2r-664/17 — determinarea restantei la pensia de intretinere a copilului minor

Prima instanță: N. Bobu dosarul nr. 2r-664/17 Instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, D. Stănilă D E C I Z I E 25 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Corina Mîrza prin intermediul reprezentantului, avocatul Iurie Chifiac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Corinei Mîrza împotriva lui Vadim Gaitur cu privire la determinarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, prin care a fost restituit apel declarat de către Corina Mîrza împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 12 mai 2017, c o n s t a t ă: La data de 07 martie 2017, Corina Mîrza a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Gaitur cu privire la determinarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 30 octombrie 2006, a fost desfăcută căsătoria dintre reclamantă și pârâtul Vadim Gaitur și stabilit locul de trai a copilului minor XXXXX împreuna cu mama Corina Mîrza. Susține că, prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 23 noiembrie 2009 a fost dispusă încasarea din contul pârâtului a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 700 lei/lunar, până la atingerea de către copil a majoratului. Afirmă reclamanta că în baza hotărârii sus menționate a fost emis titlul executoriu nr. 2-968/2009 din 23 noiembrie 2009, și primit spre executare de către executorul judecătoresc Adrian Agarici, iar prin încheierea din 11 februarie 2011 a încetat procedura de executare în baza cererii creditorului Corina Mîrza.

Indică Corina Mîrza că la data de 20 iulie 2016, executorul judecătoresc Adrian Agarici a reluat procedura de executare în baza cererii creditorului. Declară că în perioada cât procedura de executare a fost încetată pârâtul a achitat pensia de întreținere a copilului minor doar până la data de 27 decembrie 2012, după care nu a mai efectuat careva achitări acumulând pentru perioada ianuarie 2013-iunie 2016 o restanță în sumă de 21 000 lei. Solicită, încasarea din contul lui Vadim Gaitur restanța la pensia de întreținere a copilului minor XXXXX pentru perioada ianuarie 2013-iunie 2016, inclusiv, care constituie suma de 21 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 12 mai 2017, acțiunea a fost respinsă ca neântemeiată.

La data de 30 mai 2017, Corina Mîrza, prin intermediul reprezentantului avocatul Iurie Chifiac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 12 mai 2017 considerând-o ilegală și neântemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2017, nu a fost dat curs cererii de apel depuse de către Corina Mîrza, fiindu-i acordat apelantei termen până la 15 august 2017, ora 09:00, pentru prezentarea apelului motivat. Totodată a fost explicat apelantei că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, a fost restituită cererea de apel depusă de către Corina Mîrza cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motivul că apelanta nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 28 iulie 2017, și anume nu a prezentat cererea de apel motivată. La data de 05 septembrie 2017, Corina Mîrza prin intermediul reprezentantului, avocatul Iurie Chifiac a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, pe care o consideră ilegală și neântemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și de drept procedural.

Menționează că nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea instanței de apel din 28 iulie 2017 deoarece atât apelanta cât și reprezentantul ei nu au primit încheierea dată și respectiv nu au știut de existența acesteia, prin urmare nu au putut să o execute. La data de 18 septembrie 2017, în adresa intimatului Vadim Gaitur a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Corina Mîrza cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC. În conformitate cu art. 364 alin.(1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

2 Analizând prevederile normelor de drept citate în raport cu materialele cauzei, instanța de recurs constată că instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor legale și i-a acordat apelantei termen pentru înlăturarea neajunsurilor vizate. Potrivit materialelor dosarului, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2017 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Corina Mîrza, acordând apelantei termen până la 15 august 2017 pentru prezentarea apelului motivat. Colegiul reține că copia încheierii Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2017 a fost expediată în adresa recurentei și avocatului acesteia și recepționată de recurentă – Corina Mîrza la 07 august 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.48), însă, în termenul acordat, adică până la 15 august 2017, avocatul recurentei cât și recurenta nu au îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu au prezentat apelul motivat.

Urmare, prin încheierea din 15 august 2017, Curtea de Apel Bălți legal și întemeiat a restituit apelul declarat de către Corina Mîrza cu toate înscrisurile anexate la acesta pe motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel stabilite prin încheierea din 28 iulie 2017. În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte, în conformitate cu art.110 CPC, iar dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător), în conformitate cu art.113 alin.(1) CPC.

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Iurie Chifiac precum că încheierea instanței de apel din 28 iulie 2017 prin care s-a acordat termen pentru prezentarea apelului desfășurat, nu a fost recepționată de către recurentă, deoarece la materialele cauzei este dovada recepționării de către aceasta a încheierii respective, fapt confirmat prin avizul de recepție din 07 august 2017 (f.d.48). Referitor la argumentul avocatului precum că acesta nu a fost citat pentru ședința de judecată din 15 august 2017, Colegiul îl consideră neîntemeiat deoarece a fost citat nemijlocit partea procesului civil – apelanta Corina Mîrza și respectiv avocatul acesteia. Faptul că Corina Mîrza a cunoscut despre data ședinței de judecată se confirmă prin semnătura aplicată pe avizul de recepție.

Respectiv, la data ședinței de judecată reprezentantul apelantei urma să se prezinte și să prezinte cererea de apel motivată, ceea ce însă nu a făcut. În acest context, instanța de recurs conchide că atât recurenta cât și avocatul acesteia s-au folosit cu rea-credință de drepturile procedurale, or Corina Mîrza recepționând încheierea instanței de apel din 28 iulie 2017 de a nu da curs cererii de apel, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea apelului motivat. Colegiul reține că recurentei nu i se încalcă dreptul de a se adresa în instanța de judecată, doar că adresarea trebuie să fie „în modul stabilit de lege”, iar legea prevede că în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, ceea ce recurenta nu a făcut.

Mai mult că, prin încheierea din 28 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți i s-a acordat un termen privind înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, ceea ce implică posibilitatea exercitării dreptului său, după concordarea cererii de apel conform prevederilor legale, posibilitate pe care a omis-o. 3 Respectiv, nu se consideră îngrădirea accesului liber la justiție, prin prisma art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, în situația în care solicitantul nu se conformează obligației de prezentare a cererii de apel motivate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărîrii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărîrea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Corina Mîrza prin intermediul reprezentantului, avocatul Iurie Chifiac.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Corinei Mîrza împotriva lui Vadim Gaitur cu privire la determinarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Luiza Gafton Mariana Pitic 4