2ra-1305/19 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1305/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, A. Pahopol, A Bostan) Î N C H E I E R E 22 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecător Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către Societatea pe acțiuni „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon și Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Cacinschi împotriva Societății pe acțiuni „Anghelina” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de apelanta Societatea pe Acțiuni „Anghelina”, s- a admis apelul declarat de către Olesea Cacinschi, s-a casat hotărârea suplimentară din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, în partea încasării de la Olesea Cacinschi a cheltuielilor legate de efectuarea expertizei și asistenței juridice în sumă de 2555 lei, în rest hotărârea din 23 august 2018 și hotărârea suplimentară din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-au menținut, c o n s t a t ă: La data de 28 octombrie 2016, Olesea Сacinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Anghelina” cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform facturilor fiscale nr. SW0621930 din 05 noiembrie 2011, SW1626276 din 11 noiembrie 2011 și SW0621946 din 24 august 2012, a cumpărat de la SA „Angelina” țiglă și coame din compozit de termoplast în mărime de 340 m.p., la preț total de 39175 lei, cu eliberarea de producător a certificatului de garanție a calității materialelor de construcție pe termen de 25 ani la impermeabilitate, rezistență la îngheț și razele solare. A mai indicat că începînd din primăvara anului 2013 a stabilit că țigla nu corespunde calității invocate de către vânzător, aceasta a început a se decolora, să emane miros neplăcut de plastic topit, ca în final să apară fisuri cu scurgerea 1 apelor pluviale în casă și mansardă.

În acest sens, reclamanta a relatat că a informat oficial pîrîtul și deci, prin răspunsurile din 11 iulie 2016 și 05 septembrie 2016, i s-a invocat necesitatea prezentării concluziilor unui specialist licențiat în domeniu prin care să se probeze motivele apariției fisurilor țiglei, prin ce reclamanta consideră că SA „Angelina” se eschivează de la răspunderea materială rezultată din livrarea produselor defectuoase. A relatat că în urma livrării unui produs necalitativ i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 85965 lei, fapt confirmat prin raportul de evaluare executat de către un specialist licențiat în construcție și include valoarea țiglei, schimbarea din cauza imposibilității exploatării pe viitor a acesteia, lucrărilor de demontare, transport și montare repetată.

A invocat cu trimitere la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, necesitatea aplicării penalității față SA „Anghelina” în mărime de 5 % pentru fiecare zi de întîrziere a remedierii deficienților admise după expirarea a 14 zile din momentul înaintării pretenției, ceia ce constituie 1958, 75 lei pentru fiecare zi. Astfel, consideră că penalitatea urmează a fi efectuată din 21 iulie 2016 pînă la data înaintării prezentei acțiuni, adică data de 11 octombrie 2016, termenul total constituind 82 zile, iar penalitatea totală fiind 160617 lei.

Iar, în temeiul art. 20 alin. (4) din aceiași lege, consideră că urmează a fi încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul acesteia suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, or prestatorul de servicii a fost dus în eroare în legătură cu calitatea produselor livrate, i s-a cauzat prejudicii imobilelor deținute, este impusă de a avea cheltuieli suplimentare în legătură cu deficiențele apărute. La fel, prin această situație neplăcută i s-a creat suferințe psihice acesteia și familiei sale. În acest context, reclamanta a solicitat încasarea de la SA „Anghelina” în beneficiul acesteia, suma de 85965 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 160607 lei cu titlu de penalitate, suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile judiciare compuse din taxa de stat în sumă de 7697 lei, cheltuielile legate de remunerația specialistului în domeniul construcțiilor în sumă de 960 lei și suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Prin hotărârea din 23 august 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Olesea Сacinschi, s-a încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul lui Olesea Cacinschi prejudiciul material în sumă de 85965 lei, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 4000 lei, în total suma de 94965 lei. S-a respins pretenția reclamantei Olesea Cacinschi împotriva SA „Anghelina” cu privire la încasarea penalității ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la SA „Anghelina” taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 2848, 95 lei.

În susținerea soluției sale, prima instanță a reținut că pretențiile reclamantei cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 85965 lei sunt unele întemeiate, fapt ce se atestă prin raportul de evaluare nr. 0353368 din 22 septembrie 2016, efectuat de Camera de Comerț și Industrie, prin care s-a constatat că la unele elemente de țiglă s-au pierdut calitațile de rezistență, s-au depistat elemente deteriorate, astfel la pct. 4 este indicat calculul prejudiciului și anume pentru lucrările de demontare și montare a învelișului de acoperiș cu 2 suprafața de 273 m2, costul cărora se estimează la 85965. La fel, prima instanță cu trimitere la prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil și art. 20 din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, a ajuns la concluzia că reclamanta Olesea Cacinschi este îndreptățită la repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei.

Prin hotărîrea suplimentară din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul lui Olesea Cacinschi cheltuielile legate de remunerarea serviciilor specialistului în construcție în mărime de 960 lei și cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare și pentru asistență juridică în mărime de 2555 lei. Aici, prima instanță cu trimitere la prevederile art. 250 Cod de procedură civilă a reținut că instanța nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată, din care considerente a ajuns la concluzia emiterii hotărîrii suplimentare enunțate.

Prin decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de apelanta SA „Anghelina”, prin intermediul avocatului Eduard Platon, s-a admis apelul declarat de către apelanta Olesea Cacinschi, s-a casat hotărîrea suplimentară din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, în partea încasării de la Olesea Cacinschi a cheltuielilor legate de efectuarea expertizei și asistenței juridice în sumă de 2555 lei, în rest hotărîrea din 23 august 2018 și hotărîrea suplimentară din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-au menținut.

Instanța de apel în susținerea poziției sale a reținut că prima instanță în mod temeinic a admis pretenția privind încasarea prejudiciului material în sumă de 85965 lei, ca fiind probată legătura de cauzalitate dintre țigla necalitativă procurată de la SA „Anghelina” și prejudiciul cauzat Olesei Cacinschi, fapt confirmat prin raportul de evaluare nr. 0353368 din 22 septembrie 2016, efectuat de Camera de Comerț și Industrie. La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a reținut că reclamanta Olesea Cacinshi avea dreptul la repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, or suma de 10000 solicitată reprezintă o compensație exagerată ce nu derivă din realitate.

La fel, instanța de apel cu trimitere la prevederile art. art. 18 alin. (7) și (20), 181 și 32 din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor a ajuns la concluzia că urmează a fi respinsă pretenția apelantei cu privire la încasarea penalității în sumă de 160607 lei, reținînd că părțile în cauza dedusă judecății nu au stabilit clauza penală prevăzută de art. 624 Cod civil al RM și nu au încheiat vreun contract în acest sens. Însă, instanța de apel a considerat că prima instanță neîntemeiat prin hotărârea suplimentară din 09 octombrie 2018 a încasat de la Olesea Cacinschi cheltuielile de efectuare a expertizei în sumă de 2555 lei, or plata pentru efectuarea expertizei nu poate fi pusă pe seama consumatorului.

La 21 mai 2019, SA „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon a declarat recurs împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului recurenta a reiterat circumstanțele expuse în fața instanțelor ierarhic inferioare, insistând că atât instanța de fond, cât și cea de apel, eronat a dat apreciere concluziilor din raportul de expertiză judiciară nr. 425 din 13 noiembrie 2017, instanțele au interpretat eronat normele de drept material și 3 procedural. Totodată, recurenta a notat că concluziile instanțelor judecătorești ierarhic inferioare nu pot fi reținute, deoarece sunt contradictorii circumstanțelor cauzei, astfel, instanțele nu au intrat în esența litigiului, fiind apreciate arbitrar probele.

În acest sens, recurenta a solicitat casarea deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 23 august 2018 a Judecătoriei Ungheni, cu restituirea prezentei cauze civile la rejudecare în instanța de fond. La 04 iulie 2019 și 05 iulie 2019, Olesea Cacinschi, reprezentată de către avocatul Anatolie Bobu, a depus referință la recursul declarat de către SA „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. La 05 iunie 2019, Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu a declarat recurs, completat prin cererile de recurs din 13 iunie 2019 și 19 iunie 2019, împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului recurenta a indicat că atât instanța de apel, cît și prima instanță neîntemeiat au respins pretenția cu privire la încasarea de la SA „Angelina” a penalității în sumă de 160607 lei, invocînd că instanțele judecătorești urmau să aplice prevederile legislației privind protecția consumatorilor și nu, prevederile art. 624 și 630 Cod civil al RM. Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care să fie încasat de la SA „Anghelina” în beneficiul acesteia suma de 160607 lei cu titlu de penalitate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 martie 2019, fiind expediată participanților la proces la 17 aprilie 2019 (f.d. 248, vol. I), fără dovada recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererile de recurs depuse de către SA „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon și Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu au fost declarate în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor 4 și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către SA „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon și Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către SA „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon și Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 d i s p u n e: Recursurile declarate de Societatea pe acțiuni „Anghelina”, reprezentată de avocatul Eduard Platon și Olesea Cacinschi, reprezentată de avocatul Anatolie Bobu se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 6