2rac-351/17 — Încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere si a cheltuielilor de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere si a cheltuielilor de judecată.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2rac-351/17 — Încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere si a cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2rac-351/17
Judecătoria Anenii Noi
Judecător: I. Brai
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Vascan, E. Fistican și V. Clima
Î N C H E I E R E
18 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Iuliana Oprea
judecători Maria Ghervas și Iurie Bejenaru
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul
Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu
Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
„Castel Mimi”, cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 aprilie 2017, prin care a fost admis
apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, casată hotărîrea
Judecătoriei Anenii Noi din 16 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre,
a c o n s t a t a t:
La 23 decembrie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castel
Mimi”, cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea pretențiilor a indicat că Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-
Arhpeisaj” și Societatea cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” la 5 mai 2015 au
încheiat contractul nr. 5 potrivit căruia Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-
Arhpeisaj” se angaja să efectueze lucrări de prestări de servicii conform schiței peisajere
și livrarea plantelor, iar Societatea cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” se angaja să
achite lucrările efectuate și plantele procurate. După efectuarea lucrărilor specificate,
reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” a prezentat la 20
octombrie 2015 procesul verbal de recepționare a lucrărilor.
Reclamanta a mai specificat că partea Societății cu Răspundere Limitată „Castel
Mimi” la 4 noiembrie 2016 a parvenit o reclamație, care a fost examinată de către
reclamanta de comun cu reprezentantul pîrîtei și s-au executat lucrări, de înlăturare a
1
neajunsurilor depistate. La 13 noiembrie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-
Arhpeisaj” a prezentat repetat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor cu invocarea
sumei spre achitare în mărime de 75000 lei.
Indică reclamanta că urmare a faptului că Societatea cu Răspundere Limitată
„Castel Mimi” nu a semnat procesul verbal de recepționare a lucrărilor, dar nici nu a
invocat motivul nesemnării, la 26 noiembrie 2015 a înaintat pretenția pentru achitarea
lucrărilor efectuate și pîna în prezent lucrările nu sunt achitate.
Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, încasarea din contul
Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, în beneficiul său a datoriei
contractuale în mărime de 75000 lei, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de
judecată, în baza contractului nr. 5 din 05 mai 2015.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 16 septembrie 2016, a fost respinsă ca
neîntemeiată cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere
Limitată „Iris-Arhpeisaj” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”,
cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de
judecată (f.d. 91, 94-95).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în
cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.
Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 21 septembrie 2016,
avocatului Kovali Larisa în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Iris-
Arhpeisaj” a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 5 aprilie 2017, a fost admis apelul declarat
de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, casată hotărîrea Judecătoriei
Anenii Noi din 16 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre prin care a acțiunea a
fost admisă. S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „Castel
Mimi”, în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” datoria în sumă
de 75000 lei și taxa de stat în mărime de 2100 lei pentru instanța de fond și taxa de stat
pentru depunerea cererii de apel în mărime de 1687 lei (f.d. 138, 139-145).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o
apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin
toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat
normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 14 august 2017, avocatul
Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, a
contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărîrii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate
circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat
2
normele de drept material.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
Chișinău din 31 mai 2017 prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în
adresa părților (f.d. 146), însă la dosar nu sunt anexate înscrisuri care ar certifica data
recepționării de către recurent a copie deciziei recurate.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din
3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe
recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței
timp de o lună de la data primirii acestuia.
La 14 septembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar
la 5 octombrie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care
intimatul a solicitat respingerea recursului.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat
înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de
drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este
garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă
recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
3
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată
„Castel Mimi” asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere
Limitată „Castel Mimi” ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „Castel Mimi” se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Iuliana Oprea
judecători Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
4