2rac-314/17 — Încasarea datoriei, repararea prejudiciului, încasarea cheltuielilor de judecată

Dosar nr. 2rac–314/17 Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător – A. Furdui Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de SC “Beton Service” SRL, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SC „Beton Service” SRL către FIC „Conrep” SRL cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională a FIC „Conrep” SRL către SC „Beton Service” SRL cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de SC “Beton Service” SRL și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 18 februarie 2016, c o n s t a t ă: La data de 10 decembrie 2012, SC “Beton Service” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva FIC “Conrep” SRL cu privire la încasarea datoriei în mărime de 19 340,00 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 3 138,66 lei și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat faptul că, în rezultatul raporturilor comerciale cu FIC “Conrep” SRL, față de SC “Beton Service” SRL s-a format o datorie în mărime de 19 340,00 lei, drept urmare a livrării de către SC “Beton Service” SRL a mărfii (beton M-200) și a serviciilor de transport.

Faptul recepționării necondiționate, în volum deplin și fără rezerve a mărfii și serviciilor de către FIC “Conrep” SRL, se confirmă prin facturile fiscale seria KX nr. 3026812 din 07 iulie 2010, seria KX nr.3026753 din 19 iunie 2010, seria KX nr. 3026758 din 19 iunie 2010, seria KX nr. 3026757 din 19 iunie 2010. Potrivit reclamantului, pârâtul FIC “Conrep” SRL a achitat doar parțial plata pentru marfa livrată și serviciile prestate, prin urmare la moment soldul datoriei față de SC “Beton Service” SRL constituie suma de 19 340,00 lei, fapt confirmat prin actele de evidență contabilă.

Astfel, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, prin scrisoarea de pretenție din 15 aprilie 2011, pârâtului FIC “Conrep” SRL i-a fost acordat un termen suplimentar pentru achitarea datoriei cu somarea acestuia despre aplicarea dobânzii de întârziere la soldul datoriei, pretenție lăsată fără executare, dând dovadă de rea- credință și eschivare de la executarea obligațiilor de rambursare a datoriei, fapt ce a determinat somarea prin pretenție repetată la data de 15 august 2012. În rezultatul neexecutării obligației de plată, reclamantei SC “Beton Service” SRL i-a fost cauzat un prejudiciu material, ceea ce justifică încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 3 138,66 lei.

În cadrul ședinței de judecată, FIC “Conrep” SRL a depus cerere reconvențională împotriva SC “Beton Service” SRL, solicitând încasarea sumei de 48 723,98 lei cu titlu de prejudiciu cauzat, încasarea cheltuielilor pentru taxa de stat în sumă de 1 462,00 lei și a cheltuielilor pentru serviciile juridice în sumă de 5 000,00 lei. Totodată a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de SC “Beton Service” SRL împotriva FIC “Conrep” SRL ca neîntemeiată. În susținerea cererii FIC “Conrep” SRL a indicat că, în anul 2010 a început construcția unui edificiu (depozit cu oficii) la adresa mun. Chișinău, șos. XXXXX XX, iar pentru lucrările de construcție a procurat beton de la SC “Beton Service” SRL.

La data de 17 noiembrie 2011, a fost efectuată expertiza cu privire la determinarea rezistenței betonului monolit prin metode nedistructive, iar la data de 18 noiembrie 2011, a fost întocmit raportul de încercări nr. 138 de către Laboratorul Central în Construcții al SRL “Fistfog” conform căruia, Planșeul monolit axa 1-3/B-D, avea rezistența de numai 105, iar Planșeul monolit axa 3-4/B-1), avea rezistența de 147, motive pentru care consideră că SC “Beton Service” SRL a livrat marfă necalitativă, deoarece a fost comandat beton cu rezistența de 200 (marca M-200/B-15), însă rezultatele de laborator au demonstrat contrariul. FIC “Conrep” SRL susține că la axe a fost folosit betonul cumpărat și turnat la 19 iunie 2010, care de altfel nu corespunde cerințelor prevăzute de proiectul de construcție al imobilului sus-menționat prin urmare lucrările urmau a fi înlocuite cu altele corespunzător proiectului.

Despre cele depistate a fost anunțat SC “Beton Service” SRL, prin reclamația din 26 martie 2012, recepționată de către ultimul la 28 martie 2012, prin care i s-a comunicat despre necesitatea înlocuirii betonului necalitativ prin demolarea suprafeței de beton, prejudiciu estimat de specialiști la suma de 107 445,50 lei. În urma efectuării expertizei la Centrul de încercări al “Intercom” ÎS, unde la momentul prelevării mostrelor de beton a asistat și reprezentantul SC “Beton Service” SRL, care nu a avut nici o obiecție, a fost întocmit raportul de încercări nr. 284, conform căruia betonul turnat la data de 19 iunie 2010 corespunde mărcii B-10 (M- 150) și B-12,5 (M-150), însă conform facturilor fiscale SC “Beton Service” SRL trebuia să livreze beton de marca M-200 (B-15).

Potrivit unui proiect ulterior în vederea consolidării construcției deja existente, a fost întocmit un deviz de cheltuieli în sumă totală de 47 571,50 lei. Cheltuielile suportate în legătură cu raportul de încercări cu nr. 284 din 19 aprilie 2012, sunt estimate la suma de 1152 lei, conform facturii fiscale seria/nr. FA0950134 din 19 aprilie 2012, și sunt considerate drept un prejudiciu cauzat societății, care necesită a fi încasat de la SC “Beton Service” SRL. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 18 februarie 2016, cererea de chemare în judecată a SC “Beton Service” SRL împotriva FIC “Conrep” SRL a fost respinsă, iar cererea reconvențională a FIC “Conrep” SRL împotriva SC “Beton Service” SRL, a fost admisă parțial, cu încasarea din contul SC “Beton Service” SRL în beneficiul FIC “Conrep” SRL cu titlu de prejudiciu material a sumei de 47 571,98 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată proporțional părții admise din pretenții a sumei de 1 427,00 lei, ce constituie taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, a sumei de 1 200,00 lei, ce constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizei și sumei de 5 000,00 lei ce constituie cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

În rest pretențiile FIC “Conrep” SRL au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de SC “Beton Service” SRL și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 februarie 2016. La data de 13 iunie 2017, SC “Beton Service” SRL a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie admisă acțiunea de bază și încasată în beneficiul recurentei datoria în sumă de 19 340 lei, dobânda de întârziere în sumă de 7 034, 46 lei, și cheltuielile de judecată suportate, precum și să fie respinsă acțiunea reconvențională înaintată de FIC “Conrep” SRL.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Susține că, instanța de apel, la pronunțarea deciziei, nu a ținut cont de înscrisurile anexate la materialele cauzei, care certifică faptul livrării mărfii către intimat, și de obligația corelativă a ultimului de a achita marfa recepționată. Mai mult, potrivit opiniei recurentei, instanța de apel nu și-a motivat suficient concluziile expuse în decizie. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SC “Beton Service” SRL, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de SC “Beton Service” SRL. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SC “Beton Service” SRL. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari