2r-683/17 — repararea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
2r-683/17 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2r-683/17
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Vascan, V. Clima, E. Fistican
D E C I Z I E
18 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea
Judecătorii Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând recursul declarat de Păscăluț Dorel,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Păscăluț Dorel
împotriva lui Grosu Serghei, Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate
pe Acțiuni, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130 cu
privire la încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, prin care s-a
respins cererea privind repunerea în termen a apelului și s-a restituit cererea de apel
înaintată de Păscăluț Dorel, reprezentat de Donică Andrei,
c o n s t a t ă:
La 11 februarie 2013, Păscăluț Dorel a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva lui Grosu Serghei, CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Cooperativa de
Construcții a Locuinței 130 cu privire la repararea prejudiciului moral si material.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea a
fost respinsă ca neîntemeiată.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 19 octombrie 2016, Păscăluț
Dorel, reprezentat de avocatul Andrei Donică a declarat apel, solicitând repunerea în
termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, s-a respins cererea
apelantului Păscăluț Dorel, reprezentat de avocatul Andrei Donică, privind repunerea
1
în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul cu toate documentele
anexate ca fiind depus înafara termenului de legal.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1) lit.b)
Cod procedură civilă, menționând că apelantul a depus cererea de apel înafara
termenului legal de declarare, iar careva probe în susținerea cererii de repunere în
termen a apelului nu a prezentat.
Considerând ilegală încheierea instanței de apel din 17 mai 2017, Păscăluț
Dorel a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea
încheierii recurate cu remiterea spre rejudecare a pricinii.
Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a menționat că despre
pronunțarea hotărârii primei instanțe a aflat tocmai la începutul lunii octombrie 2016,
prima instanța nu a expediat copia hotărârii din 13 mai 2016, astfel că apelul înaintat
îl consideră depus în termen.
La fel, indică că nu a solicitat repunerea în termen a apelului, astfel că instanța
de apel eronat a indicat o asemenea cerință.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Prin prisma norme citate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, recursul declarat la
data de 20 mai 2017 a fost depus în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
Păscăluț Dorel neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii
instanței de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea înaintată de Păscăluț Dorel împotriva lui Grosu
Serghei, CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a
Locuinței 130, cu privire la repararea prejudiciului moral si material, a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Hotărârea dată a fost contestată de către Păscăluț Dorel, reprezentat de avocatul
Andrei Donică, însă Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 mai 2017, a
2
respins cererea apelantului privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a
restituit apelul cu toate documentele anexate ca fiind depus înafara termenului de
legal.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră încheierea Curții de Apel Chișinău 17 mai 2017 întemeiată, legală,
bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de
drept procedural, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-
o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu
solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este
de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede
altfel.
Astfel, materialele dosarului atestă cu certitudine faptul că la data de 13 mai
2016 apelantului Păscăluț Dorel i-a fost expediată copia dispozitivului hotărârii
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2016, cererea de apel fiind depusă
abia la 19 octombrie 2016, adică cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de lege,
solicitând repunerea în termen.
La fel, se constată că apelantul și reprezentantul său au cunoscut despre
examinarea cauzei, au participat nemijlocit la unele ședințe de judecată (f.d. f.d. 126,
127, 130, 132, 133, 156-159, 168), argumentele recurentului și reprezentantului
acestuia precum că nu a cunoscut despre ședința primei instanțe sunt neîntemeiate.
În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani
luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,
datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului
care a condiționat începutul lui, iar în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, dacă
ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.
În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură
încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța
judecătorească (judecător).
Contrar normelor de drept enunțate, în speță, se constată că, dispozitivul
hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 13 mai 2016, Păscăluț Dorel a declarat
apel la 19 octombrie 2016, adică cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de lege,
solicitând repunerea în termen.
În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
3
termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce
dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate fi
restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma
imposibilitatea declarării apelului în termen.
În acest context, nu poate fi reținut argumentul lui Păscăluț Dorel drept motiv
întemeiat de omitere a termenului de declarare a apelului precum că, nu a fost prezent
la pronunțarea dispozitivului hotărârii, or, recurentul a avut posibilitate reală de a se
conforma normelor procedurale și de a depune în termen apelul, însă, cu toate
acestea, cererea de apel a depus-o la data de 19 octombrie 2016.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, Păscăluț Dorel urma să se folosească cu bună-credință
de drepturile sale procedurale.
Instanța de recurs pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea în eroare. Buna-credință prezumă că
partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se
intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul
instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege.
Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sânt obligați
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de
aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile
prevăzute de legislația procedurală civilă.
În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu
bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt
oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului
sau inducerea sa în eroare.
În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins
cererea lui Păscăluț Dorel cu privire la repunerea în termenul de apel și a restituit
apelul cu toate documentele anexate.
Reține Colegiu că argumentele recurentului precum că instanța de apel eronat a
conchis respingerea cererii de repunere în termen a apelului, indicând că o astfel de
cerere nu a fost înaintată, ca fiind declarative, or potrivit procesului – verbal al
ședinței de judecată din 17 mai 2017 (f.d. 205-206), reprezentantul apelantului
Păscăluț Dorel, avocatul Donică Andrei a solicitat instanței repunerea în termen de
declarare a apelului, indicând că a aflat despre hotărârea contestată abia la începutul
lunii octombrie 2016.
4
Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs accentuează că, soluția
adoptată de către instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu
standardele înserate în textul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere obligația părților
privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună-credință și asumarea unui rol
activ, urmărind cu diligență derularea procesului său.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Păscăluț Dorel.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, emisă în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Păscăluț Dorel împotriva lui
Grosu Serghei, Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni,
intervenient accesoriu Cooperativa de Construcții a Locuinței 130 cu privire la
încasarea prejudiciului material și moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Iuliana Oprea
Judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
5