2ra-1907/17 — declararea nulitatii contractului de vinzare cumparare

Dosarul nr. 3ra-1907/17 Judecătoria Briceni Judecător: E. Tverdohleb Curtea de Apel Bălți Judecători: A. Albu, A. Toderaș și E. Bejenaru Î N C H E I E R E 25 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Ala Cobăneanu judecători Ion Druță și Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pop Ala, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de GȚ „Gladun” împotriva lui Pleșca Mihail, Pleșca Vera, Pop Ala, cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de GȚ „Gladun”, casată hotărârea Judecătoriei Briceni din 22 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea reclamantului a fost admisă, a c o n s t a t a t: La data de 04 mai 2016, GȚ ”Gladun” a înaintat cerere de chemare în judecată către Pleșca Mihail, Pleșca Vcra, Pop Ala, cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 20 ianuarie 2014 a încheiat contract de arendă funciară cu Pleșca Sergiu pe un termen de 3 ani începând cu 01.01.2014 pînă la 31.12.2016, pentru lotul de teren cu nr. cadastral XXXXXX. Acest contract a fost înregistrat la primăria s. Șirăuți în registrul contractelor de arendă cu nr. 1998. Pe parcursul termenului de arendă, GȚ ”Gladun” a îndeplinit toate clauzele contractuale și fiscale în raport cu contractul de arendă în cauză. Ulterior, a aliat că, Pleșca Mihail a încheiat contract de vânzare-cumpărare nr. 6768 din 05.08.2015 cu Pop Ala înstrăinând terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX. Reclamantul a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 6768 din 05.08.2015, încheiat între Pleșca Mihail și Pop Ala.

În legătură cu faptul că, terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu destinație agricolă poate fi înstrăinat, a solicitat aplicarea interdicției de înstrăinare pe acest lot până la examinarea cererii în fond și emiterea unei hotărîri definitive pe acest caz. 1 Prin încheierea Judecătoriei Briceni din 17 mai 2016, s-a dispus de a admite cererea de asigurare acțiunii și s-a aplicat interdicția de înstrăinare a terenului cu destinație agricolă cu suprafața de 1,181 ha, nr. cadastralXXXXXX, situat în extravilanul XXXXXXX, care este înregistrat cu drept de proprietate după Pop Ala, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6768 din 05.08.2015. Prin încheierea protocolară din 04 iulie 2016, a fost atras în calitate de pârât Pleșca Vera și în calitate de intervenient accesoriu OCT Briceni.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 22 decembrie 2016, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de GȚ „Gladun”. S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea Judecătoriei Briceni din 17 mai 2016 (f.d. 96, 99-105). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii. Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 17 ianuarie 2017, GȚ „Gladun” a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea apelurilor a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, a fost admisă cererea de apel depusă de GȚ „Gladun”, casată hotărârea Judecătoriei Briceni din 22 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea reclamantului a fost admisă (f.d. 133- 138). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 2 august 2017, Pop Ala, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d. 139), fiind recepționată de către recurentă la 5 iulie 2017 (f.d. 141). Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

2 În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 20 septembrie 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția fața de temeiurile recureului. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 3 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Pop Ala asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pop Ala ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Pop Ala se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Iuliana Oprea 4