2ra-1882/17 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1882/17 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1882/17
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani
Judecător: V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Minciuna, L. Popova și V. Mihaila
Î N C H E I E R E
18 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Iuliana Oprea
judecători Maria Ghervas și Iurie Bejenaru
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul
Odobescu Ghenadie în interesele Svetlanei Vataga,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Vataga
Svetlana împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului moral
cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Vataga Svetlana, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017,
a c o n s t a t a t:
La 21 decembrie 2016, Vataga Svetlana a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin
încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
În motivarea pretențiilor a indicat că pornirea cauzei penale în privința lui Vataga
Alexei a avut loc în anul 2007. Acțiunile organului de urmărire penală au fost finalizate
cu întocmirea rechizitoriului la 28 iulie 2009 și confirmat de către prim-adjunct al
Procurorului General Vasile Pascari la 30 iulie 2009.
La 21 iunie 2010, a fost emisă sentința Judecătoriei Edineț. La 26 septembrie 2011
a fost emisă decizia Curții de Apel Bălți, iar la 06 noiembrie 2012 a fost emisă decizia
Curții Supreme de Justiție potrivit căreia cauza penală a fost remisă la rejudecare în
aceeași instanță de apel.
Reclamanta a mai specificat că la 17 decembrie 2012, a fost emisă încheierea Curții
de Apel Bălți potrivit căreia cauza penală a fost repartizată. În ședința de judecată din 24
octombrie 2013, avocatul Ghenadie Odobescu a anunțat instanța de judecată despre
faptul că la 3 octombrie 2013, Alexei Vataga a decedat și a prezentat certificatul de
deces și a solicitat instanței de a fi recunoscut un alt succesor întru apărarea intereselor
1
decedatului. Mama decedatului Svetlana Vataga a fost de acord de a fi recunoscută în
calitate de succesor al fiului său decedat. Prin încheierea instanței din aceeași dată
instanța a dispus recunoașterea în calitate de succesor al decedatului Alexei Vataga pe
mama acestuia Svetlana Vataga.
Cercetarea cauzei penale a început din anul 2007 și durează până în prezent, prin
urmare durata examinării este de mai bine de 9 ani.
Consideră reclamanta că i s-a încălcat vădit dreptul la judecarea cauzelor într-un
termen rezonabil, Alexei Vatagă a decedat de acum 3 ani de zile, iar un rezultat al
învinuirii sale nu este nici până în prezent.
Solicită Svetlana Vataga constatarea încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei penale în privința lui Alexei Vataga, încasarea din bugetul de stat în
beneficiul Svetlanei Vataga a sumei de 448020 lei, ce constituie echivalentul a 20000
euro cu titlu de prejudiciu moral, încasarea din bugetul de stat în beneficiul Svetlanei
Vataga a sumei de 1 500 lei cheltuieli de asistență juridică și a cheltuielilor aferente
examinării litigiului în cauză.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017, a fost
respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vataga Svetlana împotriva
Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea
dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil (f.d. 110, vol. III).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în
cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.
Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 11 aprilie 2017, Vataga
Svetlana a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, a fost respins apelul
declarat de Vataga Svetlana, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 20 martie 2017 (f.d. 135, 136-138, vol. III).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele
de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 17 august 2017, avocatul
Odobescu Ghenadie în interesele Svetlanei Vataga, a contestat-o cu recurs, solicitînd
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.
În motivarea recursului a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu au
constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind
aplicate eronat normele de drept material.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
2
Chișinău din 20 iulie 2017 prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în
adresa părților (f.d. 139, vol. III), însă la dosar nu sunt anexate înscrisuri care ar certifica
data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din
3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe
recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței
timp de o lună de la data primirii acestuia.
La 20 septembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă
pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții
Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față
de temeiurile recursului.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat
înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de
drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este
garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă
recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
3
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Svetlanei Vataga asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Svetlanei Vataga ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Svetlanei Vataga se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Iuliana Oprea
judecători Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
4