2ra-1908/17 — decaderea din drepturile parintesti

prima instanță: V. Criucicova dosarul nr.2ra-1908/17 (Judecătoria Călărași) instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 01 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Hîrjauca raionul Călărași în interesele copilului minor XXXXX împotriva Ecaterinei Comendantu, intervenientul accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a familiei Călărași cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Ecaterina Comendantu, casată hotărîrea Judecătoriei Călărași din 19 octombrie 2016 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 09 august 2016, Primăria satului Hîrjauca, raionul Călărași în interesele minorului XXXXX a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Comendantu, intervenientul accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a familiei Călărași cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 13 iunie 2016, copilul XXXXX, a fost luat urgent din familia Coșcodan Serghei, în care copilul a fost lăsat de mama acestuia, copilul aflîndu-se într-un pericol iminent pentru viața și securitatea lui. Astfel, minorul a fost transmis serviciului de asistență parentală profesională. Susține Primăria satului Hîrjauca că copilul a fost depistat de către asistentul social comunitar și polițistul de sector, în aceeași zi s-a constituit o comisie care a constat găsirea copilului. A fost întocmit un proces-verbal privind găsirea copilului, în care se descrie situația și împrejurările în care acesta a fost depistat. Din evaluările efectuate s-a constatat, că Comendantu Ecaterina, - mama minorului, a lăsat copilul și a plecat într-o direcție necunoscută.

Copilul a fost neglijat educațional, medical și fizic. La momentul evaluării condițiile de trai erau nesatisfacătoare. Astfel, la data de 13 iunie 2016, copilul a fost scos din familie, fapt despre care a fost anunțată Procuratura. Prin urmare, solicită Primăria comunei Hîrjauca, r-nul Călărași în interesele minorului XXXXX decăderea din drepturile părintești a Ecaterinei Comendantu față de copilul său XXXXX. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Călărași din 14 septembrie 2016 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași. Prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 19 octombrie 2016, acțiunea înaintată de Primăria satului Hîrjauca, raionul Călărași a fost admisă integral.

A fost decăzută din drepturile părintești Ecaterina Comendantu în privința copilului minor XXXXX.

În motivarea soluției date prima instanță a aplicat prevederile art. 67 lit. a) și h), art. 60 alin. (2) și art. 68 alin. (1) și (2) Codul familiei concluzionînd că intimata urmează a fi decăzută din drepturile părintești deoarece se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, a abandonat minorul XXXXX și la lăsat în grija unei alte persoane mai în vîrstă cu grad de invaliditate severă, a lăsat copilul fără supraveghere de nenumărate ori de către mama biologică Ecaterina Comendantu, care avea un comportament amoral, făcînd abuz de băuturi alcoolice, nefiind angajată în cîmpul muncii, neglijînd copilul educațional, medical și fizic, neîndeplinirea obligațiilor părintești, manifestată prin dezinteres și indiferență față de existența copilului minor, omisiunea de a acorda acestora întreținere și îngrijire, în vederea dezvoltării armonioase a acestora din punct de vedere fizic, spiritual și intelectual.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 29 decembrie 2016, a depus apel Comendantu Ecaterina, solicitînd repunerea apelului în termen, casarea integrală a hotărîrii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, apelul declarat de Ecaterina Comendantu a fost repus în termen. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost admis apelul declarat de către Ecaterina Comendantu, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii. În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că în cazul din speță nu sunt stabilite nici unul din temeiurile prevăzute de art. 67 Codul familiei, în baza cărora părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești.

Or, într-adevăr, sancțiunea decăderii din drepturile părințești, reprezintă cea mai severă măsură din dreptul familiei, iar plecarea părinților la muncă în străinătate cu scopul de a cîștiga bani și de a asigura copiilor un trai decent, nu poate fi apreciat de instanță ca eschivare de la exercitarea obligațiilor părintești. La data de 16 august 2017, Primăria comunei Hîrjauca, r-nul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. Recurenții, în motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de apel deoarece.

instanța de apel a emis o decizie care este în contradicție cu circumstanțele pricinii și cu aplicarea eronată a art. 60 alin. (2) Codul familiei. 2 Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că intimata a lăsat copilul de numai 2 ani la o persoana care însuși aceasta necesita îngrijire. La fel, instanța de apel a pus la baza emiterii deciziei afirmațiile declarative a intimatei precum că a lăsat copilul în grija altei persoane fiind nevoită să meargă la muncă peste hotare și că a anunțat organul de asistență socială despre intențiile sale. Însă, intimata în toată această perioadă în care chipurile se afla la muncă, nu a sunat și nu a prezentat vreun interes față de copil, n-a făcut nici un transfer de bani pentru întreținerea acestui copil.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia instanței de apel este emisă la 29 iunie 2017, iar cererea de recurs Primăria com. Hîrjauca, r-nul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași au depus-o la 16 august 2017. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria comunei Hîrjauca, r-nul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Este neîntemeiat și nu poate fi reținut argumentul invocat în recurs precum că, instanța de apel a emis o decizie contrar circumstanțelor pricinii și cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către 3 instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4