3ra-640/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-640/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani dosarul nr. 3ra-640/2018 judecător: O. Melniciuc instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: A. Panov, E. Palanciuc, V. Cotorobai Î N C H E I E R E 30 mai 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Rahuba, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia Rahuba împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea parțială a actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Natalia Rahuba și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017, c o n s t a t ă : La 16 august 2016 Natalia Rahuba s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea parțială a actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că hotărârea de sancționare contestată, a fost emisă de BNM peste termenul de 6 luni de la data constatării încălcării, prevăzute de art. 752 alin. (4) al Legii cu privire la BNM. A menționat că acțiunile pentru care a fost sancționată au fost efectuate deținând funcția de președinte interimar al BC „Banca Socială” SA, în perioada octombrie 2013-noiembrie 2014, iar conform hotărârii BNM din 30 noiembrie 2014 asupra BC „Banca Socială” SA a fost instituită procedura specială de administrare, organele de conducere a BC „Banca Socială” SA fiind suspendate din funcție și fiind numit în funcția de administrator special Matei Dohotaru, care în perioadă octombrie 2013-octombrie 2015 și-a exercitat funcția de șef-adjunct a Departamentului BNM de reglementarea și supravegherea bancară, deci Matei Dohotaru conform situației din 2013 și până în prezent, face parte din personalul BNM.
În scopul calculării termenului legal de atragere la răspundere de către pârât, efectuând controlul activității BC „Banca Socială” SA, în baza Raportului din 19 ianuarie 2015 și a altor informații prezentate în perioada decembrie 2014- mai 2015, administratorul special al BC „Banca Socială” SA, Matei Dohotaru a 1 raportat conducerii BNM toate încălcările care sunt menționate în hotărârea Comitetului Executiv a BNM nr.134 din 16 mai 2016. A mai afirmat că, Matei Dohotaru în februarie - martie 2015 a contestat în instanța de judecată procesele-verbale ale Consiliului BC „Banca Socială” SA privind aprobarea creditelor acordate companiilor SRL „Davema-Com”, SRL „Danmira”, SRL „Caritas-Grup”, SRL „Lvoximar-Com”, SRL „Contrade”, și în motivarea cerinței de declarare a nulității actelor respective administratorul special desemnat de BNM a invocat aceleași încălcări, care sunt indicate și în hotărârea contestată.
Consideră că faptele au fost constatate nu în martie 2016, după cum pretinde BNM, ci cu mult timp înainte, în ianuarie-martie 2015. A specificat că prin hotărârea Consiliului de Administrație al BNM nr.253 din 30 noiembrie 2014 a fost instituită administrarea specială asupra BC „Banca Socială” SA pe un termen de 9 luni, or, prin acest fapt se atestă că BNM cunoștea despre dificultățile create în activitatea BC „Banca Socială” SA chiar și înainte de data instituirii administrării speciale, din informația operativă zilnică prezentată de către bancă. Astfel, în cadrul controlului permanent din partea BNM, constatarea încălcărilor presupuse a avut loc prin stabilirea și raportarea faptelor conducerii BNM, de către Matei Dohotaru.
Prin urmare, data constatării încălcării nu poate fi considerată data informării persoanei asupra încălcărilor constatate, întrucât stabilirea faptelor a avut loc într-o procedura similară cu control pe teren și în baza acestui control a fost întocmit raport privind rezultatele controlului și încălcările stabilite. În astfel de circumstanțe, efectuarea de către BNM a unui așa numit control din oficiu, este ilegală și abuzivă, având ca scop nu stabilirea reală a unor circumstanțe, deoarece aceste circumstanțe au fost cunoscute începând cu noiembrie 2014, dar generarea unor termene noi pentru atragerea persoanelor la răspundere, ceea ce contravine evident prevederilor Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei.
A remarcat că atragerea sa la răspundere a avut loc cu omiterea termenului legal de atragere la răspundere juridică. Totodată, BNM la aplicarea sancțiunilor prevăzute de art.38 alin. (1) lit. d) al Legii instituțiilor financiare din 21 iulie 1995 nu a reținut că normele juridice aplicabile reglementează posibilitatea atragerii la răspundere a administratorului băncii pentru încălcările depistate, adică a persoanei în funcția de administrator la momentul comiterii încălcărilor și la momentul atragerii la răspundere, pe când ea a fost eliberată din funcția de Președinte interimar al Consiliului de Administrare la 20 decembrie 2014 și nu îndeplinea funcția de administrator la momentul aplicării sancțiunii.
A mai susținut reclamanta că pe tot parcursul activității sale în 2014 a colaborat cu BNM pentru a găsi acele remedii de a îmbunătăți starea financiară a Băncii și în special, au fost întreprinse un șir de măsuri pentru diminuarea structurii cheltuielilor cum ar fi optimizarea structurii Băncii, reorganizarea mai multor Departamente. 2 Referitor la cesionarea creditelor eliberate în suma totală de 13 663,2 mln. lei, reiterează că a acționat în conformitate cu hotărârea Adunării Generale a acționarilor din 26 noiembrie 2014, unde expres era indicată împuternicirea sa de a semna contractul respectiv de cesionare a creanțelor Băncii, care decurg din contractele de credit încheiate cu agenți economici SRL „Davema-Com”, SRL „Danmira”, SRL „Caritas-Grup”, SRL „Voximar-Com”, SRL „Contrade”.
Ce ține de eliberarea acestor credite, toți membrii Comitetelor, cum și a Consiliului au votat pozitiv. Întrucât așa gen de operațiune ca cesionare creanțelor cu plata în avans a 5% din suma totală era pentru Bancă pentru prima dată, s-a confruntat cu multe dificultăți, atât în evidența contabilă, cât și la generarea de rapoarte. Ulterior în decembrie 2014 au fost efectuate modificări în metodologie a formulelor contabile după mai multe consultări, inclusiv și cu specialiști BNM.
De asemenea a invocat că la capitolul eliberării depozitelor persoanelor fizice pe parcursul anului 2014, a acționat conform împuternicirilor sale ca președinte al Consiliului de Administrație, astfel încât conform prevederilor Statutului și pct. 7 din Regulamentul cu privire la Președintele Consiliului de Administrație al BC „Banca Socială” SA, Președintele emite hotărâri, ordine, dispoziții, aprobă instrucțiuni și norme juridice, dă indicații, care sunt obligatorii pentru toți angajații Băncii, în problemele ce ține de activitatea Băncii și care nu prezintă competență exclusivă a Adunării Generale și Consiliului. Persoanele care au ridicat banii pe parcursul anului 2014, toți au fost angajații Băncii de 20-30 ani, cu aport în activitatea Băncii și care au fost păstrați cu fidelitate toți anii.
Solicită anularea hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.134 din 16 mai 2016, în partea ce ține de sancționarea reclamantei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017 acțiunea a fost respinsă. La 11 mai 2017 Natalia Rahuba a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost respins apelul declarat de Natalia Rahuba și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017. La 29 decembrie 2017 Natalia Rahuba a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sau de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat normele de drept procedural, deoarece pentru ședința de judecată din 28 septembrie 2017 avocatul recurentei Ana Chian a depus cerere de amânare pe motiv că este antrenată într-un alt proces de judecată, însă cererea a fost respinsă și cauza examinată în lipsa avocatului, iar în acest fel a fost încălcat dreptul recurentei la apărare.
Menționează că instanța de apel ca și cea de fond au apreciat absolut netemeinic probele prezentate și absente la judecarea cauzei, bazându-și 3 concluzia cu privire la respingerea acțiunii doar pe declarațiile reprezentantului Băncii Naționale a Moldovei, fără a fi prezentate dovezi corespunzătoare ale încălcărilor care au fost imputate prin hotărârea Consiliului executiv al BNM nr.134 din 16 mai 2016. Mai afirmă că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material în ceea ce ține termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere precum și la subiecții răspunderii juridice față de Banca Națională a Moldovei. Consideră că instanța de apel a respins eronat argumentul său referitor la inadmisibilitatea atragerii la răspundere în condițiile în care ea nici la data pretinsei constatări a încălcării și nici la data aplicării sancțiunii nu era administrator al băncii în sensul art.3 al Legii instituțiilor financiare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Respectiv, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 29 decembrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost expediată participanților la proces la 01 noiembrie 2017 (f.d.46, vol.II), fiind recepționată de Natalia Rahuba la 08 noiembrie 2017, fapt confirmat prin copia plicului anexat la materialele cauzei (f.d.63, vol.II).
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 25 mai 2018 Banca Națională a Moldovei a depus referință la recursul înaintat de Natalia Rahuba, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în 4 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului menționează că Natalia Rahuba în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia Rahuba, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Natalia Rahuba se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh Galina Stratulat 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.