2r-662/17 — cu privire la anularea deciziei de refuz la eliberarea certificatului de moștenitor legal, determinarea dreptului de proprietate comună, obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal ș.a.

2r-662/17 — cu privire la anularea deciziei de refuz la eliberarea certificatului de moștenitor legal, determinarea dreptului de proprietate comună, obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Gh. Bîrsan dosar nr. 2r-662/17

instanța de apel: A. Albu, R. Burdeniuc, A. Toderaș

DECIZIE

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând recursul declarat de Valentina Guțu, reprezentată de avocatul

Vasile Martin

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Guțu împotriva

notarului public Petru Luca cu privire la anularea deciziei de refuz la eliberarea

certificatului de moștenitor legal, determinarea dreptului de proprietate comună în

devălmășie, obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal și încasarea

cheltuielilor de judecată

și cererea de chemare în judecată a intervenienților principali Ion Guțu,

Ecaterina Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac și Oxana Guțu împotriva

Valentinei Guțu și notarului public Petru Luca cu privire la obligarea eliberării

certificatului de moștenitor legal

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017, prin care a fost

restituită cererea de apel declarată de Valentina Guțu

constată:

La 20 septembrie 2016, Valentina Guțu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva notarului public Petru Luca, intervenienți accesorii Ecaterina

Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac, Ion Guțu și Oxana Guțu cu privire la

anularea deciziei de refuz în eliberarea certificatului de moștenitor legal,

determinarea dreptului de proprietate comună în devălmășie, obligarea eliberării

certificatului de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 5 mai 2016 s-a adresat la biroul

notarial Luca Petru cu cerere de acceptare a succesiunii după decesul soțului Boris

Guțu, survenit la 27 februarie 2016, care a fost primită de către notar.

Menționează că după expirarea termenului de 6 luni după decesul soțului ei,

s-a adresat notarului cu cerere de a-i fi eliberat certificatul de moștenitor legal, dar

1

la 9 septembrie 2016 acesta i-a înmânat decizia de refuz la eliberarea certificatului

de moștenitor legal.

Indică că din textul deciziei de refuz rezultă că din cauza dezacordului

tuturor moștenitorilor în vederea stabilirii masei succesorale și cotelor-părți a

fiecăruia din moștenitori a fost adoptată această decizie.

Consideră decizia de refuz a notarului public Petru Luca la eliberarea

certificatului de moștenitor legal, neîntemeiată și ilegală.

Relevă că notarul public Petru Luca urma să-i elibereze ei și celorlalți

moștenitori certificatele de moștenitori, după stabilirea cercului de moștenitori,

masei succesorale și cota fiecăruia din succesiune, conform prevederilor art. 64 și

65 din Legea cu privire la notariat nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002.

Subliniază că în anul 1988 a început să conviețuiască în relații de concubinaj

cu Boris Guțu, care a decedat la 27 februarie 2016.

Notează că Boris Guțu avea la îngrijire și educație 5 copii minori, iar dânsa

avea o fiică.

Remarcă că trei copii se aflau la mama lui Boris Guțu, iar feciorul Ion și

fiica Ecaterina erau la întreținerea și educația lor.

Indică că au locuit în satul XXXX r-nul XXXX de unde au plecat la muncă

în regiunea Tiumeni, or. Surgut, Federația Rusă și că s-au întors în satul XXXX r-

nul XXXX în vara anului 1999 și s-au instalat în casa (gospodăria) lui Boris Guțu.

Menționează că în primăvara anului 1992, au început reconstrucția casei

vechi, amplasată în satul XXXX r-nul XXXX, au schimbat lemnul de la acoperiș și

acoperișul întreg, au instalat trei ferestre, veranda, trei uși, au tencuit pereții pe

toată casa, au schimbat podelele, au pus beton și scândură, au construit soba și au

instalat încălzire cu apă (caloriferice), fiind instalat un cazan în bucătărie.

Insistă că după reconstrucție, casa a căpătat un alt aspect, astfel, consideră că

și dânsa a devenit coproprietară a 1/2 cotă-parte, alături de fostul soț Boris Guțu.

Explică că după terminarea reconstrucției casei de locuit, în anii 1995-1996

au agonisit surse financiare și în anul 1997 au construit un garaj cu suprafața de

130 m2, care Boris Guțu îl folosea pentru reparația autoturismelor.

Notează că la 24 ianuarie 2002 a înregistrat căsătoria cu Boris Guțu,

conviețuind în căsătorie mai bine de 14 ani, iar în total au conviețuit împreună timp

de 26 ani și că pe parcursul acestor ani au agonisit bunuri imobile și mobile,

inclusiv autoturismul de model „Jiguli”, tractorul MTZ 80 și combina de model

„Hersona-9”.

Afirmă că masa succesorală este formată din terenul de lângă casă, evaluat la

prețul de 6157 lei, casa de locuit, garajul, două șuri, evaluate la prețul total de

65467 lei, autoturismul evaluat la prețul de 12700 lei și tractorul evaluat la prețul

de 49900 lei, în total masa succesorală constituind suma de 134224 lei, fără costul

combinei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 41, 64, 65 din Legea cu

privire la notariat nr. 1543-XV din 8 noiembrie 2002, art. 19-20 Codul familiei,

art. 320, 346-347, 372, 1499-1500, 1516-1517, 1556, 1566, 1571 Codul civil.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei notarului public Petru Luca din

9 septembrie 2016 de refuz la eliberarea certificatului de moștenitor legal, ca fiind

2

neîntemeiată și ilegală, determinarea dreptului de proprietate comună în

devălmășie a ei în mărime de 1/2 cotă-parte din bunurile imobile și mobile situate

în satul XXXX r-nul XXXX în valoarea totală de 134224 lei, obligarea notarului

public Petru Luca să elibereze fiecăruia din moștenitorii legali pretendenți la

succesiune certificatul de moștenitor legal la 1/6 cotă parte din masa succesorală,

ce constituie 1/2 din întregul bun patrimonial constituit din terenul aferent cu

suprafața de 0,5896 ha, casa de locuit, garajul, șura, șura sărai, autoturism Jiguli,

tractor MTZ-80, în suma totală de 67112 lei, cât și încasarea cheltuielilor de

judecată.

La 9 februarie 2017, intervenienții principali Ion Guțu, Ecaterina Moisa,

Olga Verlan, Tatiana Bobuțac și Oxana Guțu au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Valentinei Guțu, intervenient accesoriu notarul public Petru

Luca cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal.

În motivarea acțiunii au invocat că Ion Guțu, Ecaterina Moisa, Olga Verlan,

Tatiana Bobuțac, Oxana Guțu sunt copiii defunctului Boris Guțu, care după

decesul mamei lor, au rămas la întreținerea buneilor.

Menționează că din anul 1988, Boris Guțu a început conviețuirea cu

Valentina Guțu, ultima având o fiică din prima căsătorie.

Relevă că în anul 1998 Boris Guțu s-a instalat în gospodăria mamei lui, din

satul Hăncăuți r-nul Edineț, care în același an a fost înregistrată pe numele lui

Boris Guțu.

Indică că Boris Guțu s-a căsătorit cu Valentina Guțu în anul 2002 în timpul

cărei, Boris Guțu a procurat tractorul MTZ 80 și automobilul VAZ 21043, în

privința cărora urmează sa fie stabilită cota-parte în mărime de 1/6 din 1/2 din

bunurile mobile.

Consideră că Valentinei Guțu nu-i poate fi stabilită cota parte din bunurile

imobile, deoarece acestea i-au aparținut lui Boris Guțu cu drept de proprietate până

la înregistrarea căsătoriei cu Valentina Guțu.

Notează că Boris Guțu deținea în proprietate și trei cote de pământ, care,

înainte de deces, au fost înregistrate pe numele Valentinei Guțu, astfel, consideră

că reclamanților, cu excepția Valentinei Guțu, urmează să fie stabilite câte 1/5

cotă-parte din bunurile imobile, proprietate a defunctului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 12, 22, 42 alin. (2), 166,

167, 172, 173 alin. (1) lit. b), 174-175 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea notarului public Petru Luca să elibereze

moștenitorilor legali Ion Guțu, Ecaterina Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac,

Oxana Guțu, cu excepția Valentinei Guțu, certificatul de moștenitor legal la câte

1/5 cotă-parte din masa succesorală din întregul bun patrimonial, constituit din

terenul aferent cu suprafața de 0,5896 ha, casa de locuit, garajul, șura, șura sărai,

iar în ceea ce ține de autoturismul Jiguli și tractorul MTZ 80, 1/6 cotă-parte din 1/2

sau 1/12 cotă-parte la fiecare, iar Valentinei Guțu 7/12 cotă-parte și excluderea din

averea succesorală combina de model „Herson-9”.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 31 martie 2017, au fost respinse

cerințele Valentinei Guțu cu privire la anularea deciziei notarului public Petru Luca

de refuz în eliberarea certificatului de moștenitor legal, obligarea notarului public

3

Petru Luca să elibereze fiecăruia din moștenitorii legali pretendenți la succesiune

certificatul de moștenitor legal la câte 1/6 cotă-parte din masa succesorală ce

constituie ½ din întregul bun patrimonial constituit din terenul aferent cu suprafața

de 0,5896 ha, casa de locuit, garajul, șura, șura sărai, autoturismul Jiguli, tractor

MTZ-80, în sumă totală de 67112 lei și încasarea cheltuielilor de judecată, ca

neîntemeiată.

Au fost respinse cerințele Valentinei Guțu cu privire la determinarea

dreptului de proprietate comună în devălmășie a Valentinei Guțu în mărime de ½

cotă-parte din bunurile imobile și mobile situate în satul XXXX r-nul XXXX, în

valoare totală de 134224 lei, cu cota-parte a ei în valoare de 67112 și încasarea

cheltuielilor de judecată, din motiv că a înaintat cerințe față de pârâtul

necorespunzător.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată a intervenienților principali

Ion Guțu, Ecaterina Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac, Oxana Guțu, ca

neîntemeiată.

La 28 aprilie 2017, Valentina Guțu a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Edineț din 31 martie 2017, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii înaintate de către ea și respingerea acțiunii intervenienților principali Ion

Guțu, Ecaterina Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac și Oxana Guțu.

Totodată, apelanta Valentina Guțu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, a fost admisă cererea

apelantei Valentinei Guțu de scutire de la plata taxei de stat.

A fost scutită parțial apelanta Valentina Guțu de la plata taxei de stat, în

sumă de 510 lei din suma de 1510 lei.

Nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Valentina Guțu împotriva

hotărârii Judecătoriei Edineț din 31 martie 2017 și acordat termen Valentinei Guțu

pentru prezentarea în ședința de judecată din 6 iunie 2017, ora 09:00 a dovezii

achitării taxei de stat în sumă de 1000 lei.

A fost explicat Valentinei Guțu că în cazul în care nu va înlătura

neajunsurile menționate și nu va prezenta dovadă de plată a taxei de stat în

termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată ca depusă și, împreună cu

toate documentele anexate, va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017, a fost restituită cererea

de apel declarată de Valentina Guțu și remisă Valentinei Guțu cererea de apel

împreună cu înscrisurile anexate.

La 14 iulie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Valentina Guțu,

reprezentată de avocatul Vasile Martin a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Bălți din 6 iunie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

încheierii recurate, cu remiterea cauzei spre examinare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

Menționează că întru executarea încheierii Curții de Apel Bălți din

23 mai 2017, taxa de stat în sumă de 1000 lei a fost achitată, prin intermediul

BC „Moldindconbank” SA filiala Edineț, la 24 mai 2017.

4

Relevă că din necunoștință de fapt dânsa nu a expediat prin poștă la adresa

Curții de Apel Bălți bonul de plată a taxei de stat în sumă de 1000 lei și nici

avocatului nu i-a comunicat despre acest fapt, dar s-a prezentat la Curtea de Apel

Bălți cu bonul de plată a taxei de stat, unde i-a fost comunicat că deja e târziu,

deoarece dânsa s-a prezentat mai târziu de ora 09:00 la data de 6 iunie 2017, după

cum este indicat în încheierea din 23 mai 2017.

Insistă că a executat încheierea Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, chiar a

doua zi, adică la 24 mai 2017 și că încheierea Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017

de restituire a cererii de apel contravine situației reale de fapt, fiindu-i îngrădit

dreptul la justiție, la un proces echitabil prevăzut de art. 20 din Constituția

Republicii Moldova și art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii contestate a fost expediată

în adresa părților, inclusiv a recurentei la 26 iunie 2017, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 201), și care a fost

recepționată de către recurentă la 3 iulie 2017, ceea ce se atestă prin avizul de

recepție anexat la dosar (f. d. 207).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017, în

termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii

instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

Totodată, în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

După cum denotă actele cauzei, la 28 aprilie 2017, Valentina Guțu a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 31 martie 2017, fără a achita taxa

de stat, care însă se impune a fi achitată (f. d. 159-160).

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017 a fost

admisă cererea apelantei Valentinei Guțu de scutire de la plata taxei de stat, a fost

5

scutită parțial apelanta Valentina Guțu de la plata taxei de stat, în sumă de 510 lei

din suma de 1510 lei, nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Valentina Guțu

împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 31 martie 2017 și acordat termen

Valentinei Guțu pentru prezentarea în ședința de judecată din 6 iunie 2017, ora

09:00 a dovezii achitării taxei de stat în sumă de 1000 lei, fiind explicat Valentinei

Guțu că în cazul în care nu va înlătura neajunsul menționat și nu va prezenta

dovadă de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită

(f. d. 174-181).

Iar prin încheierea Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017, a fost restituită

cererea de apel declarată de Valentina Guțu și remisă Valentinei Guțu cererea de

apel împreună cu înscrisurile anexate (f. d. 195-200).

Instanța de recurs conchide că încheierea instanței de apel din 6 iunie 2017

este adoptată cu încălcarea legislației procedurale, respectiv, nu poate fi menținută.

În susținerea acestei opinii se va nota că într-adevăr, prin încheierea Curții

de Apel Bălți din 23 mai 2017, instanța de apel a acordat apelantei Valentinei Guțu

termen pentru înlăturarea neajunsului cererii de apel și prezentarea dovezii de plată

a taxei de stat în sumă de 1000 lei până la următoarea ședință de judecată a

instanței de apel, numită pentru 6 iunie 2017, ora 09:00.

Tot materialele pricinii, și anume procesul-verbal al ședinței de judecată din

6 iunie 2017, atestă că ședința de judecată a fost deschisă la 17:53 (f. d. 193).

Important este de menționat că deschiderea ședinței de judecată a instanței

de apel la o oră mult mai târzie decât cea indicată în încheierea Curții de Apel Bălți

din 23 mai 2017 și recipisa semnată de Valentina Guțu (f. d. 182), și anume ora

17:53 și nu ora 9:00, nu poate fi imputată apelantei Valentina Guțu ca o

neconformare indicațiilor instanței de apel și neînlăturare a neajunsurilor cererii de

apel în interiorul termenului acordat de instanța de judecată.

Or, după cum menționează recurenta în cererea de recurs, dânsa a prezentat

instanței de apel chitanța, care confirmă că taxa de stat în mărime de 1000 lei a fost

achitată la date de 24 mai 2017, însă i-a fost refuzat în primire din motiv că a

prezentat-o mai târziu de ora 9:00, cum este indicat în încheierea din 23 mai 2017.

Sub aceste aspecte, instanța de recurs apreciază critic reținerea instanței de

apel precum că apelanta Valentina Guțu fără motive întemeiate, în termenul stabilit

de până la 6 iunie 2017, ora 09:00 nu a lichidat neajunsurile menționate în

încheierea Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017.

În speță este important de reținut că dreptul la o cale de atac este consfințit și

în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, în jurisprudența sa constantă Înalta Curte a reiterat că articolul 6 §1

din Convenție nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță.

Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura

respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare,

va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

declarat de Valentina Guțu, reprezentată de avocatul Vasile Martin, de a casa

6

încheierea instanței de apel din 6 iunie 2017 și de a restitui pricina spre rejudecare

în instanța de apel, pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Valentina Guțu, reprezentată de avocatul

Vasile Martin.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Bălți din 6 iunie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Guțu împotriva notarului

public Petru Luca cu privire la anularea deciziei de refuz la eliberarea certificatului

de moștenitor legal, determinarea dreptului de proprietate comună în devălmășie,

obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de

judecată și cererea de chemare în judecată a intervenienților principali Ion Guțu,

Ecaterina Moisa, Olga Verlan, Tatiana Bobuțac și Oxana Guțu împotriva

Valentinei Guțu și notarului public Petru Luca cu privire la obligarea eliberării

certificatului de moștenitor legal, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, pentru judecarea apelului în fond.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

7