2ra-173/17 — repararea prejudiciului material și moral și restituirea materialului procurat sau sau contravaloarea acestuia

prima instanță: L. Dașchevici dosarul nr. 2ra-173/17 instanța de apel: E. Ababei, N. Chircu, A. Garbuz D E C I Z I E 22 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Anghelina”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciorba Ion împotriva Societății pe Acțiuni „Anghelina” cu privire la repararea prejudiciului material și moral și la acțiunea reconvențională a Societății pe Acțiuni „Anghelina” împotriva lui Ciorba Ion cu privire la returnarea materialului procurat sau restituirea contravalorii materialului, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Societatea pe Acțiuni „Anghelina” și Ciorba Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2016, prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 28 ianuarie 2015, Ciorba Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Anghelina” cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 27 octombrie și la 15 decembrie 2008 a procurat de la SA „Anghelina” țiglă de compozit termoplast în sumă totală de 45 330 lei, care au fost achitați integral în numerar, în casa întreprinderii, fapt confirmat prin bonurile de plată și facturi fiscale. Concomitent, fiindu-i eliberat Certificatul de garanție pe un termen de 30 ani, prin care s-a garantat impermeabilitatea, rezistența la îngheț și rezistența la raze ultraviolete a țiglei. Susține că în toamna anului 2012 toată țigla s-a decolorat, s-a fisurat și la cea mai mică atingere se fărâma, din care motiv curgea acoperișul și ca rezultat s-a umflat tavanul, s-au dezlipit tapetele, însoțite și de alte deteriorări ale bunului.

Menționează că la 25 octombrie 2012, a înaintat o pretenție către SA „Anghelina” pentru soluționarea problemei pe cale amiabilă, însă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de legislația în vigoare. La 21 noiembrie 2012, s-a adresat cu o petiție la Agenția pentru Protecția Consumatorilor, care au efectuat un șir de verificări și au stabilit că agentul economic sus menționat a examinat petiția, însă nu a soluționat-o în termenul și în modul stabilit de legislația în vigoare, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 18 alin. (1) alin. (2) și alin. (15) al Legii privind protecția consumătorilor nr. 105 din 13 martie 2003, fapt pentru care în privința agentului economic și a persoanei cu funcție de răspundere au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenție în baza Codului contravențional, fiind eliberată în acest sens prescripția de înlăturare a neconformităților.

Relevă că în vederea satisfacerii revendicărilor indicate în petiție în privința agentului economic SA „Anghelina” a fost eliberată decizia nr. 00053 din 06 decembrie 2012 cu privire la restituirea contravalorii țiglei în sumă de 45 330 lei. Însă de către SA „Anghelina” decizia de remediere gratuită de restituire a contravalorii produsului din 06 decembrie 2012 a fost atacată în instanța de judecată și cu toate că aceasta a fost menținută fără modificări, SA „Anghelina” nu a executat decizia nominalizată nici până în prezent. Mai invocă că la data de 28 ianuarie 2013, s-a adresat către Camera de Comerț și Industrie, solicitând efectuarea unei expertize în vederea evaluării prejudiciului cauzat bunului imobil situat pe adresa str. Mihai Eminescu 22, or.

Ungheni în urma inundației de pe acoperișul din data de 09 noiembrie 2012. Menționează că scopul evaluării a fost estimarea valorii pagubei materiale cauzate, iar în acest sens a fost încheiat contractul nr. 014 cu privire la executarea lucrărilor de evaluare a bunului imobil. Afirmă că în urma examinării de către expert la fața locului a învelișului acoperișului, a fost stabilit că o mare parte din suprafața țiglei este schimbată la culoare prin înnegrire, iar la unele elemente din țiglă se observau fisuri perpendicular direcției de scurgere. La o forțare ușoară cu mâna țigla se rupea. Aceste defecte fiind în contradicție totală cu prevederile ofertei comerciale a producătorului de țiglă. În rezultatul ploilor s-a produs inundația încăperilor mansardei din casă, în consecință pentru a evita deteriorarea bunului imobil a fost necesar de schimbat urgent învelișul acoperișului.

Evidențiază că prejudiciul material cauzat a fost estimat la suma de 41 016 lei, care urmează a fi încasată de la pârât. Insistă că din cauza perioadei rece a anului și a faptului că are doi copii minori, întreaga familie a fost incomodată și stresată din cauza umezelii, prin ce i-a fost cauzat și prejudiciul moral. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, art. 9 din Legea privind protecția consumătorilor nr. 105 din 13 martie 2003, art. 1398, art. 1416, art. 1422, art. 1423 Cod civil. Solicită încasarea de la SA „Anghelina” în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 41 016 lei și a prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei. La 20 martie 2015, Ciorba Ion a depus cererea suplimentară cu privire la completarea pretențiilor din acțiune (f. d. 29-30).

În susținerea cererii suplimentare a invocat că din cauza perioadei rece a anului la momentul deteriorării acoperișului, a fost nevoit să încheie de urgență un contract de antrepriză pentru repararea acestuia. Menționează că în baza contractului sus enunțat antreprenorul era obligat să execute demontarea coamei și a țiglei din compozit termoplast de pe 2 case și de pe beci cu suprafața totală de 320 m.p. și montarea țiglei cu toate accesoriile pe 2 case și de pe beci cu suprafața totală de 320 m.p., pentru care servicii a suportat cheltuieli în sumă de 27 000 lei, fapt ce se confirmă prin contractul de antrepriză și recipisa scrisă de antreprenor. Totodată, relevă că în aceiași perioadă a procurat țigla metalică cu toate accesoriile de la SRL ,,Esplan-Lux”, în sumă totală de 78 726 lei, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului familiei.

La fel, afirmă că a fost nevoit să încheie un contract cu Camera de Comerț și Industrie pentru evaluarea de către expert a prejudiciului material cauzat casei de locuit în urma inundației de pe acoperiș, pentru care a avut de suportat cheltuieli în sumă de 1440 lei. Relatează că SA „Anghelina” nefiind de acord cu decizia nr. 00053 din 06 decembrie 2012 și prescripția cu nr. 000538 din 06 decembrie 2012 emisă de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor a contestat-o în judecată, iar prin hotărârea Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău din 19 decembrie 2013 cererea SA „Anghelina” înaintată împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ion Ciorbă cu privire la declararea nulității a deciziei nr. 00053 cu privire la restituirea contravalorii produsului și a prescripției nr. 000538 din 06 decembrie 2012 cu privire la înlăturarea neconformităților a fost respinsă ca neîntemeiată, care fiind atacată a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014, iar recursul SA „Anghelina” depus împotriva deciziei instanței de apel a fost considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie 2014. Concomitent menționează că directorul SA „Anghelina”, Valuiscaia Raisa a contestat în instanța de judecată procesul-verbal cu privire la contravenții din 06 decembrie 2012 și decizia de sancționare nr. 2583 din 24 decembrie 2012, iar prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 25 iulie 2013 contestația a fost respinsă ca fiind tardivă, care fiind atacată, a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013. Mai susține că pentru a fi prezent la ședințele de judecată a suportat cheltuieli suplimentare în mărime de 3500 lei pentru 10 deplasări, iar din cauza deplasărilor la mun. Chișinău pierdea timpul de muncă, din care motiv solicită încasarea și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. În final, solicită încasarea de la SA „Anghelina” în beneficiul său cheltuielile suportate pentru procurarea țiglei metalice cu accesorii în sumă de 51 726 lei și cheltuielile pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei și cheltuielile suportate pentru deplasările la ședințele de judecată din mun.

Chișinău în suma de 3 500 lei. Pe parcursul examinării cauzei, Ciorba Ion a mai depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea de la SA „Anghelina” în beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, a cheltuielilor suportate pentru procurarea țiglei metalice cu accesorii în suma de 51 726 lei, a cheltuielilor suportate pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, a cheltuielilor suportate în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație în suma totală de 3 816 lei, a cheltuielilor suportate pentru deplasările la ședințele de judecată din mun.

Chișinău în sumă de 3 500 lei și a prejudiciul moral în sumă de 80 000 lei (f. d. 94-95). La 11 mai 2015, SA „Anghelina” a depus acțiunea reconvențională împotriva lui Ciorba Ion cu privire la returnarea materialului procurat sau restituirea contravalorii materialului (f. d. 70-72). În motivarea cererii reconvenționale, a indicat că la data de 24 octombrie 2007, Ciorba Ion a procurat de la SA „Anghelina” țigla din compoziție termoplast în sumă totală de 45 330 lei. Menționează că în perioada 27 noiembrie 2012-28 noiembrie 2012 de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor a fost efectuat un control inopinat în domeniul supravegherii pieței și protecției consumatorilor la SA „Anghelina”, drept temei de inițiere a controlului a servit petiția nr. 889-p înaintată de către Ciorba Ion.

Susține că în baza actului de control nr. 02651 a fost întocmită prescripția cu privire la înlăturarea neconformităților nr. 000538 din 06 decembrie 2012 și decizia de restituire a contravalorii produsului nr. 00053 din 06 decembrie 2012, prin care SA „Anghelina” a fost obligată să restituie contravaloarea țiglei din compoziție termoplast în sumă totală de 45 330 lei. Afirmă că prescripția și decizia sus menționată sunt executate la moment, iar lui Ciorba Ion a fost achitată contravaloarea produsului cumpărat, însă țigla respectivă nu a fost predată SA „Anghelina”. Indică că potrivit pct. 16 din hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08 decembrie 2003 cu privire la aprobarea Regulilor de înlocuire a produselor nealimentare și a termenelor de garanție, în cazul în care consumatorul a solicitat, în perioada de garanție, restituirea contravalorii produsului necorespunzător, el este obligat să restituie produsul.

La fel, în susținerea poziție sale a invocat și prevederile art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale care indică că, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. În contextul dat, consideră că odată cu restituirea contravalorii produsului de către SA „Anghelina” în vederea respectării dreptului de proprietate a acesteia, urmează a fi dispusă returnarea țiglei procurate de Ciorba Ion de la SA „Anghelina”, iar în cazul în care aceasta nu există în natură să-i fie restituită contravaloarea țiglei potrivit facturilor și bonurilor anexate la dosar.

Solicită returnarea țiglei procurate de către Ciorba Ion de la SA „Anghelina”, iar în cazul în care aceasta nu există în natură, restituirea contravalorii țiglei. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2016, acțiunea inițială a fost admisă parțial, fiind încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul lui Ciorba Ion cheltuieli suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, cheltuieli pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, cheltuieli pentru efectuarea lucrărilor de reparație în sumă de 3816 lei și prejudiciul moral în sumă de în sumă de 2 000 lei, în rest pretențiile din acțiunea inițială, precum și acțiunea reconvențională au fost respinse.

Totodată, s-a încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul statului taxa de stat proporțional părții admise din acțiunea inițială în mărime de 1067,68 lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către de către SA „Anghelina” și Ciorba Ion și menținută hotărârea primei instanțe. La 02 decembrie 2016, SA „Anghelina” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o neîntemeiată și pasibilă a fi casată ca fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Menționează că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare greșit au fost bazate pe prevederile legislației în domeniul protecției consumatorului, or, cauza urma să fie cercetată prin prisma legislației în domeniul construcției. În acest context afirmă că instanțele inferioare nu au luat în considerație faptul că în conformitate cu art. 3, art. 4, art. 11 și art. 12 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, pentru începerea lucrărilor de construcție de demontare și montare a țiglei se cere parcurgerea consecutivă a următoarelor 3 etape: obținerea certificatului de urbanism, elaborarea documentației de proiect, obținerea autorizației de construire.

Cu referire la prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, susține că se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construire lucrările care nu modifică structura de rezistență, aspectul exterior, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și ale instalațiilor aferente-reparații pentru împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, dacă nu se modifică forma acestora, însă din motivul lipsei documentației de proiect pentru construirea acestui bun imobil, modificarea formei acoperișului poate fi stabilită numai prin efectuarea expertizei în domeniul cadastrului bunurilor imobile și expertizei tehnice în construcții.

Afirmă că instanțele neîntemeiat au încasat cheltuielile legate de montare și demontare a țiglei de la SA „Anghelina” în baza unor documente care nu au valoarea juridică, or devizele de cheltuieli urmează a fi efectuate de către elaborator de devize certificat cu drept de elaborare a devizelor de cheltuieli la exigențele esențiale corespunzătoare, care ulterior urmează a fi verificate de către verificatori de proiecte atestați din cadrul instituțiilor autorizate. Susține că contrar prevederilor art. 130 CPC, instanțele de judecată eronat au dat apreciere probelor prezentate de intimat.

La fel, invocă că la materialele cauzei lipsește certificatul de urbanism pentru proiectare care se elaborează și se emite în baza cererii, la care se anexează raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați, iar în lipsa acestora hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt neobiective, deoarece nu au suport legal. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel din 04 octombrie 2016 la data de 02 decembrie 2016, în termen.

La 26 decembrie 2016, în adresa intimatului Corba Ion a fost expediată copia recursului declarat de către SA „Anghelina” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Iar la 18 ianuarie 2017, Ciorba Ion a depus referința la recursul declarat de SA „Anghelina” în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din01 februarie 2017, recursul declarat de către SA „Anghelina”, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva SA „Anghelina”, Ciorba Ion, concretizându-și cerințele a solicitat încasarea de la SA „Anghelina” în beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, a cheltuielilor suportate pentru procurarea țiglei metalice cu accesorii în suma de 51 726 lei, a cheltuielilor suportate pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, a cheltuielilor suportate în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație în suma totală de 3 816 lei, a cheltuielilor suportate pentru deplasările la ședințele de judecată din mun.

Chișinău în sumă de 3 500 lei și a prejudiciul moral în sumă de 80 000 lei La rândul său SA „Anghelina” a depus cerere reconvențională împotriva lui Ciorba, solicitând dispunerea returnării țiglei procurate de către Ciorba Ion de la SA „Anghelina”, iar în cazul în care aceasta nu există în natură, restituirea contravalorii țiglei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii inițiale, încasând de la SA „Anghelina” în beneficiul lui Ciorba Ion cheltuielile suportate pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, cheltuieli pentru efectuarea evaluării prejudiciului material cauzat imobilului în urma inundației de pe acoperiș în sumă de 1440 lei, cheltuieli pentru efectuarea lucrărilor de reparație în sumă de 3816 lei și prejudiciul moral în sumă de în sumă de 2 000 lei, iar în rest respingând acțiunea inițială Totodată, respingând și acțiunea reconvențională.

Judecând apelurile declarate de către Ciorba Ion și SA „Anghelina”, instanța de apel a găsit necesar de a le respinge și a menține hotărârea primei instanțe, considerând că aceasta este întemeiată și legală.

În susținerea soluției date instanța de apel, cu referire la prevederile art. 123 alin.(2) CPC, a reținut că faptul procurării de către Ciorba Ion de la SA „Anghelina” a țiglei necalitative, a fost confirmat prin decizia Agenției pentru Protecția Consumatorilor nr. 00053 din 06 decembrie 2012, care fiind contestată, atacată a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014, iar recursul SA „Anghelina” depus împotriva deciziei instanței de apel a fost considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie 2014. Iar la aprecierea prejudiciului cauzat lui Ciorba Ion ca urmare a procurării de la SA „Anghelina” a țiglei necalitative instanța de apel s-a referit la constatările la Raportul de evaluare nr. 0306373 efectuat de către Camera de Comerț și Industrie la data de 28 ianuarie 2013. Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 130 alin. (4) CPC, ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi și dispozițiilor conținute în art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel judecând pricina în ordine de apel a trecut superficial asupra pretențiilor formulate, care însă urmau a fi soluționate minuțios prin prisma dispozițiilor ce guvernează prezentul litigiu. În acest context, instanța de recurs remarcă că verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, instanța de apel a reținut selectiv unele concluzii ale primei instanțe, fără a intra în esența concluziilor remarcate de prima instanță, care au și constituit temei de admitere parțială a acțiunii inițiale.

Astfel, adoptând soluția dată, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că drept temei de admitere a pretențiilor din acțiunea inițială cu privire la încasarea cheltuielilor pentru demontarea și montarea țiglei în sumă de 27 000 lei, de către prima instanță a fost reținut faptul bunei credințe a consumatorului Ion Ciorba, specificând în acest sens că deși, potrivit Raportului de evaluare nr. 0306373 din 28 ianuarie 2013 efectuat de Camera de Comerț și Industrie lucrările de demontare și montare a învelișului de pe acoperiș pentru o suprafața de 310 m.p. au fost estimate la prețul de 37 200 lei, însă reclamantul a solicitat pentru lucrările respective suma de 27 000, indicând că acestea au fost cheltuielile real suportate și confirmate prin contractul de antrepriză încheiat la data de 05 noiembrie 2012 între Cheibaș Nicolae și Ciorba Ion și recipisa semnată în acest sens.

În atare situație instanța de apel, reieșind din argumentele lui Ciorba Ion invocate în susținerea acestor pretenții și în baza probelor conținute în dosar cum sunt: Raportul de evaluare nr. 0306373 din 28 ianuarie 2013 efectuat de Camera de Comerț și Industrie, contractul de antrepriză încheiat la data de 05 noiembrie 2012 între Cheibaș Nicolae și Ciorba Ion, proces-verbal de recepție finală a lucrărilor din 17 noiembrie 2012 și recipisa prin care se confirmă primirea de către Chebaș Nicolae de la Cioban Ion a sumei de 27 000 lei pentru lucru efectuat și anume, pentru demontarea și montarea țiglei conform contractului de antrepriză din 05 noiembrie 2012, urma să verifice corectitudinea concluziilor primei instanțe, fapt însă care nu a fost efectuat, ce indică la o examinare superficială a cauzei în ordine de apel.

Or, din conținutul Raportul de evaluare nr. 0306373 din 28 ianuarie 2013 efectuat de Camera de Comerț și Industrie (f.d. 96-104) rezultă că pentru restabilirea constructivelor deteriorate s-a constatat necesitatea efectuării mai multor lucrări, inclusiv lucrărilor de demontare și montare a învelișului a acoperișului pentru o suprafață de 310 m.p., costul cărora a fost estimat la suma de 37 200 lei, pe când din conținutul contractului de antrepriză încheiat la data de 05 noiembrie 2012 între Cheibaș Nicolae și Ciorba Ion, precum și procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor din 17 noiembrie 2012, rezultă că antreprenorul s-a obligat și a executat lucrările de demontarea și montarea țiglei metalice pe o suprafața totală de 320 m.p.

Prin urmare, situația reală a lucrărilor necesare care urmau a fi efectuate la schimbarea învelișului de acoperiș nu corespunde cu cea de facto efectuată, cu alte cuvinte, Raportul de evaluare a prejudiciului material cauzat casei locative în urma inundației de pe acoperiș și contractul de antrepriză încheiat la data de 05 noiembrie 2012 între Cheibaș Nicolae și Ciorba Ion conțin discrepanțe în ceea ce privește suprafața acoperișului necesar de a fi schimbat și cu cea pentru care, după cum insistă intimatul și după cum rezultă din procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor, au fost efectuate lucrările de demontare și montare a învelișului de acoperiș.

Respectiv, situația de fapt impune clarificării, în primul rând suprafața reală a acoperișului deteriorat care necesita a fi schimbat, precum și calculul cheltuielilor indispensabile efectuării lucrărilor de demontare și montare a învelișului de acoperiș reieșind din suprafața reală a acoperișului care urma a fi schimbat, precum și prețul real plătit de către Ciorba Ion pentru efectuarea lucrărilor respective. Însă aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către instanțele de judecată, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise incontestabil indică la o examinare superficială a pricinii, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale și fără a intra în esența litigiului apărut în speță, precum și pretențiilor formulate de părți atât în acțiunea inițială, cât și în acțiunea reconvențională, omițând de a da apreciere și probelor aduse în susținerea pretențiilor din acțiunea inițială. Astfel, instanța de recurs conchide că decizia instanței de apel nu conține nici o apreciere ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu- și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care- i sunt supuse aprecierii. În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Pentru considerentele mai sus arătate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Anghelina”.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciorba Ion împotriva Societății pe Acțiuni „Anghelina” cu privire la repararea prejudiciului material și moral și la acțiunea reconvențională a Societății pe Acțiuni „Anghelina” împotriva lui Ciorba Ion cu privire la returnarea materialului procurat sau restituirea contravalorii materialului, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva