3r-175/17 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-175/17

Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) L. Holevițcaia

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

DECIZIE

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

examinînd recursurile declarate de către Albot Sergiu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Albot Sergiu

împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială” societate pe

acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot

Sergiu, cu acordarea termenului pentru depunerea apelului motivat și împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, prin care a fost restituit

apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21

iunie 2017,

c o n s t a t ă:

La 04 iulie 2016, Albot Sergiu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii Naționale

a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială” societate pe

acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la anularea Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 134 din 16 mai 2016 ”Cu privire la

aplicarea sancțiunilor față de Rahuba Natalia, Albot Sergiu, Cunev Valentin,

Suholitco Leontie și Novosadiuc Vladimir” – în partea în care este vizat Albot

Sergiu, cu anularea și excluderea a următoarelor pasaje: din partea motivată din

compartimentul I alin. c) pasajul ”dl. Albot Sergiu… fiind responsabili, în calitate

de conducători ai organului executiv, pentru corectitudinea și veridicitatea

rapoartelor prezentate la Banca Națională a Moldovei”; din compartimentul III –

primele trei alineate, cît și sintagma ”dl Albot Sergiu ” din paragraful 6; din partea

dispozitivă compartimentele I-IV și excluderea din partea dispozitivă a

1

următoarelor pasaje: - din compartimentul I - paragraful 2, în întregime; obligarea

Băncii Naționale a Moldovei de a emite hotărârea de modificare corespunzătoare a

actului administrativ contestat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 08 septembrie 2016, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului

Burac Victor a înaintat cerere de chemare în judecată concretizată și completată,

solicitînd anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 134 din 16 mai 2016 ”Cu privire la aplicarea sancțiunilor față de Rahuba

Natalia, Albot Sergiu, Cunev Valentin, Suholitco Leontie și Novosadiuc Vladimir”

– în partea în care este vizat Albot Sergiu, cu anularea și excluderea a

următoarelor pasaje: din partea motivată din compartimentul I alin. c) pasajul ”dl.

Albot Sergiu… fiind responsabili, în calitate de conducători ai organului executiv,

pentru corectitudinea și veridicitatea rapoartelor prezentate la Banca Națională a

Moldovei”; din compartimentul III – primele trei alineate, cît și sintagma ”dl

Albot Sergiu” din paragraful 6; din partea dispozitivă compartimentele I-IV și

excluderea din partea dispozitivă a următoarelor pasaje: - din compartimentul I -

paragraful 2, în întregime; obligarea Băncii Naționale a Moldovei de a emite

hotărârea de modificare corespunzătoare a actului administrativ contestat; anularea

Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 168 din 27

iunie 2016 ”Cu privire la cererea prealabilă depusă de Albot Sergiu” în întregime

și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 57-65 Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 mai 2017,

acțiunea înaintată de Albot Sergiu a fost respinsă.

La 17 mai 2017, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului Burac Victor a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 164 Vol.

I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, cu

acordarea termenului de 10 zile de la data recepționării încheierii pentru depunerea

apelului motivat. Cauza a fost numită spre examinare pentru data de 10 octombrie

2017.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, a fost restituit

apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21

iunie 2017.

La 10 octombrie 2017, Albot Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, solicitînd admiterea recursului și casarea

încheierii contestate.

La 24 octombrie 2017, Albot Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, solicitînd admiterea recursului,

casarea încheierii recurate, cu remiterea cauzei în instanța de apel la etapa primirii

cererii de apel.

Recurentul Albot Sergiu, în motivarea recursurilor a menționat că art. 365

alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu prevede un termen-limită pentru

depunerea cererii de apel suplimentare, astfel cererea de apel suplimentară poate fi

2

depusă oricînd pînă la prima ședință de examinare a apelului, inclusiv în prima

ședință de examinare a apelului.

Totodată, a menționat că la 25 septembrie 2017 a recepționat încheierea

instanței de apel din 21 iunie 2017, iar la 10 octombrie 2017, pînă la începerea

ședinței de judecată de examinare a apelului, în cancelaria instanței de apel a fost

depus apelul suplimentar.

De asemenea, a reiterat că termenul a fost stabilit de către instanța de apel în

mod neclar, deoarece nu este clar momentul de la care începe a curge termenul –

de la data primirii încheierii de către avocat sau de către apelant însuși.

Consideră că termenul a fost stabilit de instanța de apel în mod neclar, pînă

la prima ședință de judecată în ordine de apel, fiind astfel disproporțional cu

obiectul urmărit – acordarea dreptului de acces la justiție și acordarea posibilității

celorlalte părți să se familiarizeze cu apelul motivat.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierile Curții de Apel Chișinău au fost

pronunțată la 21 iunie 2017 și 10 octombrie 2017, iar la 25 septembrie 2017

recurentul a recepționat încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f.d. 182 Vol. I).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 10 octombrie 2017 împotriva încheierii instanței de

apel din 21 iunie 2017 și la 24 octombrie 2017 împotriva încheierii instanței de apel

din 10 octombrie 2017, în termen.

Potrivit prevederilor art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră recursurile declarate de

Albot Sergiu neîntemeiate și care urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Colegiul reține, că la 17 mai 2017, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului

Burac Victor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 mai 2017 (f.d. 164 Vol. I).

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, în

cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o

cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.

Art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, statuează, că dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 365, instanța de apel dispune printr-o

încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, nu s-a dat curs

3

cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, cu

acordarea termenului de 10 zile de la data recepționării încheierii pentru depunerea

apelului motivat. Cauza a fost numită spre examinare pentru data de 10 octombrie

2017.

Din materialele cauzei urmează, că în ședința instanței de apel din 10

octombrie 2017, Albot Sergiu a prezentat apelul motivat, semnat de avocatul

Burac Victor (f.d. 188-197 Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, a fost restituit

apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21

iunie 2017.

Colegiul constată legalitatea încheierilor recurate, deoarece apelantul nu a

îndeplinit indicațiile instanței, în speță nu a prezentat apelul motivat în termenul

indicat de instanța de apel.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de avocatul Burac Victor în

interesele lui Albot Sergiu, or aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii Curții

de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și nu a prezentat instanței apelul motivat în

termenul stabilit.

Deci, instanța de recurs reține că termenul acordat de instanța de apel întru

înlăturarea neajunsurilor ce au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel este

unul imperativ, deoarece în conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În speță, prin prisma prevederilor art. 111 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, termenul de 10 zile acordat de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor

care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, începe să curgă din ziua

imediat următoare datei calendaristice comunicării actului de procedură.

După cum denotă actele cauzei, încheierea Curții de Apel Chișinău din 21

iunie 2017, a fost expediată atît în adresa lui Albot Sergiu, cît și în adresa

avocatului Burac Victor (f.d. 181 Vol. I).

Astfel, încheierea în cauză a fost recepționată de către Albot Sergiu la data

de 25 septembrie 2017 (f.d. 182 Vol. I), iar de către avocatul Burac Victor la data

de 17 septembrie 2017 (f.d. 183 Vol. I).

Însă, apelul motivat a fost depus de avocatul Burac Victor abia la data de 10

octombrie 2017, în ședința instanței de apel.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că prin încheierea instanței

de apel din 21 iunie 2017, a fost stabilit un termen neclar de prezentare a apelului

motivat.

Or, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, instanța a indicat

expres faptul că se acordă termen de 10 zile pentru prezentarea apelului motivat de la

data recepționării copiei încheierii în cauză (f.d. 179-180 Vol. I).

4

Prin urmare, atît Albot Sergiu, cît și avocatul său, Burac Victor au avut termen

suficient să prezinte apelul motivat.

Totodată, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că

prin restituirea cererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece din

materialele cauzei rezultă că instanța de apel a creat condițiile necesare prevăzute atît

de legislația națională, cît și de cea internațională, asigurîndu-i apelantului

posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale.

Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în

realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la

justiție, în condițiile cînd personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în

vigoare.

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța

de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel în rezultatul

nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților

privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate, Colegiul concluzionează de a respinge

recursurile declarate de Albot Sergiu și a menține încheierile Curții de Apel Chișinău

din 21 iunie 2017 și 10 octombrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A respinge recursurile declarate de Albot Sergiu.

A menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și 10

octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Albot

Sergiu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială”

societate pe acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

5