2ra-1908/17 — decaderea din drepturile parintesti

prima instanță: V. Criucicova dosarul nr.2ra-1908/17

(Judecătoria Călărași)

instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și Direcția asistență socială și

protecția familiei Călărași,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Hîrjauca

raionul Călărași în interesele copilului minor XXXXX împotriva Ecaterinei

Comendantu, intervenientul accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

familiei Călărași cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Ecaterina Comendantu, casată hotărîrea Judecătoriei

Călărași din 19 octombrie 2016 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 09 august 2016, Primăria satului Hîrjauca, raionul Călărași în

interesele minorului XXXXX a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ecaterinei Comendantu, intervenientul accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a familiei Călărași cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 13 iunie 2016,

copilul XXXXX, a fost luat urgent din familia Coșcodan Serghei, în care copilul a

fost lăsat de mama acestuia, copilul aflîndu-se într-un pericol iminent pentru viața

și securitatea lui. Astfel, minorul a fost transmis serviciului de asistență parentală

profesională.

Susține Primăria satului Hîrjauca că copilul a fost depistat de către asistentul

social comunitar și polițistul de sector, în aceeași zi s-a constituit o comisie care a

constat găsirea copilului. A fost întocmit un proces-verbal privind găsirea

copilului, în care se descrie situația și împrejurările în care acesta a fost depistat.

Din evaluările efectuate s-a constatat, că Comendantu Ecaterina, - mama

minorului, a lăsat copilul și a plecat într-o direcție necunoscută. Copilul a fost

neglijat educațional, medical și fizic. La momentul evaluării condițiile de trai erau

nesatisfacătoare. Astfel, la data de 13 iunie 2016, copilul a fost scos din familie,

fapt despre care a fost anunțată Procuratura.

Prin urmare, solicită Primăria comunei Hîrjauca, r-nul Călărași în interesele

minorului XXXXX decăderea din drepturile părintești a Ecaterinei Comendantu

față de copilul său XXXXX.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Călărași din 14 septembrie 2016 a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecție a Familiei Călărași.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 19 octombrie 2016, acțiunea

înaintată de Primăria satului Hîrjauca, raionul Călărași a fost admisă integral. A

fost decăzută din drepturile părintești Ecaterina Comendantu în privința copilului

minor XXXXX.

În motivarea soluției date prima instanță a aplicat prevederile art. 67 lit. a) și

h), art. 60 alin. (2) și art. 68 alin. (1) și (2) Codul familiei concluzionînd că intimata

urmează a fi decăzută din drepturile părintești deoarece se eschivează de la

exercitarea obligațiilor părintești, a abandonat minorul XXXXX și la lăsat în grija

unei alte persoane mai în vîrstă cu grad de invaliditate severă, a lăsat copilul fără

supraveghere de nenumărate ori de către mama biologică Ecaterina Comendantu,

care avea un comportament amoral, făcînd abuz de băuturi alcoolice, nefiind

angajată în cîmpul muncii, neglijînd copilul educațional, medical și fizic,

neîndeplinirea obligațiilor părintești, manifestată prin dezinteres și indiferență față

de existența copilului minor, omisiunea de a acorda acestora întreținere și îngrijire,

în vederea dezvoltării armonioase a acestora din punct de vedere fizic, spiritual și

intelectual.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 29 decembrie 2016,

a depus apel Comendantu Ecaterina, solicitînd repunerea apelului în termen,

casarea integrală a hotărîrii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care acțiunea înaintată să fie respinsă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, apelul declarat

de Ecaterina Comendantu a fost repus în termen.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Ecaterina Comendantu, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o

nouă hotărîre de respingere a acțiunii.

În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că în cazul din

speță nu sunt stabilite nici unul din temeiurile prevăzute de art. 67 Codul familiei,

în baza cărora părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești. Or, într-adevăr,

sancțiunea decăderii din drepturile părințești, reprezintă cea mai severă măsură din

dreptul familiei, iar plecarea părinților la muncă în străinătate cu scopul de a cîștiga

bani și de a asigura copiilor un trai decent, nu poate fi apreciat de instanță ca

eschivare de la exercitarea obligațiilor părintești.

La data de 16 august 2017, Primăria comunei Hîrjauca, r-nul Călărași și

Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

Recurenții, în motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia

instanței de apel deoarece. instanța de apel a emis o decizie care este în contradicție

cu circumstanțele pricinii și cu aplicarea eronată a art. 60 alin. (2) Codul familiei.

2

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că intimata a lăsat copilul de numai

2 ani la o persoana care însuși aceasta necesita îngrijire.

La fel, instanța de apel a pus la baza emiterii deciziei afirmațiile declarative

a intimatei precum că a lăsat copilul în grija altei persoane fiind nevoită să meargă

la muncă peste hotare și că a anunțat organul de asistență socială despre intențiile

sale. Însă, intimata în toată această perioadă în care chipurile se afla la muncă, nu a

sunat și nu a prezentat vreun interes față de copil, n-a făcut nici un transfer de bani

pentru întreținerea acestui copil.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia instanței de apel este emisă la

29 iunie 2017, iar cererea de recurs Primăria com. Hîrjauca, r-nul Călărași și

Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași au depus-o la 16 august

2017.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria comunei

Hîrjauca, r-nul Călărași și Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Este neîntemeiat și nu poate fi reținut argumentul invocat în recurs precum

că, instanța de apel a emis o decizie contrar circumstanțelor pricinii și cu aplicarea

eronată a normelor de drept material.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului

cauzei, referindu-se la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

3

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și Direcția asistență socială și

protecția familiei Călărași ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Primăria comunei Hîrjauca, raionul Călărași și

Direcția asistență socială și protecția familiei Călărași se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

4