, la aceiași dată a depus și o înștiințare scrisă. În

rezultatul incendiului au fost distruse atât bunurile întreprinderii, cât și bunurile

personale, care constau din: construcția cu suprafața de 1486,7 m.p., cu numărul

cadastral xxxxx, care a fost evaluată la data semnării contractului în sumă de 1713000

lei; lăzi pentru legume și fructe în număr de 60000 în valoare totală de 450000 lei; lemn

(cherestea) pregătit pentru producerea lăzilor în cantitate de 20 m3 în valoare de 50000

lei; 62 iepuri vii cu tot cu cuști în valoare de 15000 lei; câinele ce păzea încăperea, însă

acestea nu au fost asigurate.

Precizează reclamantul că, deoarece bunul imobil cu suprafața de 1486,7 m.p., cu

numărul cadastral xxxxx a fost asigurat în baza contractului seria PRP nr. 2010-12-

0173 de asigurare a bunurilor întreprinderilor industriale și/ori comerciale și/ori a

bunurilor persoanelor fizice în caz de incendiu și alte pericole din 08 decembrie 2010,

a înștiințat asiguratorul despre survenirea cazului asigurat conform pct. 1.2 al

contractului respectiv.

În scopul diminuării pagubei și salvării averii asigurate, au fost chemate de

urgență mai multe echipaje de pompieri din rl. Ialoveni și din mun. Chișinău. Totodată,

datorită rezervoarelor aflate pe teritoriul întreprinderii s-au folosit 100 tone de apă de

către sătenii ce au acordat ajutor pentru stingerea incendiului.

Pentru efectuarea investigațiilor, la fața locului au fost prezenți și specialiștii,

experții de la Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale a MAI, care conform

încheierii tehnico-incendiară nr. 34-11 din 10 august 2011 a Laboratorului

Experimental Antiincendiar a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a

MAI, Direcția Salvatori și Pompieri s-a constatat că incendiul din 08 august 2011 s-a

petrecut pe o suprafața de 1008 m2 (68 % din încăpere), iar cauza probabilă a generării

incendiului este aducerea sursei de foc deschis din exterior.

Susține reclamantul că, asigurătorul nu-și onora obligațiunile, în rezultatul

pretenției expediate de către reclamant la 27 septembrie 2011, peste 50 de zile, prin

scrisoarea de însoțire din 29 septembrie 2011 i-а remis prin anexă dispoziția nr. PRP-

11/018. Deși în anexa la scrisoarea nominalizată din 27.09.2011 s-a indicat „copia

dispoziției nr. CSK-11/018 din 11.08.2011”, fiindu-i expediată doar dispoziția nr. PRP-

11/018 din 23.09.2011.

Prin dispoziția nr. PRP-11/018 din 23.09.2011 a CA „Donaris Vienna Insurance

Grup” SA, reclamantul a fost informat că asigurătorul a intentat dosarul de daune nr.

1680/11 din 10.08.2011 și a dispus recunoașterea evenimentul produs și descris în

procesul-verbal drept caz asigurat, evaluând paguba în mărime de 215612 lei, aplicând

franciza de 1% din suma daunei, astfel dispunând spre achitare suma de 213456 lei.

Declară reclamantul că, prin pretenția din 13.10.2011 și-a exprimat dezacordul în

privința sumei de daune recunoscute de asigurător, fiind ignorat Devizul local

2

înregistrat la CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA la 01.09.2011 cu suma calculată

preventiv a prejudiciului suportat de încăperea asigurată în rezultatul incendiului în

mărime 983974 lei, efectuat de un agent economic la cererea asigurătorului,

solicitându-le totodată efectuarea unei expertize. Prin răspunsul din 22.11.2011,

parvenit de la CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA, ca rezultat al examinării

pretenției reclamantului din 13.10.2011, a fost informat că asiguratorul a estimat dauna

finală pricinuită construcției incendiate la suma de 305551,81 lei, achitând diferența

din suma finală în mărime de 89040,29 lei, sumă ce a fost virată beneficiarului conform

pct. 4.5 din contractul seria PRP nr. 2010-12-0173 din 08 decembrie 2010. De

asemenea, pârâtul i-a prezentat reclamantului un deviz local nr. 1 cu valoarea de deviz

în sumă de 305551,81 lei, efectuat unilateral de asigurator, de o persoană responsabil

tehnic – E. Vasilachi, care a diminuat în totalitate prejudiciul real, indicând niște prețuri

care în realitate nu există.

Afirmă reclamantul că, prin pretenția repetată din 09.12.2011, și-a exprimat

dezacordul cu decizia finală a CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA din dosarul

de daune nr. 1680/11 din 10.08.2011, deoarece conform Raportului de Expertiză

tehnică nr. 5759-10-11/T cu privire la starea tehnică a construcțiilor secției de

prelucrare a lemnului și producere a ambalajului din xxxxx, întocmit de Serviciul de

Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor a Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM, la cap. 3 la concluzii în pct. 2,3,4,5,6 s-

a dispus necesitatea demolării grinzilor de beton cu executarea unei alte construcții

suport, a ramei care a fost în focar, precum și demolarea și zidirea din nou a pereților

laterali, etc, deoarece acestea au fost complet distruse în rezultatul focarului de peste

6000C; suprafața distrusă de incendiu a constituit 1100 m2 sau 74 % din încăpere.

Suplimentar a indicat reclamantul că, în legătură cu acțiunile abuzive ale

asiguratorului a fost nevoit să efectueze o expertiză de evaluare a prejudiciului cauzat

în urma incendierii construcției menționată supra. Astfel, conform Raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 670 din 28.11.2011, întocmit de Centrul de Expertize

Independente a RM „Cexin”, prejudiciul cauzat în rezultatul incendiului produs la 08

august 2011 la bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost estimat la suma de

1206650,80 lei.

Consideră reclamantul că, aceste probe de constatare a prejudiciului real produs

în urma incendiului combat întru totul datele din devizul local nr. 1 prezentat de pârât.

De altfel, reclamantul nu solicită perfecționarea obiectului distrus, ci solicită achitarea

despăgubirii de asigurare pentru restabilirea încăperii depozitului în starea funcțională,

fapt pentru care a și asigurat conform contractului din 08 decembrie 2010, seria PRP

nr. 2010-12-0173 de asigurare a bunurilor întreprinderilor industriale și/ori comerciale

și/ori a bunurilor persoanelor fizice în caz de incendiu și de alte pericole. În contextul

dat, reclamantul consideră că, pârâtul neîntemeiat încearcă să se eschiveze de la

onorarea obligațiunilor de restituire a valorii prejudiciului real suportat. Or, la

momentul asigurării, încăperea cu suprafața de 1486,7 m2, a fost evaluată la data

semnării contractului de asigurare la suma de 1713000 lei și valoarea de lichidare a

fost estimată la suma de 1188000 lei. Conform Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 670 din 28.11.2011, întocmit de CEI „Cexim”, prejudiciul real cauzat

încăperii ce a ars pe o suprafață de 1100 m2 (74% din încăpere) a fost estimat la suma

de 1206650,80 lei, pe când CA Donaris Vienna Insurance Grup” SA a achitat suma

3

despăgubirii în mărime de 305551,81 lei. Deci, datoria ce urmează a fi încasată de la

CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA în beneficiul reclamantului constituie

901098,99 lei.

Solicită reclamantul încasarea de la CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA în

beneficiul său suma prejudiciului real cauzat în mărime de 901098,99 lei; a

cheltuielilor conform bonurilor de plată anexate pentru efectuarea expertizei tehnice și

a expertizei de evaluare a prejudiciului în sumă de 6786 lei; a cheltuielilor pentru

asistență juridică în sumă de 15000 lei; a taxei de stat în mărimea sumei achitate

conform ordinelor de plată în mărime de 27000 lei; a penalității pentru neachitarea

despăgubirii restante în sumă de 977585 lei. (f.d. 82-93, vol. II)

Prin hotărârea din 05 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a

admis parțial acțiunea înaintată de SRL „Micodix”; s-a încasat din contul CA „Donaris

Vienna Insurance Grup” SA în beneficiul SRL „Micodix” despăgubirea de asigurare

în mărime de 901098,99 lei și cheltuielile de judecată constituite din: taxa de stat în

sumă de 27000 lei, cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 15000 lei și

cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 6786 lei. În rest, cerințele SRL

„Micodix” au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-au respins, din lipsă

de temei, apelurile depuse de CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA și SRL

„Micodix” și a fost menținută hotărârea din 05 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău.

La 15 iunie 2017 CA „Donaris Vienna Insurance Grup” SA a declarat recurs

împotriva deciziei din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea

hotărârilor judecătorești cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea înaintată de SRL „Micodix” să fie respinsă integral ca fiind depusă de către

reclamantul necorespunzător, iar în caz că este reclamantul corespunzător să fie admisă

parțial.

În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel la judecarea cauzei a aplicat

eronat normele de drept material și procedural, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele esențiale ale cauzei, necesare pentru justa soluționare a cauzei, fapt prin

ce se prezumă că decizia contestată este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

La 30 iunie 2017 SRL „Micodex”, prin intermediul avocatului Pascal Veronica, a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea parțială a hotărârilor judecătorești în partea ce tine de respingerea

încasării penalităților și a dobânzii de întârziere, cu adoptarea unei noi hotărâri de

admitere a acestor pretenții și încasarea penalității în sumă de 162197 lei, a dobânzii

de întârziere în mărime de 387793 lei, cu menținerea în vigoare a celorlalte dispoziții

ale instanțelor de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel la judecarea cauzei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în

mod eronat analogia legii și analogia dreptului, fapt ce rezultă casarea parțială a

acesteia în partea contestată.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27 aprilie 2017 și expediată

în adresa participanților la proces la 12 mai 2017, conform scrisorii de însoțire.

4

Din materialele cauzei rezultă că recursul declarat de CA „Donaris Vienna

Insurance Grup” SA la 15 iunie 2017 este în termen, deoarece la dosar lipsesc date ce

confirmă recepționarea actului de dispoziție contestat.

De asemenea, Completul reține că SRL „Micodix”, prin intermediul avocatului

Pascal Veronica, înregistrând la 30 iunie 2017 cererea de recurs a exercitat în termen

calea de atac, or, din textul recursului se atestă că a recepționat decizia instanței de apel

la 16 mai 2017.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Compania de Asigurări „Donaris

Vienna Insurance Grup” Societate pe Acțiuni și Societatea cu Răspundere Limitată

„Micodix”, prin intermediul avocatului Pascal Veronica, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Compania de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Grup” Societate pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere

Limitată „Micodex”, prin intermediul avocatului Pascal Veronica, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

5

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance

Grup” Societate pe Acțiuni și de Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix”, prin

intermediul avocatului Pascal Veronica, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Compania de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Grup” Societate pe Acțiuni și de Societatea cu Răspundere

Limitată „Micodix”, prin intermediul avocatului Pascal Veronica, împotriva deciziei

din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

6