2r-664/17 — determinarea restantei la pensia de intretinere a copilului minor

Prima instanță: N. Bobu dosarul nr. 2r-664/17

Instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, D. Stănilă

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Corina Mîrza prin intermediul

reprezentantului, avocatul Iurie Chifiac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Corinei Mîrza împotriva lui

Vadim Gaitur cu privire la determinarea restanței la pensia de întreținere a copilului

minor,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, prin care a fost

restituit apel declarat de către Corina Mîrza împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din

12 mai 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 07 martie 2017, Corina Mîrza a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Gaitur cu privire la determinarea restanței la pensia de întreținere

a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Glodeni

din 30 octombrie 2006, a fost desfăcută căsătoria dintre reclamantă și pârâtul Vadim

Gaitur și stabilit locul de trai a copilului minor XXXXX împreuna cu mama Corina

Mîrza.

Susține că, prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 23 noiembrie 2009 a fost

dispusă încasarea din contul pârâtului a pensiei de întreținere a copilului minor

XXXXX în mărime de 700 lei/lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.

Afirmă reclamanta că în baza hotărârii sus menționate a fost emis titlul executoriu

nr. 2-968/2009 din 23 noiembrie 2009, și primit spre executare de către executorul

judecătoresc Adrian Agarici, iar prin încheierea din 11 februarie 2011 a încetat

procedura de executare în baza cererii creditorului Corina Mîrza.

Indică Corina Mîrza că la data de 20 iulie 2016, executorul judecătoresc Adrian

Agarici a reluat procedura de executare în baza cererii creditorului.

Declară că în perioada cât procedura de executare a fost încetată pârâtul a achitat

pensia de întreținere a copilului minor doar până la data de 27 decembrie 2012, după

care nu a mai efectuat careva achitări acumulând pentru perioada ianuarie 2013-iunie

2016 o restanță în sumă de 21 000 lei.

Solicită, încasarea din contul lui Vadim Gaitur restanța la pensia de întreținere a

copilului minor XXXXX pentru perioada ianuarie 2013-iunie 2016, inclusiv, care

constituie suma de 21 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 12 mai 2017, acțiunea a fost respinsă ca

neântemeiată.

La data de 30 mai 2017, Corina Mîrza, prin intermediul reprezentantului avocatul

Iurie Chifiac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 12

mai 2017 considerând-o ilegală și neântemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2017, nu a fost dat curs cererii de

apel depuse de către Corina Mîrza, fiindu-i acordat apelantei termen până la 15 august

2017, ora 09:00, pentru prezentarea apelului motivat. Totodată a fost explicat apelantei

că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea

de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi

restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, a fost restituită cererea

de apel depusă de către Corina Mîrza cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motivul

că apelanta nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 28 iulie

2017, și anume nu a prezentat cererea de apel motivată.

La data de 05 septembrie 2017, Corina Mîrza prin intermediul reprezentantului,

avocatul Iurie Chifiac a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din

15 august 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu

transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Bălți

din 15 august 2017, pe care o consideră ilegală și neântemeiată pe motiv că a fost emisă

cu încălcarea normelor de drept material și de drept procedural.

Menționează că nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea instanței de apel

din 28 iulie 2017 deoarece atât apelanta cât și reprezentantul ei nu au primit încheierea

dată și respectiv nu au știut de existența acesteia, prin urmare nu au putut să o execute.

La data de 18 septembrie 2017, în adresa intimatului Vadim Gaitur a fost

expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Corina Mîrza cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

recurate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,

cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din

încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

În conformitate cu art. 364 alin.(1) CPC, cererea de apel se depune în scris la

instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care

apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

2

Analizând prevederile normelor de drept citate în raport cu materialele cauzei,

instanța de recurs constată că instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor legale

și i-a acordat apelantei termen pentru înlăturarea neajunsurilor vizate.

Potrivit materialelor dosarului, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iulie

2017 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Corina Mîrza, acordând apelantei termen

până la 15 august 2017 pentru prezentarea apelului motivat.

Colegiul reține că copia încheierii Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2017 a fost

expediată în adresa recurentei și avocatului acesteia și recepționată de recurentă –

Corina Mîrza la 07 august 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.48), însă, în

termenul acordat, adică până la 15 august 2017, avocatul recurentei cât și recurenta nu

au îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu au prezentat apelul motivat.

Urmare, prin încheierea din 15 august 2017, Curtea de Apel Bălți legal și

întemeiat a restituit apelul declarat de către Corina Mîrza cu toate înscrisurile anexate

la acesta pe motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel stabilite prin încheierea

din 28 iulie 2017.

În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte, în

conformitate cu art.110 CPC, iar dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată

cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător), în conformitate cu art.113 alin.(1) CPC.

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Iurie Chifiac precum că încheierea

instanței de apel din 28 iulie 2017 prin care s-a acordat termen pentru prezentarea

apelului desfășurat, nu a fost recepționată de către recurentă, deoarece la materialele

cauzei este dovada recepționării de către aceasta a încheierii respective, fapt confirmat

prin avizul de recepție din 07 august 2017 (f.d.48).

Referitor la argumentul avocatului precum că acesta nu a fost citat pentru ședința

de judecată din 15 august 2017, Colegiul îl consideră neîntemeiat deoarece a fost citat

nemijlocit partea procesului civil – apelanta Corina Mîrza și respectiv avocatul

acesteia. Faptul că Corina Mîrza a cunoscut despre data ședinței de judecată se

confirmă prin semnătura aplicată pe avizul de recepție. Respectiv, la data ședinței de

judecată reprezentantul apelantei urma să se prezinte și să prezinte cererea de apel

motivată, ceea ce însă nu a făcut.

În acest context, instanța de recurs conchide că atât recurenta cât și avocatul

acesteia s-au folosit cu rea-credință de drepturile procedurale, or Corina Mîrza

recepționând încheierea instanței de apel din 28 iulie 2017 de a nu da curs cererii de

apel, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces

la instanță prin depunerea apelului motivat.

Colegiul reține că recurentei nu i se încalcă dreptul de a se adresa în instanța de

judecată, doar că adresarea trebuie să fie „în modul stabilit de lege”, iar legea prevede

că în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

ceea ce recurenta nu a făcut. Mai mult că, prin încheierea din 28 iulie 2017 a Curții de

Apel Bălți i s-a acordat un termen privind înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, ceea

ce implică posibilitatea exercitării dreptului său, după concordarea cererii de apel

conform prevederilor legale, posibilitate pe care a omis-o.

3

Respectiv, nu se consideră îngrădirea accesului liber la justiție, prin prisma art. 6

din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, în situația în care

solicitantul nu se conformează obligației de prezentare a cererii de apel motivate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în

textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în

jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea

apelului împotriva hotărîrii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa

dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale

aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărîrea din 04 noiembrie 2008,

definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea Curții de

Apel Bălți din 15 august 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Corina Mîrza prin intermediul

reprezentantului, avocatul Iurie Chifiac.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Corinei Mîrza împotriva lui Vadim Gaitur cu privire

la determinarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

4