2ra-1855/17 — Încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral.

2ra-1855/17 — Încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-1855/17

Judecătoria Ungheni

Judecător: L. Dașchevici

Curtea de Apel Bălți

Judecători: Iu. Grosu, A. Corcenco și A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Iuliana Oprea

judecători Oleg Sternioală și Luiza Gafton

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Eduard Platon în interesele Societății pe Acțiuni „Anghelina”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciorba Ion

împotriva Societății pe Acțiuni „Anghelina”, cu privire la încasarea prejudiciului

material și repararea prejudiciului moral,

acțiunea reconvențională depusă de Societatea pe Acțiuni „Anghelina” împotriva

lui Ciorba Ion, cu privire la returnarea bunului sau restituirea contravalorii bunului,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Anghelina” și admis apelul declarat de Ciorba

Ion,

a c o n s t a t a t:

La 28 ianuarie 2015, Ciorba Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Societății pe Acțiuni „Anghelina”, cu privire la încasarea prejudiciului material și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea pretențiilor a indicat că la 27 octombrie și la 15 decembrie 2008, a

procurat de la Societatea pe Acțiuni „Anghelina” țiglă de compozit termoplast în sumă

totală de 45 330 lei, care au fost achitați integral în numerar, fapt confirmat prin

bonurile de plată și facturile fiscale, concomitent, fiindu-i eliberat certificatul de

garanție pe un termen de 30 ani, prin care s-a garantat impermeabilitatea, rezistența la

îngheț și rezistența la raze ultraviolete a țiglei.

În toamna anului 2012 toată țigla s-a decolorat, s-a fisurat și la cea mai mică

atingere se fărâma, din care motiv curgea acoperișul și ca rezultat s-a umflat tavanul, s-

au dezlipit tapetele, însoțite și de alte deteriorări ale bunului.

Specifică reclamantul că la 25 octombrie 2012, a înaintat o pretenție către

Societatea pe Acțiuni „Anghelina” pentru soluționarea problemei pe cale amiabilă, însă

nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

1

La 21 noiembrie 2012, s-a adresat cu o petiție la Agenția pentru Protecția

Consumatorilor, care au efectuat un șir de verificări și au stabilit că agentul economic

sus menționat a examinat petiția, însă nu a soluționat-o în termenul și în modul stabilit

de lege.

Ciorba Ion relevă că în vederea satisfacerii revendicărilor indicate în petiție în

privința agentului economic Societatea pe Acțiuni „Anghelina” a fost emisă decizia nr.

00053 din 6 decembrie 2012 cu privire la restituirea contravalorii țiglei în sumă de 45

330 lei.

Legalitatea deciziei respective a fost contestată în instanța de judecată de către

Societatea pe Acțiuni „Anghelina” și cu toate că aceasta a fost menținută fără

modificări, Societatea pe Acțiuni „Anghelina” nu a executat decizia nominalizată nici

până în prezent.

La 28 ianuarie 2013, s-a adresat către Camera de Comerț și Industrie, solicitând

efectuarea unei expertize în vederea evaluării prejudiciului cauzat bunului imobil situat

pe adresa str. Mihai Eminescu, nr. 22, or. Ungheni în urma inundației din 9 noiembrie

2012 de pe acoperiș.

Reclamantul a mai specificat că în urma examinării de către expert la fața locului a

învelișului acoperișului, a fost stabilit că o mare parte din suprafața țiglei este schimbată

la culoare prin înnegrire, iar la unele elemente din țiglă se observau fisuri perpendicular

direcției de scurgere. La o forțare ușoară cu mâna țigla se rupea, aceste defecte fiind în

contradicție totală cu prevederile ofertei comerciale a producătorului de țiglă. În

rezultatul ploilor s-a produs inundația încăperilor mansardei din casă. În consecință,

pentru a evita deteriorarea bunului imobil, a fost necesar de schimbat urgent învelișul

acoperișului.

Ciorba Ion a evidențiat că prejudiciul material cauzat a fost estimat la suma de

41016 lei.

Insistă că din cauza perioadei rece a anului și a faptului că are doi copii minori,

întreaga familie a fost incomodată și stresată din cauza umezelii, prin ce i-a fost cauzat

și prejudiciu moral.

La 20 martie 2015, Ciorba Ion a depus cererea suplimentară cu privire la

completarea pretențiilor din acțiune (f. d. 29-30).

Pe parcursul examinării cauzei, Ciorba Ion a mai depus o cerere de concretizare a

pretențiilor (f. d. 94-95).

Solicită reclamantul încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Anghelina”, în

beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de

27 000 lei, a cheltuielilor suportate pentru procurarea țiglei metalice cu accesorii în

suma de 51726 lei, a cheltuielilor suportate pentru efectuarea evaluării prejudiciului

material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, a

cheltuielilor suportate în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație în suma totală de

3 816 lei, a cheltuielilor suportate pentru deplasările la ședințele de judecată din mun.

Chișinău în sumă de 3 500 lei și a prejudiciul moral în sumă de 80 000 lei.

La 11 mai 2015, Societatea pe Acțiuni „Anghelina” a depus acțiune

reconvențională împotriva lui Ciorba Ion, cu privire la returnarea bunului sau restituirea

2

contravalorii bunului (f. d. 70-72).

În motivarea pretențiilor din acțiunea reconvențională a indicat că la 24 octombrie

2007, Ciorba Ion a procurat de la Societatea pe Acțiuni „Anghelina” țigla din

compoziție termoplast în sumă totală de 45330 lei.

Menționează că în perioada 27 noiembrie 2012 – 28 noiembrie 2012 de către

Agenția pentru Protecția Consumatorilor a fost efectuat un control inopinat în domeniul

supravegherii pieței și protecției consumatorilor la Societatea pe Acțiuni „Anghelina”,

drept temei de inițiere a controlului a servit petiția nr. 889-p înaintată de către Ciorba

Ion.

Susține că în baza actului de control nr. 02651 a fost întocmită prescripția nr.

000538 din 6 decembrie 2012 cu privire la înlăturarea neconformităților și decizia de

restituire a contravalorii produsului nr. 00053 din 6 decembrie 2012, prin care

Societatea pe Acțiuni „Anghelina” a fost obligată să restituie contravaloarea țiglei din

compoziție termoplast în sumă totală de 45330 lei.

Afirmă că prescripția și decizia sus menționată sunt executate la moment, iar lui

Ciorba Ion i-a fost achitată contravaloarea produsului cumpărat, însă țigla respectivă nu

a fost predată Societății pe Acțiuni „Anghelina”.

Indică că potrivit pct. 16 din hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08 decembrie 2003

cu privire la aprobarea Regulilor de înlocuire a produselor nealimentare și a termenelor

de garanție, în cazul în care consumatorul a solicitat, în perioada de garanție, restituirea

contravalorii produsului necorespunzător, el este obligat să restituie produsul.

La fel, în susținerea poziție sale a invocat și prevederile art. 1 din Protocolul

adițional 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale care indică că, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea

bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de

utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului

internațional.

Consideră Societatea pe Acțiuni „Anghelina” că odată cu restituirea contravalorii

produsului de către Societatea pe Acțiuni „Anghelina”, în vederea respectării dreptului

de proprietate a acesteia, urmează a fi dispusă returnarea țiglei procurate de Ciorba Ion,

iar în cazul în care aceasta nu există în natură să-i fie restituită contravaloarea țiglei

potrivit facturilor și bonurilor anexate la dosar.

Solicită Societatea pe Acțiuni „Anghelina” returnarea țiglei procurate de către

Ciorba Ion de la Societatea pe Acțiuni „Anghelina”, iar în cazul în care aceasta nu există

în natură, restituirea contravalorii țiglei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2016, cererea de chemare în

judecată înaintată de Ciorba Ion împotriva Societății pe Acțiuni „Anghelina”, cu privire

la încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial,

dispunîndu-se încasarea de la Societatea pe Acțiuni „Anghelina” în beneficiul lui Ciorba

Ion cheltuieli suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27000 lei,

cheltuieli pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma

inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, cheltuieli pentru efectuarea lucrărilor de

reparație în sumă de 3816 lei și prejudiciul moral în sumă de 2 000 lei. În rest,

3

pretențiile din acțiunea inițială, precum și acțiunea reconvențională au fost respinse.

Totodată, s-a dispus încasarea de la Societatea pe Acțiuni „Anghelina” în beneficiul

statului taxa de stat proporțional părții admise din acțiunea inițială în mărime de

1067,68 lei (f.d. 189, 196-201, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată se încadrează parțial parțial în prevederile legii, iar

pretențiile invocate în acțiunea reconvențională sunt neîntemeiate.

Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 26 ianuarie 2016,

Societatea pe Acțiuni „Anghelina” a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă integral, iar

acțiunea reconvențională să fie admisă.

La 19 februarie 2016, Ciorba Ion invocînd ilegalitatea hotărîrii primei instanțe, a

contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, în partea respingerii pretențiilor privind

repararea prejudiciului moral și în această parte să fie emisă o nouă hotărîre prin care

pretențiile să fie admise.

În motivarea apelurilor au indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 4 octombrie 2016, au fost respinse apelurile

declarate de Societatea pe Acțiuni „Anghelina” și Ciorba Ion, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2016 (f.d. 247-252, vol. I)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel la 2 decembrie 2016 Societatea pe

Acțiuni „Anghelina” a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, a fost admis recursul

declarat de Societatea pe Acțiuni „Anghelina”, casată decizie Curții de Apel Bălți din 4

octombrie 2016, cauza fiind remisă pentru rejudecare în instanța de apel (f.d. 27-35, vol.

II).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 mai 2017 a fost respins apelul declarat de

Societatea pe Acțiuni „Anghelina” și admis apelul declarat de Ciorba Ion, hotărîrea

Judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2016, a fost casată parțial, în latura încasării

prejudiciului moral și în această parte a fost emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a

fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Anghelina” în

beneficiul lui Ion Corba prejudiciul moral în sumă de 8000 lei. În latura încasării

prejudiciului material și respingerii cererii reconvenționale hotărîrea a fost menținută

(f.d. 70-82, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o

apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat

normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 21 august 2017, avocatul Eduard

Platon în interesele Societății pe Acțiuni „Anghelina”, a contestat-o cu recurs, solicitînd

4

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu

remiterea pricinii pentru rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu au

constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind

aplicate eronat normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Bălți

din 21 iunie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa

părților (f.d. 83, vol. II), fiind recepționată de către recurent la 23 iunie 2017 (f.d. 84,

vol. II).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din

3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe

recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 15 septembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar

la 3 octombrie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

intimatul a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de avocatul Eduard Platon în interesele Societății pe Acțiuni „Anghelina”

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de avocatul Eduard Platon în interesele Societății pe Acțiuni

„Anghelina” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Eduard Platon în interesele Societății pe Acțiuni

„Anghelina” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Iuliana Oprea

judecători Oleg Sternioală

Luiza Gafton

6