3ra-304/18 — anularea actelor administrative, obligarea de a admite cererea privind transferul mijloacelor financiare

3ra-304/18 — anularea actelor administrative, obligarea de a admite cererea privind transferul mijloacelor financiare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-304/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) – O. Melniciuc

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, V. Efros, O. Muruianu

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă,

judecători Tamara Chișca- Doneva, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Cunev, reprezentat

de către avocatul Constantin Sicinski,

în cauza civilă la acțiunea lui Victor Cunev împotriva Comitetului executiv al

Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Sergiu Berghie lichidatorul Băncii

Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni cu privire la anularea actelor

administrative și obligarea de a admite cererea privind transferul mijloacelor financiare,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 05 octombrie 2017, prin

care s-a respins apelul declarat de către Victor Cunev, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din data de 10 martie 2017,

C O N S T A T Ă:

Victor Cunev la data de 05 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Comitetului executiv al Băncii Naționale

a Moldovei, intervenient accesoriu Sergiu Berghie lichidatorul BC ,,Banca Socială” SA

în proces de lichidare, prin care a solicitat anularea răspunsului nr.2310/400 din 14

septembrie 2015 al administratorului special BC ,,Banca Socială” SA, în calitate de act

cu caracter individual, a hotărârii Consiliului de Administrare al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 77 din 27 martie 2015, a hotărârilor Comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr.5 din 26 august 2015 cu privire la prelungirea termenului de

administrare specială instituită asupra BC ,,Banca Socială” SA, nr.17 din 10 septembrie

2015 cu privire la modificarea hotărârii Consiliului de Administrare al Băncii Naționale

nr. 253 din 30 noiembrie 2014 și nr.66 din 22 octombrie 2015, prin care a fost respinsă

cererea prealabilă, obligarea Băncii Naționale a Moldovei să admită cererea din 03

septembrie 2015 și obligarea lichidatorului BC ,,Banca Socială” SA să efectueze

transferarea mijloacelor bănești în sumă de 117 823,84 lei din contul său de depozit nr.

xxxxx și mijloacele bănești în sumă de 166 098,52 lei din contul de depozit nr.xxxxx,

1

deschise la BC „Banca Socială” SA la contul de decontare nr. xxxxx, deschis la BC

,,Mobiasbanca” SA și eliberarea mijloacelor bănești în suma de 4 074.75 dolari SUA din

contul de depozit nr.xxxxx, deschis la ,,Banca Socială” SA (f.d.4-7, 60-61,69-70,81-82).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat, că la BC ,,Banca Socială” SA deține două

conturi de depozit a mijloacele bănești în lei și un cont de depozit a mijloacelor bănești

în dolari SUA.

La data de 30 noiembrie 2014 Consiliul Administrativ al Băncii Naționale a

Moldovei a emis hotărârea nr.253, prin care a aplicat moratoriul asupra tuturor creanțelor

tuturor persoanelor fizice și juridice, care sunt afiliate BC ,,Banca Socială” SA,

specificând că prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.17

din 10 septembrie 2015 prevederile invocate au fost modificate, fiind menținut

moratoriul doar asupra tuturor creanțelor persoanelor fizice, care sunt membri ai

Consiliului BC ,,Banca Socială” SA, Consiliului de Administrație, comisiei de cenzori și

membrilor comitetelor de credit din sediul central al băncii pentru expuneri mai mari de

15 milioane lei, precum și afiliați ai acestora și ale persoanelor juridice.

Victor Cunev la data de 03 septembrie 2015 s-a adresat la BC ,,Banca Socială” SA

cu cerere, prin care a solicitat transferarea mijloacelor bănești în sumă de 117 823,84 lei

din contul său de depozit nr. xxxxxx, mijloacele bănești în sumă de 66 098,52 lei din

contul său de depozit nr. xxxxx, deschise la BC ,,Banca Socială” SA, la contul său de

decontare nr. xxxxx, deschis la BC ,,Mobiasbanca” SA și de a-i elibera mijloacele

bănești în suma de 4 074,75 dolari SUA din contul său de depozit nr. xxxxx, deschis la

BC ,,Banca Socială” SA.

Prin răspunsul nr. 2310/400 din 14 septembrie 2015 eliberat de către

administratorul special al BC „Banca Socială” SA, s-a respins cererea din motivul că

prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.5 din 26 august

2015 a fost prelungit termenul de administrare specială asupra BC „Banca Socială” SA.

Respectiv conturile persoanelor afiliate Băncii, rămân blocate în baza hotărârii

Consiliului Administrativ Băncii Naționale a Moldovei nr.253 din 30 noiembrie 2014 în

redacția hotărârii Comitetului executiv Băncii Naționale a Moldovei nr. 5 din 26 august

2015 și hotărârii Comitetului executiv Băncii Naționale a Moldovei nr.17 din 10

septembrie 2015.

Administratorului special BC ,,Banca Socială” SA desemnat de Banca Națională a

Moldovei a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual, adică dispoziție de

transferare și eliberare a mijloacelor bănești în baza actelor normative ale Băncii

Naționale a Moldovei, însă în opinia reclamantului hotărârile Consiliului Administrativ

al Băncii Naționale a Moldovei și hotărârile Comitetului executiv al Băncii Naționale a

Moldovei sunt ilegale, emise în baza prevederilor legii instituțiilor financiare, care

urmează a fi declarată neconstituțională.

În susținerea ilegalității hotărârilor emise de Banca Națională a Moldovei Victor

Cunev a indicat, că moratoriul nominalizat a fost aplicat în baza art. 3715 al Legii

instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, specificând că Banca Națională

poate prelungi moratoriul în situații de criză financiară sistemică, definite de organul

2

național instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, pentru o perioadă ce nu

va depăși termenul administrării speciale stabilit conform art.374 alin. (3), or acțiunea

moratoriului poate fi limitată la anumite categorii de creditori, creanțe sau active ori la o

anumită valoare a acestora.

Indică, că atât art. 3715 al Legii instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie

1995, cât și actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei nominalizate emise în

baza acestei norme legale direct contravin Constituției și lezează grav drepturile

constituționale ale acestuia, cât și ale altor persoane asupra creanțelor cărora s-a aplicat

moratoriu.

În opinia reclamantului pârâtul neîntemeiat a considerat, că Victor Cunev, fiind

fratele administratorului și membrului Consiliului BC ,,Banca Socială” SA, Valentin

Cunev, este persoană afiliată asupra căruia, în baza art. 377 alin.(5) și art.3715 ale Legii

instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995, sunt aplicabile restricțiile respective

fără motivarea suplimentară a acestora.

La caz, Banca Națională a Moldovei în baza Legii instituțiilor financiare a ales o

categorie a persoanelor, dreptul de proprietate a cărora poate fi limitat fără nici o

motivare și fără efectuarea din partea acestora a oricăror acțiuni contravenționale sau

infracționale, or, principiul egalității, consacrat de art.16 din Constituție, presupune că

toți oamenii sunt egali în fața legii, în sensul că sunt și trebuie să fie la fel de responsabili

juridic și social, fapt ce denota că nimeni nu este mai presus de lege, dar și că nu trebuie

să existe discriminări în față responsabilității morale, sociale, juridice, pentru nici o

persoană și nici pentru organele statului sau orice fel de funcționari publici sau privați.

Astfel Victor Cunev afirmă, că Banca Națională a Moldovei a ignorat principiul

egalității, aplicând măsuri de răspundere prin forma de sechestrare (blocare) a

proprietății reclamantului (mijloacelor pe conturi) doar din cauză că ultimul este fratele

funcționarului privat, fapt ce denota discriminarea după criteriul de origine socială, or

restrângerea exercițiului dreptului său de proprietate asupra mijloacelor bănești pe

conturi, efectuată de Banca Națională a Moldovei direct contravine prevederilor art.54 al

Constituției, specificând că hotărârile nominalizate ale Băncii Naționale a Moldovei, cât

și art. 377 alin. (5) și art. 3715 ale Legii instituțiilor financiare, nu permit persoanei afiliate

să decidă asupra conduitei sale, adică să aleagă astfel de conduită, care nu va avea ca

consecința aplicarea restrângerii, or însuși reclamantul, nici într-un caz nu ar putea să

schimbe faptul, că este fratele membrului Consiliului Băncii și, prin urmare, nici o

conduită nu-i poate prezenta posibilitate de a evita această restricție.

Consideră, că moratoriul, aplicat prin hotărârile sus-menționate în privința

creanțelor persoanelor afiliate BC ,,Banca Socială” SA cât și prevederile Legii în baza

cărora au fost emise aceste hotărâri direct încalcă prevederile art. 54 al Constituției și

reprezintă o ingerința ilegală în exercițiul dreptului la proprietate, or aplicarea

moratoriului față de creanțele persoanelor afiliate BC ,,Banca Socială” SA, de fapt direct

încalcă și principiul prezumpției nevinovăției prevăzut de art. 21 al Constituției,

specificând ca în pct. 21 al hotărârii nr.21 din 20 octombrie 2011 privind interpretarea

articolului 46 alin.3 din Constituție, Curtea Constituțională a explicat că prezumția

3

caracterului licit al dobândirii averii, prevăzută de alineatul 3 al articolului 46 din

Constituție, constituie o garanție constituțională a dreptului de proprietate privată, iar în

pct. 40 a reținut că securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce

alcătuiesc averea unei persoane este indisolubil legată de prezumția dobândirii licite a

averii, iar în absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei

insecurități continue, întrucât ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului

bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului, or

înlăturarea acestei prezumții are semnificația suprimării unei garanții constituționale a

dreptului de proprietate.

Indica ca, concomitent în pct. 25 al hotărârii nr.21 din 20 octombrie 2011 Curtea

Constituțională a menționat legătura indisolubilă a prezumției caracterului licit al

proprietății cu garanțiile unui proces echitabil, în special prezumția nevinovăției, idee

expusă și în pct. 50 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 6 din 16.04.2015, această

prezumție, asigurând securitatea juridică și legalitatea.

În cadrul ședinței de judecată la solicitarea reclamantului Victor Cunev a fost

ridicată excepția de neconstituționalitate a art. 377 alin. (5) și art. 3715 ale Legii

instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995. ( f.d. 34-37)

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din data de 11 mai 2016 excepția de

neconstituționalitate a fost respinsă, s-a recunoscut constituționale art. 377 alin. (5) și art.

3715 ale Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995. ( f.d. 40-49)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din data de 10 martie 2017 s-

a respins acțiunea lui Victor Cunev, ca fiind neîntemeiată. (f.d.93,95-100)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 05 octombrie 2017 a respins

apelul declarat de Victor Cunev, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din data de 10 martie 2017. ( f.d. 126,127-143)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 18 decembrie 2017 Victor

Cunev a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

acțiunii. ( f.d. 145-149)

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată au încălcat

normele de drept material și prin urmare sunt pasibile casării.

Menționează, că instanțele de judecată în susținerea pozițiilor sale au reținut

numai faptul că potrivit hotărârii Curții Constituționale, moratoriul aplicat asupra

conturilor de depozit deținut de către Victor Cunev nu contravine normelor legale și că

Banca Națională a Moldovei prin acțiunile de instituire și prelungire a moratoriului nu a

încălcat prevederile legale.

Însă în opinia recurentului această concluzie este una greșită, ori prevederile

referitor la moratoriul, de fapt, încalcă prevederile Constituției, reprezentând limitarea

dreptului persoanelor afiliate, fiind adoptat în interesele mai multor persoane neafiliate.

La data de 27 februarie 2018 Sergiu Berghie lichidatorul BC ,,Banca Socială” SA

a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

05 octombrie 2017, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la

data de 13 noiembrie 2017, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele

dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Victor Cunev la data de 18

decembrie 2017 se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor Cunev

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

5

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Victor Cunev asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Victor Cunev inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431, alin. 1, art. 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Victor Cunev, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecători Tamara Chișca- Doneva

Maria Ghervas

6