3ra-640/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani dosarul nr. 3ra-640/2018

judecător: O. Melniciuc

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Panov, E. Palanciuc, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Rahuba,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia

Rahuba împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea parțială a

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, prin

care a fost respins apelul declarat de către Natalia Rahuba și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017,

c o n s t a t ă :

La 16 august 2016 Natalia Rahuba s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea parțială a

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că hotărârea de sancționare

contestată, a fost emisă de BNM peste termenul de 6 luni de la data constatării

încălcării, prevăzute de art. 752 alin. (4) al Legii cu privire la BNM.

A menționat că acțiunile pentru care a fost sancționată au fost efectuate

deținând funcția de președinte interimar al BC „Banca Socială” SA, în perioada

octombrie 2013-noiembrie 2014, iar conform hotărârii BNM din 30 noiembrie

2014 asupra BC „Banca Socială” SA a fost instituită procedura specială de

administrare, organele de conducere a BC „Banca Socială” SA fiind suspendate

din funcție și fiind numit în funcția de administrator special Matei Dohotaru, care

în perioadă octombrie 2013-octombrie 2015 și-a exercitat funcția de șef-adjunct a

Departamentului BNM de reglementarea și supravegherea bancară, deci Matei

Dohotaru conform situației din 2013 și până în prezent, face parte din personalul

BNM.

În scopul calculării termenului legal de atragere la răspundere de către

pârât, efectuând controlul activității BC „Banca Socială” SA, în baza Raportului

din 19 ianuarie 2015 și a altor informații prezentate în perioada decembrie 2014-

mai 2015, administratorul special al BC „Banca Socială” SA, Matei Dohotaru a

1

raportat conducerii BNM toate încălcările care sunt menționate în hotărârea

Comitetului Executiv a BNM nr.134 din 16 mai 2016.

A mai afirmat că, Matei Dohotaru în februarie - martie 2015 a contestat în

instanța de judecată procesele-verbale ale Consiliului BC „Banca Socială” SA

privind aprobarea creditelor acordate companiilor SRL „Davema-Com”, SRL

„Danmira”, SRL „Caritas-Grup”, SRL „Lvoximar-Com”, SRL „Contrade”, și în

motivarea cerinței de declarare a nulității actelor respective administratorul special

desemnat de BNM a invocat aceleași încălcări, care sunt indicate și în hotărârea

contestată.

Consideră că faptele au fost constatate nu în martie 2016, după cum

pretinde BNM, ci cu mult timp înainte, în ianuarie-martie 2015.

A specificat că prin hotărârea Consiliului de Administrație al BNM nr.253

din 30 noiembrie 2014 a fost instituită administrarea specială asupra BC „Banca

Socială” SA pe un termen de 9 luni, or, prin acest fapt se atestă că BNM cunoștea

despre dificultățile create în activitatea BC „Banca Socială” SA chiar și înainte de

data instituirii administrării speciale, din informația operativă zilnică prezentată de

către bancă.

Astfel, în cadrul controlului permanent din partea BNM, constatarea

încălcărilor presupuse a avut loc prin stabilirea și raportarea faptelor conducerii

BNM, de către Matei Dohotaru.

Prin urmare, data constatării încălcării nu poate fi considerată data

informării persoanei asupra încălcărilor constatate, întrucât stabilirea faptelor a

avut loc într-o procedura similară cu control pe teren și în baza acestui control a

fost întocmit raport privind rezultatele controlului și încălcările stabilite.

În astfel de circumstanțe, efectuarea de către BNM a unui așa numit control

din oficiu, este ilegală și abuzivă, având ca scop nu stabilirea reală a unor

circumstanțe, deoarece aceste circumstanțe au fost cunoscute începând cu

noiembrie 2014, dar generarea unor termene noi pentru atragerea persoanelor la

răspundere, ceea ce contravine evident prevederilor Legii cu privire la Banca

Națională a Moldovei.

A remarcat că atragerea sa la răspundere a avut loc cu omiterea termenului

legal de atragere la răspundere juridică.

Totodată, BNM la aplicarea sancțiunilor prevăzute de art.38 alin. (1) lit. d)

al Legii instituțiilor financiare din 21 iulie 1995 nu a reținut că normele juridice

aplicabile reglementează posibilitatea atragerii la răspundere a administratorului

băncii pentru încălcările depistate, adică a persoanei în funcția de administrator la

momentul comiterii încălcărilor și la momentul atragerii la răspundere, pe când ea

a fost eliberată din funcția de Președinte interimar al Consiliului de Administrare la

20 decembrie 2014 și nu îndeplinea funcția de administrator la momentul aplicării

sancțiunii.

A mai susținut reclamanta că pe tot parcursul activității sale în 2014 a

colaborat cu BNM pentru a găsi acele remedii de a îmbunătăți starea financiară a

Băncii și în special, au fost întreprinse un șir de măsuri pentru diminuarea structurii

cheltuielilor cum ar fi optimizarea structurii Băncii, reorganizarea mai multor

Departamente.

2

Referitor la cesionarea creditelor eliberate în suma totală de 13 663,2 mln.

lei, reiterează că a acționat în conformitate cu hotărârea Adunării Generale a

acționarilor din 26 noiembrie 2014, unde expres era indicată împuternicirea sa de a

semna contractul respectiv de cesionare a creanțelor Băncii, care decurg din

contractele de credit încheiate cu agenți economici SRL „Davema-Com”, SRL

„Danmira”, SRL „Caritas-Grup”, SRL „Voximar-Com”, SRL „Contrade”.

Ce ține de eliberarea acestor credite, toți membrii Comitetelor, cum și a

Consiliului au votat pozitiv. Întrucât așa gen de operațiune ca cesionare creanțelor

cu plata în avans a 5% din suma totală era pentru Bancă pentru prima dată, s-a

confruntat cu multe dificultăți, atât în evidența contabilă, cât și la generarea de

rapoarte. Ulterior în decembrie 2014 au fost efectuate modificări în metodologie a

formulelor contabile după mai multe consultări, inclusiv și cu specialiști BNM.

De asemenea a invocat că la capitolul eliberării depozitelor persoanelor

fizice pe parcursul anului 2014, a acționat conform împuternicirilor sale ca

președinte al Consiliului de Administrație, astfel încât conform prevederilor

Statutului și pct. 7 din Regulamentul cu privire la Președintele Consiliului de

Administrație al BC „Banca Socială” SA, Președintele emite hotărâri, ordine,

dispoziții, aprobă instrucțiuni și norme juridice, dă indicații, care sunt obligatorii

pentru toți angajații Băncii, în problemele ce ține de activitatea Băncii și care nu

prezintă competență exclusivă a Adunării Generale și Consiliului. Persoanele care

au ridicat banii pe parcursul anului 2014, toți au fost angajații Băncii de 20-30 ani,

cu aport în activitatea Băncii și care au fost păstrați cu fidelitate toți anii.

Solicită anularea hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr.134 din 16 mai 2016, în partea ce ține de sancționarea reclamantei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017

acțiunea a fost respinsă.

La 11 mai 2017 Natalia Rahuba a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Natalia Rahuba și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 12 aprilie 2017.

La 29 decembrie 2017 Natalia Rahuba a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii sau de a remite cauza la rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

încălcat normele de drept procedural, deoarece pentru ședința de judecată din 28

septembrie 2017 avocatul recurentei Ana Chian a depus cerere de amânare pe

motiv că este antrenată într-un alt proces de judecată, însă cererea a fost respinsă

și cauza examinată în lipsa avocatului, iar în acest fel a fost încălcat dreptul

recurentei la apărare.

Menționează că instanța de apel ca și cea de fond au apreciat absolut

netemeinic probele prezentate și absente la judecarea cauzei, bazându-și

3

concluzia cu privire la respingerea acțiunii doar pe declarațiile reprezentantului

Băncii Naționale a Moldovei, fără a fi prezentate dovezi corespunzătoare ale

încălcărilor care au fost imputate prin hotărârea Consiliului executiv al BNM

nr.134 din 16 mai 2016.

Mai afirmă că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material în

ceea ce ține termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere precum și la

subiecții răspunderii juridice față de Banca Națională a Moldovei.

Consideră că instanța de apel a respins eronat argumentul său referitor la

inadmisibilitatea atragerii la răspundere în condițiile în care ea nici la data

pretinsei constatări a încălcării și nici la data aplicării sancțiunii nu era

administrator al băncii în sensul art.3 al Legii instituțiilor financiare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Respectiv, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat la 29 decembrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei

Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost expediată participanților la

proces la 01 noiembrie 2017 (f.d.46, vol.II), fiind recepționată de Natalia Rahuba

la 08 noiembrie 2017, fapt confirmat prin copia plicului anexat la materialele

cauzei (f.d.63, vol.II).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 25 mai 2018 Banca Națională a Moldovei a depus referință la recursul

înaintat de Natalia Rahuba, prin care a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

4

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Natalia Rahuba în cererea de recurs

nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia

Rahuba, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Natalia Rahuba se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

5