2r-683/17 — repararea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
2r-683/17 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2r-683/17 Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Clima, E. Fistican D E C I Z I E 18 octombrie 2017 mun.
Chișinău Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând recursul declarat de Păscăluț Dorel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Păscăluț Dorel împotriva lui Grosu Serghei, Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130 cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, prin care s-a respins cererea privind repunerea în termen a apelului și s-a restituit cererea de apel înaintată de Păscăluț Dorel, reprezentat de Donică Andrei, c o n s t a t ă: La 11 februarie 2013, Păscăluț Dorel a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Grosu Serghei, CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130 cu privire la repararea prejudiciului moral si material.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 19 octombrie 2016, Păscăluț Dorel, reprezentat de avocatul Andrei Donică a declarat apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, s-a respins cererea apelantului Păscăluț Dorel, reprezentat de avocatul Andrei Donică, privind repunerea 1 în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul cu toate documentele anexate ca fiind depus înafara termenului de legal.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1) lit.b) Cod procedură civilă, menționând că apelantul a depus cererea de apel înafara termenului legal de declarare, iar careva probe în susținerea cererii de repunere în termen a apelului nu a prezentat. Considerând ilegală încheierea instanței de apel din 17 mai 2017, Păscăluț Dorel a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu remiterea spre rejudecare a pricinii. Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a menționat că despre pronunțarea hotărârii primei instanțe a aflat tocmai la începutul lunii octombrie 2016, prima instanța nu a expediat copia hotărârii din 13 mai 2016, astfel că apelul înaintat îl consideră depus în termen.
La fel, indică că nu a solicitat repunerea în termen a apelului, astfel că instanța de apel eronat a indicat o asemenea cerință. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Prin prisma norme citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, recursul declarat la data de 20 mai 2017 a fost depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Păscăluț Dorel neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea înaintată de Păscăluț Dorel împotriva lui Grosu Serghei, CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130, cu privire la repararea prejudiciului moral si material, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Hotărârea dată a fost contestată de către Păscăluț Dorel, reprezentat de avocatul Andrei Donică, însă Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 mai 2017, a 2 respins cererea apelantului privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit apelul cu toate documentele anexate ca fiind depus înafara termenului de legal. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea Curții de Apel Chișinău 17 mai 2017 întemeiată, legală, bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de drept procedural, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr- o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, materialele dosarului atestă cu certitudine faptul că la data de 13 mai 2016 apelantului Păscăluț Dorel i-a fost expediată copia dispozitivului hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2016, cererea de apel fiind depusă abia la 19 octombrie 2016, adică cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de lege, solicitând repunerea în termen. La fel, se constată că apelantul și reprezentantul său au cunoscut despre examinarea cauzei, au participat nemijlocit la unele ședințe de judecată (f.d. f.d. 126, 127, 130, 132, 133, 156-159, 168), argumentele recurentului și reprezentantului acestuia precum că nu a cunoscut despre ședința primei instanțe sunt neîntemeiate.
În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui, iar în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Contrar normelor de drept enunțate, în speță, se constată că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 13 mai 2016, Păscăluț Dorel a declarat apel la 19 octombrie 2016, adică cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de lege, solicitând repunerea în termen.
În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în 3 termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen.
În acest context, nu poate fi reținut argumentul lui Păscăluț Dorel drept motiv întemeiat de omitere a termenului de declarare a apelului precum că, nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii, or, recurentul a avut posibilitate reală de a se conforma normelor procedurale și de a depune în termen apelul, însă, cu toate acestea, cererea de apel a depus-o la data de 19 octombrie 2016. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, Păscăluț Dorel urma să se folosească cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Instanța de recurs pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea în eroare.
Buna-credință prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege. Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins cererea lui Păscăluț Dorel cu privire la repunerea în termenul de apel și a restituit apelul cu toate documentele anexate. Reține Colegiu că argumentele recurentului precum că instanța de apel eronat a conchis respingerea cererii de repunere în termen a apelului, indicând că o astfel de cerere nu a fost înaintată, ca fiind declarative, or potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 17 mai 2017 (f.d.
205-206), reprezentantul apelantului Păscăluț Dorel, avocatul Donică Andrei a solicitat instanței repunerea în termen de declarare a apelului, indicând că a aflat despre hotărârea contestată abia la începutul lunii octombrie 2016. 4 Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs accentuează că, soluția adoptată de către instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună-credință și asumarea unui rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Păscăluț Dorel. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Păscăluț Dorel împotriva lui Grosu Serghei, Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130 cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.