3ra-1139/17 — contestarea actului administrativ

3ra-1139/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Godorogea dosarul nr. 3ra-1139/17

instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea pe

acțiuni „Cariera Șaptebani” împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe

acțiuni „Cariera Șaptebani” împotriva Primăriei satului Zăicani și Consiliului sătesc

Zăicani, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Râșcani, întreprinderea de

stat Agenția Informațională de Stat „Moldpress”, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat, societatea cu răspundere limitată „Rocaprund”, Ala Romanov și Valentin Percic

cu privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2014, societatea pe acțiuni „Cariera Șaptebani” (în continuare

SA „Cariera Șaptebani”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

satului Zăicani și Consiliului sătesc Zăicani, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Cadastral Râșcani cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii menționează că, prin Decizia nr. 05/03 din 08 iulie 2014,

Consiliul sătesc Zăicani a decis expunerea la licitație pentru înstrăinarea terenului cu

suprafața de 9,0 ha, număr cadastralXXXXX, amplasată înXXXXX. Întru executarea

deciziei nominalizate, Primăria s. Zăicani a publicat la 25 iulie 2014 în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 209-216, comunicatul informativ privind organizarea

și desfășurarea licitației privind comercializarea terenului sus-nominalizat, informând,

astfel, despre desfășurarea licitației cu strigare pentru data de 30 iulie 2014, ora 14.00.

Relevă reclamanta că la 29 iulie 2014, reprezentantul său s-a deplasat la Primăria s.

Zăicani pentru a lua act de materialele pentru licitație, însă acestuia i s-a comunicat că

licitația nu se va petrece, eliberându-i acestuia o Adeverință prin care se comunică că

„Licitația se va petrece, când va fi publicat adăugător în Monitorul Oficial”.

Susține că, a consultat în permanență edițiile Monitorului Oficial al Republicii

Moldova, pentru a verifica apariția comunicatului privind desfășurarea licitației, însă, în

perioada 30 iulie 2014 – 11 august 2014, în Monitorul Oficial nu a fost publicat nici un

comunicat informativ despre desfășurarea licitației pentru bunul imobil nominalizat.

Ulterior, la 12 august 2014, a aflat despre faptul că o zi mai devreme, la 11 august 2014,

a avut loc licitația, bunul fiind adjudecat.

Invocă reclamantul că, prin modul în care a fost organizată și petrecută licitația la

1

11 august 2014, i s-a încălcat dreptul de a participa la această licitație. Or, din

circumstanțele pricinii este evident că atât organizarea licitației pentru 30 iulie 2014, cât

și desfășurarea licitației la 11 august 2014, s-a efectuat cu încălcarea normelor

imperative privind organizarea și desfășurarea licitațiilor reglementate prin

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 (pct. 11 din Regulament).

Solicită admiterea cererii, anularea rezultatelor licitației din 11 august 2014 pentru

vânzarea-cumpărarea terenului cu suprafața de 9,0 ha, număr cadastralXXXXX,

amplasat înXXXXX; și obligarea pârâtului să organizeze o nouă licitație privind

vânzarea-cumpărarea terenului cu suprafața de 9,0 ha, cu numărul cadastralXXXXX,

amplasată în satul Zăicani, raionul Râșcani, în conformitate cu procedurile legale și cu

respectarea termenilor și modului de informare despre licitația organizată.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 20 noiembrie 2014 (f.d. 56, 58-59 recto-

verso vol. I) s-a introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu întreprinderea de

stat Agenția Informațională de Stat „Moldpress”.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 20 noiembrie 2014 (f.d. 57, 60-61 recto-

verso vol. I) s-a introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu Oficiul teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 29 iulie 2015 (f.d. 218-219 recto-verso

vol. I) s-a introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu societatea cu

răspundere limitată „Rocaprund”.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 08 decembrie 2015 (f.d. 44-45 recto-verso

vol. II) s-au introdus în proces în calitate de intervenienți accesorii Ala Romanov și

Valentin Percic.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani din 07 octombrie 2016 (f.d. 131, 138-144

recto-verso vol. II) s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de

societatea pe acțiuni „Cariera Șaptebani” împotriva Primăriei satului Zăicani și

Consiliului sătesc Zăicani, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Râșcani,

întreprinderea de stat Agenția Informațională de Stat „Moldpress”, Oficiul teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat, societatea cu răspundere limitată „Rocaprund”, Ala

Romanov și Valentin Percic cu privire la contestarea actului administrativ.

În susținerea soluției pronunțate, prima instanță a reținut că, conform pct. 11 din

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, cu cel puțin 15 zile înainte de

începerea licitației, vânzătorul publică în Monitorul Oficial, și după caz în presa locală,

comunicatul informativ privind desfășurarea licitației. Astfel, la 25 iulie 2014, în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 209-216 a fost publicat comunicatul

informativ a Primăriei satului Zăicani, r-nul Râșcani privind organizarea și desfășurarea

la 30 iulie 2014, ora 14.00 a licitației de vânzare-cumpărare a terenului agricol, amplasat

în extravilan, cu suprafața de 9,0 ha.

Însă, ulterior, în Monitorului Oficial din 01 august 2014, versiunea rusă, a fost

publicat un anunț privind rectificarea datei organizării licitației din comunicatul

informativ din 25 iulie 2014, cu substituirea datei de 30 iulie 2014 cu 11 august 2014,

circumstanță care nu contravine legislației.

Astfel, instanța inferioară a opinat că comunicatul informativ nu poate fi catalogat

ca un act administrativ, iar legislația în vigoare nu este statuează că comunicatul

informativ sau rectificările acestuia nu pot fi publicate în limba rusă.

În această ordine de idei, a conchis că, reclamantul nu a adus probe care ar

2

demonstra că organizarea și desfășurarea licitației a avut loc cu careva încălcări, cât și

faptul nepublicării în Monitorul Oficial al comunicatului informativ.

Cu titlu de consecință, prima instanță a apreciat că Comisia de licitație de pe lângă

Primăria satului Zăicani, raionul Rîșcani, a respectat procedura de organizare și

desfășurare a licitației, fapt confirmat prin toate actele de organizare și desfășurare a

licitației înregistrate la Primăria satului Zăicani și care au fost supuse controlului de

legalitate de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017 (f.d. 199, 200-203 recto-verso

vol. II) s-a respins apelul declarat de SA „Cariera Șaptebani” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Râșcani din 07 octombrie 2016.

La 07 august 2017, SA „Cariera Șaptebani” a declarat recurs împotriva decizia

Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017 și a hotărârii Judecătoriei Râșcani din 07

octombrie 2016, cu pronunțarea unei hotărâri noi în sensul admiterii acțiunii (f.d. 1-5

vol. III).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt ale cauzei și a invocat

temeiuri similare celor invocate în cererea de apel, suplimentar invocând că, instanțele

inferioare au interpretat în mod greșit legea și au interpretat eronat suportul probator. La

caz, relevă că în speță nu a fost respectată procedura de publicare a comunicatului

informativ privind desfășurarea licitației, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea

licitației.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

3

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Primordial, urmează a fi notat faptul că, conform procesului-verbal al ședinței de

judecată în ordine de apel, aceasta s-a petrecut la data de 11 mai 2017 (f.d. 197-198

recto-verso vol. II), finalizându-se cu adoptarea și pronunțarea dispozitivului deciziei

Curții de Apel Bălți (f.d. 199 vol. II). Distinct de aceasta, decizia Curții de Apel Bălți

întocmită integral datează cu 11 mai 2016 (f.d. 200 vol. II). Mai mult decât, în speță,

calea de atac este demarată împotriva actului de dispoziție adoptat de Curtea de Apel

Bălți la 11 mai 2017 (f.d. 1-5 vol. III).

Prin urmare, completul de admisibilitate consideră că, în speță, la întocmirea

integrală a deciziei Curții de Apel Bălți s-a strecurat o greșeală tehnică referitor la anul

adoptării acesteia, or, atât ședința de judecată s-a petrecut la 11 mai 2017, cât și

dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 11 mai 2017.

În această ordine de idei, instanța de recurs opinează că greșeala tehnică admisă în

decizia Curții de Apel Bălți întocmită integral nu împiedică verificarea admisibilității

recursului declarat împotriva acesteia.

Completul consideră calea de atac în ordine de recurs ca fiind demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei rezultă că recurentul SA

„Cariera Șaptebani” a recepționat actul de dispoziție recurat la 09 iunie 2017, fapt

confirmat prin avizul de recepție DS3118073175AR (f.d. 207 vol. II), iar cererea de

recurs a fost depusă la 07 august 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicat pe

recurs (f.d. 01 vol. III).

Instanța de recurs taxează că potrivit articolului 437 alin. (1) lit. f) din Codul de

procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă

esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective.

La caz, se evidențiază faptul că argumentele invocate în cererea de recurs (f.d.1-5

vol. III), în esența lor, sânt similare argumentelor înserate în cererea de apel (f.d.155-

159 vol. II), prin urmare, nu pot fi reținute de către instanța de recurs. Or, recursul

împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat. Astfel, argumentele înserate de recurent ar

4

putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsește în art.432 din Codul de

procedură civilă, aplicabil recursului.

În acest sens, completul menționează că, în cererea de recurs formulată, recurentul

nu a evidențiat memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, circumstanță care

în esență face imposibilă exercitarea de către instanța investită cu realizarea căii de atac,

prin controlul legalității deciziei recurate.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază acesta, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

Ca urmare, necorespunderea recursului exigențelor prestabilite în alin. (1) al

art.437 din Codul de procedură civilă, și care nu conține esența și temeiurile lui,

argumentul ilegalității actului de dispoziție atacat, precum și propunerile respective,

constituie temei de inadmisibilitate a recursului în cauză.

La caz, relevantă este jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta

Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, în esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsește

în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului, or, recursul este o cale de

atac de drept vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat, iar

argumentele care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de

apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

La fel, nu poate fi acceptată alegația recurentului precum că, instanțele inferioare

au interpretat în mod greșit legea și au interpretat eronat suportul probator, deoarece în

speță nu a fost respectată procedura de publicare a comunicatului informativ privind

desfășurarea licitației, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea licitației.

La acest capitol, instanța de recurs decelează că în Monitorul Oficial nr. 209-216

(4848-4855) din 25 iulie 2014 pag. 220 (f.d. 16 vol. II) a fost publicat comunicatul

informativ a Primăriei satului Zăicani, r-nul Râșcani privind organizarea și desfășurarea

la 30 iulie 2014, ora 14.00 a licitației de vânzare-cumpărare a terenului agricol, amplasat

în extravilan, cu suprafața de 9,0 ha. Iar prin publicația din Monitorului Oficial nr. 217-

222 (4856-4861) pag. 137 din 01 august 2014, versiunea rusă, s-a rectificat data

organizării licitației din comunicatul informativ din 25 iulie 2014, cu substituirea datei

de 30 iulie 2014 cu data de 11 august 2014 (f.d. 15 vol. II). Astfel, a fost respectat

5

termenul de publicare a comunicatului informativ despre petrecerea licitației cu cel

puțin 15 zile înainte de petrecerea publicității.

La caz, completul taxează că prin publicația din Monitorul Oficial nr. 217-222

(4856-4861) din 01 august 2014 nu s-a anunțat despre petrecerea licitației, ci doar s-a

rectificat data și ora petrecerii acesteia. Prin urmare, data începerii curgerii termenul de

15 zile până la petrecerea licitației, urmează a fi considerat data publicării

comunicatului informativ în Monitorul Oficial nr. 209-216 (4848-4855) din 25 iulie

2014.

Cu titlu de consecință, completul de admisibilitate conchide că memoriul expus în

cererea de recurs este lipsit de substanță, iar recurentul nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel, iar argumentele

înserate în recurs fiind distincte procedurii de recurs, circumstanță care evidențiază

caracterul declarativ al acestuia, lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson

împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de recurs reține că

recursul declarat de SA „Cariera Șaptebani” nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de

drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a

fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea

situației din decizia recurată, fiind neglijate în mod clar dispozițiile art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că recurentul SA „Cariera

Șaptebani” a depus prezenta cerere de recurs după ce a avut posibilitatea de a fi auzit

de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină

jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva

Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului SA „Cariera Șaptebani”

i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu

dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind

încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că

participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și

raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de

vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,

a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar

argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SA„Cariera

Șaptebani” în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

6

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de SA „Cariera Șaptebani” împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 11 mai 2017 se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

7