2ra-1879/17 — incuviintarea adoptiei

Dosarul nr.2ra-1879/17

prima instanță: Judecătoria Cahul

Judecător: Dumitru Bosîi

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Galina Vavrin, Ruslan Petrov, Ion Dănăila

ÎNCHEIERE

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, procuror în Procuratura de

circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali Cebotari,

în cauza civilă la cererea depusă de XXXXX XXXXX, autoritatea tutelară

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul și Procuratura raionului Cahul

privind încuviințarea adopției copilului minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Mihail Cara, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Cahul din 12 octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 01 decembrie 2015, XXXXX XXXXX a depus cerere privind încuviințarea

adopției copilului minor YYYYY YYYYY (născut la zzzzz).

În motivarea cererii, adoptatorul a indicat că dorind să adopte copilul minor

YYYYY YYYYY, a depus la autoritatea tutelară din cadru Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Cahul o cerere de adopție, la care a anexat toate actele

prevăzute de legislația în vigoare.

Potrivit rezultatelor evaluării și deciziei autorității tutelare Cahul, adoptatorul a

fost inclus în Registrul de stat al adopțiilor ca solicitant la adopție, iar în baza deciziei

DASPF Cahul nr. 5 din 25.09.2015 i-a fost eliberat atestat de adoptator nr. 6 din

25.09.2015.

Menționează că copilului minor YYYYY YYYYY (născut la zzzzz) este născut

de mamă solitară, care prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 18 decembrie 2014 a

fost decăzută din drepturile părintești, iar de către autoritatea tutelară copilului i-a

fost stabilit statut de copil adoptabil în baza deciziei nr.01 din 30.03.2015 și a fost

introdus în Registrul de stat al adopțiilor, deținut de Ministerul Muncii, Protecției

Sociale și Familiei.

1

În susținerea cererii sale a menționat că, cu toate că este divorțată oficial,

locuiește în continuare cu fostul său soț, cu care a format o familie mai mult de 12

ani și cu care intenționează să-și refacă căsătoria. Luând în considerare faptul că,

refacerea căsătoriei ar permite adopția unui copil doar după 3 ani de căsătorie, au

decis ca adopția să fie inițiată de către XXXXX XXXXX de una singură.

Mai menționează că din cauza unor probleme de sănătate, foștii soți nu pot avea

copii biologici, dar împreună cresc copilul minor YYYYY YYYYY (născut la

zzzzz), care se află sub tutela lor de la vârsta de 6 luni și care în toată această perioadă

s-a atașat foarte mult de ei, îi numește ”mama” și ”tata”, iar ei îl iubesc foarte mult

ca pe propriul copil.

Cu referire la disponibilitatea adopției, adoptatorul a învederat că dispune de

condiții foarte bune de trai, având în proprietate o casă la sol, dar și suficiente surse

materiale și morale pentru a crește și educa acest copil.

Reiterează că, susținerea familiei extinse în ceia ce privește decizia de a adopta

copilul YYYYY YYYYY și situația materială le permite să ducă un trai decent și

să ofere copilului tot necesarul pentru dezvoltarea fizică și intelectuală, precum și

crearea unui viitor mai bun. Potrivit evaluărilor efectuate de către autoritatea tutelară,

adoptatorul întrunește toate condițiile materiale și morale înaintate față de adoptatori

de către legislația Republicii Moldova și nu există impedimente pentru adopția

copilului YYYYY YYYYY.

Solicită încuviințarea adopției copilului YYYYY YYYYY, născut la zzzzz,

înregistrarea XXXXX XXXXX ca mamă în actul de naștere a copilului, schimbarea

numelui și prenumelui copilului din YYYYY YYYYY în HHHHH HHHHH,

schimbarea locului de naștere din localitatea satul xxxxx în orașul xxxxxx, cu

păstrarea datei de naștere a copilului – zzzzz (f.d. 2-3).

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 octombrie 2016, a fost încuviințată

adopția copilului minor YYYYY YYYYY, născut la zzzzz de către XXXXX

XXXXX, prin separarea de fratele RRRRR RRRRR, cu înregistrarea adopției

copilului YYYYY YYYYY la organele de stare civilă, cu înscrierea în actul de

înregistrare a nașterii, numele de familie și prenumele copilului: YYYYY YYYYY,

cu păstrarea datelor cu privire la data și locul nașterii și anume: născut la zzzzz în

xxxxx, iar în calitate de mamă să fie înscrisă XXXXX XXXXX (f.d. 88-89).

La data de 24 octombrie 2016, procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Mihail Cara a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 12 octombrie

2016, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă cererea de încuviințare a adopției copilului YYYYY

YYYYY.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2017, a fost respins apelul

declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Mihail Cara, cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Cahul din 12 octombrie 2016 (f.d. 109-115).

La 11 iulie 2017, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei adoptate (f.d. 118).

La 02 iunie 2017, reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

procuror în Procuratura de circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali Cebotari a

depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2017, solicitând

2

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie respinsă cererea de încuviințare a adopției copilului YYYYY

YYYYY.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că hotărârile instanțelor inferioare

sunt ilegale, or, la emiterea acestora au fost aplicate eronat normele de drept material,

fiind aplicată o altă lege.

Consideră că separarea prin adopție a copiilor YYYYY YYYYY și RRRRR

RRRRR, este ilegală și contravine interesului superior al copiilor, deoarece aceștia

au dreptul să se cunoască ca frați și să locuiască împreună în condiții adecvate pentru

creșterea și dezvoltarea armonioasă în comun a ambilor copii.

Recurentul relatează că cererea de încuviințare a adopției urmează a fi respinsă

deoarece separarea fraților nu este condiționată nici de interesul superior al copiilor

și nici din motive de sănătate a unuia din frați.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 15 septembrie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului,

informându-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în termen de o lună

de la data primirii scrisorii.

Prin urmare, dat fiind faptul că intimatul în termenul stabilit nu a depus referința

prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat, admisibilitatea recursului

se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată recursul declarat de

reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, procuror în Procuratura

de circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali Cebotari în termen.

Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de reprezentantul

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, procuror în Procuratura de

circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali Cebotari este inadmisibilă, din următoarele

motive.

Potrivit art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

3

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al aceluiași articol prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Rațiunea acestor dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea

recursului exercitat conform Secțiunii II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, are un caracter devolutiv și privește doar problemele de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în

fapt. În aceste condiții, trebuie observat caracterul extraordinar al aceste căi de atac,

la care se poate recurge doar în cazurile excepționale enunțate de dispozițiile art. 432

alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă.

Din acest punct de vedere, completul Colegiului își propune să verifice esența și

temeiurile recursului, precum și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).

Din considerentele prezentate mai sus, instanța observă că cererea de recurs nu

a întrunit temeiurile de inadmisibilitate prevăzute de art. 433 alin. b), c), d) din Codul

de procedură civilă.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul judiciar notează că-i revine obligația de a verifica dacă argumentele

recurentului întrunesc condițiile necesare pentru a declara admisibil cererea acestuia,

inclusiv dacă normele de drept invocate în favoarea punctului său de vedere sunt

incidente la soluționarea fondului cauzei. Cu toate acestea, trebuie subliniat că din

succesiunea actelor dosarului rezultă că recurentul a reluat criticile formulate în faza

procesuală anterioară asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat.

4

În limitele impuse de art. 439 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța

conchide că recursul dedus judecății nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, adică nu

s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, care ar cuprinde încălcări esențiale sau

aplicări eronate din partea instanței judecătorești ierarhic inferioară a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural. Din aceste raționamente, completul

Colegiului constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, fiind respectat, în viziunea instanței, raportul rezonabil de

proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit.

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul relevă că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs

ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19

ianuarie 2010).

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, procuror în Procuratura de circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali

Cebotari nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în fond,

urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, procuror în Procuratura de circumscripția Curții de Apel Cahul Vitali

Cebotari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Luiza Gafton

5