3r-175/17 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-175/17 Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) L. Holevițcaia Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc DECIZIE 08 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari examinînd recursurile declarate de către Albot Sergiu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Albot Sergiu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială” societate pe acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, cu acordarea termenului pentru depunerea apelului motivat și împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, prin care a fost restituit apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21 iunie 2017, c o n s t a t ă: La 04 iulie 2016, Albot Sergiu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei,

intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială” societate pe acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 134 din 16 mai 2016 ”Cu privire la aplicarea sancțiunilor față de Rahuba Natalia, Albot Sergiu, Cunev Valentin, Suholitco Leontie și Novosadiuc Vladimir” – în partea în care este vizat Albot Sergiu, cu anularea și excluderea a următoarelor pasaje: din partea motivată din compartimentul I alin. c) pasajul ”dl. Albot Sergiu…

fiind responsabili, în calitate de conducători ai organului executiv, pentru corectitudinea și veridicitatea rapoartelor prezentate la Banca Națională a Moldovei”; din compartimentul III – primele trei alineate, cît și sintagma ”dl Albot Sergiu ” din paragraful 6; din partea dispozitivă compartimentele I-IV și excluderea din partea dispozitivă a 1 următoarelor pasaje: - din compartimentul I - paragraful 2, în întregime; obligarea Băncii Naționale a Moldovei de a emite hotărârea de modificare corespunzătoare a actului administrativ contestat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 08 septembrie 2016, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului Burac Victor a înaintat cerere de chemare în judecată concretizată și completată, solicitînd anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 134 din 16 mai 2016 ”Cu privire la aplicarea sancțiunilor față de Rahuba Natalia, Albot Sergiu, Cunev Valentin, Suholitco Leontie și Novosadiuc Vladimir” – în partea în care este vizat Albot Sergiu, cu anularea și excluderea a următoarelor pasaje: din partea motivată din compartimentul I alin. c) pasajul ”dl. Albot Sergiu…

fiind responsabili, în calitate de conducători ai organului executiv, pentru corectitudinea și veridicitatea rapoartelor prezentate la Banca Națională a Moldovei”; din compartimentul III – primele trei alineate, cît și sintagma ”dl Albot Sergiu” din paragraful 6; din partea dispozitivă compartimentele I-IV și excluderea din partea dispozitivă a următoarelor pasaje: - din compartimentul I - paragraful 2, în întregime; obligarea Băncii Naționale a Moldovei de a emite hotărârea de modificare corespunzătoare a actului administrativ contestat; anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 168 din 27 iunie 2016 ”Cu privire la cererea prealabilă depusă de Albot Sergiu” în întregime și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

57-65 Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 mai 2017, acțiunea înaintată de Albot Sergiu a fost respinsă. La 17 mai 2017, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului Burac Victor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 164 Vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, cu acordarea termenului de 10 zile de la data recepționării încheierii pentru depunerea apelului motivat.

Cauza a fost numită spre examinare pentru data de 10 octombrie 2017. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, a fost restituit apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21 iunie 2017. La 10 octombrie 2017, Albot Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, solicitînd admiterea recursului și casarea încheierii contestate. La 24 octombrie 2017, Albot Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu remiterea cauzei în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.

Recurentul Albot Sergiu, în motivarea recursurilor a menționat că art. 365 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu prevede un termen-limită pentru depunerea cererii de apel suplimentare, astfel cererea de apel suplimentară poate fi 2 depusă oricînd pînă la prima ședință de examinare a apelului, inclusiv în prima ședință de examinare a apelului. Totodată, a menționat că la 25 septembrie 2017 a recepționat încheierea instanței de apel din 21 iunie 2017, iar la 10 octombrie 2017, pînă la începerea ședinței de judecată de examinare a apelului, în cancelaria instanței de apel a fost depus apelul suplimentar. De asemenea, a reiterat că termenul a fost stabilit de către instanța de apel în mod neclar, deoarece nu este clar momentul de la care începe a curge termenul – de la data primirii încheierii de către avocat sau de către apelant însuși.

Consideră că termenul a fost stabilit de instanța de apel în mod neclar, pînă la prima ședință de judecată în ordine de apel, fiind astfel disproporțional cu obiectul urmărit – acordarea dreptului de acces la justiție și acordarea posibilității celorlalte părți să se familiarizeze cu apelul motivat. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierile Curții de Apel Chișinău au fost pronunțată la 21 iunie 2017 și 10 octombrie 2017, iar la 25 septembrie 2017 recurentul a recepționat încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.

182 Vol. I). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 10 octombrie 2017 împotriva încheierii instanței de apel din 21 iunie 2017 și la 24 octombrie 2017 împotriva încheierii instanței de apel din 10 octombrie 2017, în termen. Potrivit prevederilor art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră recursurile declarate de Albot Sergiu neîntemeiate și care urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul reține, că la 17 mai 2017, Albot Sergiu, prin intermediul avocatului Burac Victor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 mai 2017 (f.d. 164 Vol. I). În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.

Art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, statuează, că dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 365, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, nu s-a dat curs 3 cererii de apel declarată de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, cu acordarea termenului de 10 zile de la data recepționării încheierii pentru depunerea apelului motivat. Cauza a fost numită spre examinare pentru data de 10 octombrie 2017. Din materialele cauzei urmează, că în ședința instanței de apel din 10 octombrie 2017, Albot Sergiu a prezentat apelul motivat, semnat de avocatul Burac Victor (f.d.

188-197 Vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, a fost restituit apelul declarat de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 21 iunie 2017. Colegiul constată legalitatea încheierilor recurate, deoarece apelantul nu a îndeplinit indicațiile instanței, în speță nu a prezentat apelul motivat în termenul indicat de instanța de apel. Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de avocatul Burac Victor în interesele lui Albot Sergiu, or aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și nu a prezentat instanței apelul motivat în termenul stabilit.

Deci, instanța de recurs reține că termenul acordat de instanța de apel întru înlăturarea neajunsurilor ce au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel este unul imperativ, deoarece în conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În speță, prin prisma prevederilor art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de 10 zile acordat de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice comunicării actului de procedură.

După cum denotă actele cauzei, încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, a fost expediată atît în adresa lui Albot Sergiu, cît și în adresa avocatului Burac Victor (f.d. 181 Vol. I). Astfel, încheierea în cauză a fost recepționată de către Albot Sergiu la data de 25 septembrie 2017 (f.d. 182 Vol. I), iar de către avocatul Burac Victor la data de 17 septembrie 2017 (f.d. 183 Vol. I). Însă, apelul motivat a fost depus de avocatul Burac Victor abia la data de 10 octombrie 2017, în ședința instanței de apel. Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că prin încheierea instanței de apel din 21 iunie 2017, a fost stabilit un termen neclar de prezentare a apelului motivat. Or, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, instanța a indicat expres faptul că se acordă termen de 10 zile pentru prezentarea apelului motivat de la data recepționării copiei încheierii în cauză (f.d.

179-180 Vol. I). 4 Prin urmare, atît Albot Sergiu, cît și avocatul său, Burac Victor au avut termen suficient să prezinte apelul motivat. Totodată, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin restituirea cererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece din materialele cauzei rezultă că instanța de apel a creat condițiile necesare prevăzute atît de legislația națională, cît și de cea internațională, asigurîndu-i apelantului posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale. Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, în condițiile cînd personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel în rezultatul nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Din considerentele menționate, Colegiul concluzionează de a respinge recursurile declarate de Albot Sergiu și a menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și 10 octombrie 2017. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: A respinge recursurile declarate de Albot Sergiu.

A menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și 10 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Albot Sergiu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială ”Banca Socială” societate pe acțiuni (în proces de lichidare) cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari 5