2rac-351/17 — Încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere si a cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2rac-351/17 Judecătoria Anenii Noi Judecător: I. Brai Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Fistican și V. Clima Î N C H E I E R E 18 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Iuliana Oprea judecători Maria Ghervas și Iurie Bejenaru soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 aprilie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 16 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre, a c o n s t a t a t: La 23 decembrie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor a indicat că Societatea cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” și Societatea cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” la 5 mai 2015 au încheiat contractul nr. 5 potrivit căruia Societatea cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” se angaja să efectueze lucrări de prestări de servicii conform schiței peisajere și livrarea plantelor, iar Societatea cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” se angaja să achite lucrările efectuate și plantele procurate. După efectuarea lucrărilor specificate, reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” a prezentat la 20 octombrie 2015 procesul verbal de recepționare a lucrărilor. Reclamanta a mai specificat că partea Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” la 4 noiembrie 2016 a parvenit o reclamație, care a fost examinată de către reclamanta de comun cu reprezentantul pîrîtei și s-au executat lucrări, de înlăturare a 1 neajunsurilor depistate.

La 13 noiembrie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” a prezentat repetat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor cu invocarea sumei spre achitare în mărime de 75000 lei. Indică reclamanta că urmare a faptului că Societatea cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” nu a semnat procesul verbal de recepționare a lucrărilor, dar nici nu a invocat motivul nesemnării, la 26 noiembrie 2015 a înaintat pretenția pentru achitarea lucrărilor efectuate și pîna în prezent lucrările nu sunt achitate.

Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, în beneficiul său a datoriei contractuale în mărime de 75000 lei, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, în baza contractului nr. 5 din 05 mai 2015. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 16 septembrie 2016, a fost respinsă ca neîntemeiată cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, cu privire la încasarea datoriei contractuale, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată (f.d. 91, 94-95). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.

Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 21 septembrie 2016, avocatului Kovali Larisa în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 5 aprilie 2017, a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Iris-Arhpeisaj”, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 16 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre prin care a acțiunea a fost admisă.

S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Iris- Arhpeisaj” datoria în sumă de 75000 lei și taxa de stat în mărime de 2100 lei pentru instanța de fond și taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 1687 lei (f.d. 138, 139-145). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 14 august 2017, avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi”, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat 2 normele de drept material. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2017 prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d. 146), însă la dosar nu sunt anexate înscrisuri care ar certifica data recepționării de către recurent a copie deciziei recurate. Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 14 septembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar la 5 octombrie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care intimatul a solicitat respingerea recursului. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Bordeniuc Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Castel Mimi” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Iuliana Oprea judecători Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4