- Dosarul nr.
- 3ra-1484/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 noiembrie 2014
- Părțile
- Societatea pe actiuni Anghelina vs Agentia pentru Protectia Consumatorilor, intervenient accesoriu Ciorba Ion
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1484/14 — Anularea deciziei și prescripției de sancționare
dosarul nr.3ra-1484/14 prima instanţă: Gh. Plămădeală instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruță ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Vera Macinskaia Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Roman Pascari, în interesele recurentului Societatea pe acțiuni ”Anghelina”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe acțiuni ”Anghelina” împotriva Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, intervenient accesoriu Ciorba Ion cu privire la anularea Deciziei nr.00053 de remediere gratuită, restituire a contravalorii produsului/serviciului necorespunzător, de reducere a prețului acestora şi a Prescripţiei nr.000538 din 06 decembrie 2012 privind înlăturarea neconformităţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 09 iulie 2014, prin care cererea de apel depusă de Societatea pe acțiuni ”Anghelina” a fost respinsă, fiind menținută hotărîrea primei instanțe.
c o n s t a t ă: La data de 22 februarie 2013 Societatea pe acțiuni ”Anghelina” a sesizat instanţa de judecată, solicitînd anularea Deciziei nr.00053 din 06 decembrie 2012 şi Prescripţiei nr.000538 cu aceeași dată, emise de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorului, ca fiind nefondate şi ilegale. Drept motiv a invocat, că în perioada 27 noiembrie 2012 - 28 noiembrie 2012, de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a fost efectuat un control inopinat în domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor la Societatea pe acțiuni „Anghelina", sesizată în baza petiţiei cetățeanului Ciorba Ion.
În rezultatul controlului efectuat, a fost întocmită Prescripţia privind înlăturarea neconformităților nr.000538 din 06 decembrie 2012 şi Decizia de restituire a contravalorii produsului necorespunzător nr.00053 din 06 decembrie 2012 prin care Societatea pe acțiuni „Anghelina" a fost obligată să restituie contravaloarea ţiglei din compoziţie termoplast, în sumă totală de 45 330 lei. A indicat că, consideră actele emise drept ilegale în fond şi contrar prevederilor legii, rezultate din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei, ale probelor existente, motiv pentru care solicită anularea acestora. Suplimentar, a indicat că la data de 29 octombrie 2012, la sediul Societății pe acțiuni „Anghelina” a parvenit o somaţie din partea lui Ciorba Ion cu privire la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a decolorării şi crăpării la atingere a ţiglei procurate de la compania lor.
Ca urmare a pretenţiei primite, la 01 noiembrie 2011 un angajat al Societății pe acțiuni „Anghelina” a mers la locul aflării pentru a prelua mostre de ţiglă în vederea expertizării acestora. La 06 noiembrie 2012, mostrele de ţiglă au fost prezentate Centrului Expertize dependente „CEXIN” Societatea cu răspundere limitată pentru efectuarea unei expertize, tot la aceeași dată Societatea pe acțiuni „Anghelina” a expediat în adresa lui Ciorba Ion răspunsul la pretenţia înaintată, cu oferirea tuturor detaliilor privind măsurările luate. Consideră că Agenţia pentru Protecţia Consumatorului, la emiterea deciziei contestate urma să ţină cont de faptul că, deficienţele atestate sunt imputabile consumatorului.
A precizat că, decizia de restituire a contravalorii produsului necorespunzător emisă de Agenţia pentru Protecţia Consumatorului urmează a fi anulată, deoarece autoritatea nu a ţinut cont nici de caracterul de bună-credință manifestat de Societatea pe acțiuni „Anghelina” în raport cu Ciorba Ion, a existenței acțiunilor concrete şi directe întreprinse de companie pentru înlăturarea divergențelor apărute. Astfel, imediat după primirea reclamaţiei, compania a întreprins toate măsurile necesare, şi anume: au fost purtate discuţii cu consumatorul, a fost delegat un reprezentant în or. Ungheni, acolo unde a fost amplasată marfa procurată, a fost iniţiată o expertiză, costul căreia urmează a fi suportat de întreprindere.
Consideră că, decizia contestată este ilegală din motivul că la adoptarea acesteia a fost neglijat faptul că s-a decis restituirea integrală de către vînzător a sumei de bani achitate de consumator, fără a cunoaște exact cantitatea de marfă care ar fi fost deteriorată, ceea ce se califică drept îmbogățire fără justă cauză și încălcarea principiului egalității tuturor persoanelor juridice și fizice, garantat de legislație. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinau din 19 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe acțiuni ”Anghelina” împotriva Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, intervenient accesoriu Ciorba Ion, cu privire la anularea Deciziei nr.00053 de remediere gratuită, restituire a contravalorii produsului/serviciului necorespunzător, de reducere a prețului acestora şi a Prescripţiei nr.000538 din 06 decembrie 2012 privind înlăturarea neconformităţilor s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Societatea pe acțiuni “Anghelina” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei (f.d.73-77). La 26 decembrie 2013 Societatea pe acțiuni ”Anghelina” a contestat hotărîrea instanţei de fond cu o cerere de apel nemotivată (f.d.79), prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe acțiuni ”Anghelina” să fie admisă integral. Ulterior, după recepţionarea hotărîrii motivate a instanţei de fond, apelantul a depus un apel motivat cu aceleași pretenții (f.d.89). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de Societatea pe acțiuni ”Anghelina”, fiind menținută fără modificări hotărîrea primei instanțe (f.d.136-148).
La 25 septembrie 2014, avocatul Roman Pascari, în interesele recurentului Societatea pe acțiuni ”Anghelina” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 09 iulie 2014, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, pronunțînd o hotărîre nouă prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel și instanța de fond au dat o apreciere arbitrară materialelor anexate la dosar, fiind admise încălcări flagrante a regulilor de apreciere a probelor. A menționat că, cererea lui Ciorbă Ion la care face referire Agenția pentru Protecția Consumatorului nu conține cerințe de remediere gratuită sau restituire a contravalorii produsului cumpărat de la Societatea pe acțiuni ”Anghelina”.
Or, din conținutul adresării dlui Ciorbă Ion rezultă clar, că prin cerere a solicitat implicarea imediată și urgentă a recurentului și repararea prejudiciului, pe care contrar art. 15 alin. (6) al Legii privind protecția consumatorului nu l-a probat. Mai menționează, că prezentul litigiu este guvernat, inclusiv și de raporturi de contencios administrativ, iar în aceste cazuri sarcina probației revine pîrîtului/intimat, Agenției pentru Protecția Consumatorului, care nu a probat că recurenta se face vinovată de fapta imputată.
La data de 14 noiembrie 2014 intervenientul accesoriu Ciorba Ion a depus referință, solicitînd respingerea cererii de recurs a Societății pe acțiuni ”Anghelina” ca fiind depusă tardiv și neîntemeiat, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani din 19 decembrie 2013. Menționează, că cererea de recurs a fost depusă tardiv, întrucît decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată în mod public la 09 iulie 2014, la pronunțarea acestei decizii fiind prezent și reprezentantul Societății pe acțiuni ”Anghelina”, iar cererea de recurs a fost depusă tocmai la 25 septembrie 2014, adică peste 2 luni și 15 zile.
Faptele expuse în cererea de recurs nu corespund realității, menite să inducă în eroare instanțele de judecată, or recurentul a vîndut un produs ce nu corespundea calității, fapt constatat prin Decizia Agenției pentru Protecția Consumatorului nr. 00053 din 06 decembrie 2012 de remediere gratuită, restituire a contravalorii produsului/serviciului necorespunzător, de reducere a prețului acestora. La data de 21 noiembrie 2014 Agenția pentru Protecția Consumatorului a depus referință, solicitînd declararea recursului ca inadmisibil. Comunică, că raportul de constatare tehnico-științifică nr.849 din 23 septembrie 2013 a fost prezentat de către Societatea pe acțiuni ”Anghelina” abia la data de 09 iulie 2014, în ședința de judecată desfășurată la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei în apel.
Pînă la acest moment nici consumatorul și nici Agenția pentru Protecția Consumatorului nu au fost familiarizați cu raportul întocmit de expert, fapt care trezește dubi asupra exercitării cu bună-credință a drepturilor procesuale de către Societatea pe acțiuni ”Anghelina” și creează îndoieli asupra modului de efectuare a acestei expertize și raportării rezultatelor la cazul examinat. Cu atît mai mult, că raportul de expertiză datează cu data de 23 septembrie 2013, iar actele administrative contestate au fost emise și înmînate agentului economic încă la data de 06 decembrie 2012. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că recurentul a recepționat decizia motivată la 29 iulie 2014 (f.d.161), astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recurs în termen. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de avocatul Roman Pascari, acționînd în interesele recurentului Societatea pe acțiuni ”Anghelina” poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Roman Pascari, acționînd în interesele recurentului Societatea pe acțiuni ”Anghelina” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269 - 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Roman Pascari, acționînd în interesele recurentului Societatea pe acțiuni ”Anghelina” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Vera Macinskaia Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari