2ra-1122/17 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1122/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Potînga dosarul nr. 2ra-1122/17

instanța de apel: A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna

DECIZIE

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul

Ion Arhiliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Călugăru,

Gheorghe Guțan și Iurie Guțan împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului material și

moral

și la cererea reconvențională a lui Grigore Cotruță împotriva

Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan cu privire la repararea

prejudiciului material

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de reprezentantul lui Grigore Cotruță, avocatul

Sergiu Russ și menținută hotărârea primei instanțe

constată:

La 8 iunie 2011, Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că în baza contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată cu

nr. 5-3500 din 12 iulie 1995 și certificatului de moștenitor legal nr. 32562 din

19 august 2010, sunt proprietarii apartamentului nr. 6 situat în clădirea din

str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău cu un etaj.

Indică că nemijlocit sub apartamentul în care locuiesc, se află subsolul cu

suprafața de 55, 9 m2, care constituie pentru acest apartament fundament și prin

care trec rețele inginerești pentru deservirea apartamentului.

Menționează că conform deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 28/7 din

11 septembrie 1995 cu privire la unele aspecte privind privatizarea fondului de

1

locuințe, este posibilă folosirea și privatizarea subsolurilor, demisolurilor și

beciurilor ce fac parte componentă a apartamentelor, astfel, dânșii folosesc o parte

din subsolul respectiv.

Relatează că la 18 mai 2001 prin decizia Preturii sectorului Rîșcani nr. 7/7-

2, în baza hotărârii Tribunalului mun. Chișinău din 27 septembrie 2000, a fost

anulată decizia Preturii sectorului Rîșcani mun. Chișinău nr. 12/6 din 12 august

1999 privind alipirea subsolului cu suprafața de 18,3 m2 la ap. 1 din

str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău ce aparține lui Grigore Cotruță, însă

ultimul s-a instalat în acest subsol, ocupându-1 abuziv.

Susțin că după toate apelurile către organele de resort, la 8 iunie 2005

Consiliul mun. Chișinău prin scrisoarea nr. 02-09/207 a înștiințat că Direcția

generală urmează să înainteze o acțiune cu privire la evacuarea lui Grigore

Cotruță din subsolul respectiv, cu toate acestea, Consiliul mun. Chișinău a

transmis acest subsol în arendă lui Grigore Cotruță, fără a examina cererea lor cu

privire la atribuirea subsolului în arendă.

Mai explică că prin raportul de expertiză nr. 1131-03-06/T privind starea

tehnică a apartamentului nr. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 lit. B mun. Chișinău

din 16 martie 2006, executat de Inspecția de Stat în Construcții s-a constatat că

peretele subsolului are crăpături verticale de 15 - 20 mm și necesită efectuarea

lucrărilor de reconstrucție și reparație capitală, fapt ce denotă atât legătura

integrității apartamentului cu subsolul de sub el, precum și faptul că din an în an

starea construcției se înrăutățește.

Mai indică că ulterior, la 13 decembrie 2006 a fost încheiat contractul de

locațiune nr. 5/06/081 semnat între Consiliul mun. Chișinău și Grigore Cotruță în

privința încăperilor nr. 1, 2, 5 cu suprafața de 20,9 m2 pe un termen de 3 ani.

Indică că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2008,

menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2009, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Guțan împotriva Consiliului

mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la contestarea actului administrativ,

declararea nulității contractului de locațiune și evacuare, a fost anulată decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 59/7-8 din 29 noiembrie 2006 prin care lui Grigore

Cotruță i s-a transmis în locațiune subsolul din str. Alexandru Vlăhuță, 5 lit. B, iar

cerințele cu privire la declararea nulității contractului de locațiune și evacuarea lui

Grigore Cotruță din încăperile nominalizate au fost respinse pe motiv că

Gheorghe Guțan nu este beneficiarul încăperilor în cauză.

Ulterior, la 24 iulie 2009, ca urmare a nenumăratelor adresări către

Consiliul mun. Chișinău, prin scrisoarea nr. 02-09/158, i-a fost comunicat lui

Gheorghe Guțan că încăperile în litigiu au fost transmise în locațiune lui

Grigore Cotruță în baza contractului nr. 05/06/081 din 13 decembrie 2006 și doar

la expirarea contractului respectiv va fi posibilă examinarea solicitării lui

Gheorghe Guțan de a obține încăperea în cauză în locațiune.

Afirmă că Grigore Cotruță ocupă și folosește încăperile menționate abuziv

în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău, anulată de către instanța

judecătorească și în baza contractului de locațiune care este nul de drept și

2

concomitent expirat, prejudiciindu-le integritatea apartamentului nr. 6 în care

locuiesc dânșii.

Mai mult, prin scrisoarea cu nr. G-86/10 din 26 ianuarie 2010, expediată în

adresa lui Gheorghe Guțan, CPS Rîșcani confirmă că Grigore Cotruță, contrar

destinației, locuiește în subsolul în litigiu cu membrii familiei sale, în acest sens

fiind întocmit un procesul - verbal în temeiul art. 335 Cod contravențional.

Consideră că Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, prin

deciziile emise și inacțiunile de înaintare a acțiunii cu privire la evacuarea lui

Grigore Cotruță din subsolul în litigiu, le-a cauzat un prejudiciu material și moral,

care afectează grav drepturile lor patrimoniale și pune în pericol viața și sănătatea.

Implicarea în fundamentul casei a deteriorat grav durabilitatea întregii clădiri,

astfel încât dânșii locuiesc în apartamentul ce le aparține cu drept de proprietate

cu riscul zilnic de a nimeri sub ruinele locuinței, deoarece din cauza aburilor din

subsol podeaua apartamentului se distruge, iar crăpăturile din fundament

provoacă crăpături și în pereții locuinței lor.

Mai mult că Grigore Cotruță a gazificat subsolul în care locuiește, ceea ce

este o încălcare gravă a normelor de securitate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 292 alin. (1), 376, 598,

601, art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Solicită admiterea acțiunii, de a recunoaște subsolul cu suprafață de 55,9 m2

din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău ca bun accesoriu al apartamentului

nr. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, de a obliga Consiliul

mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău să nu creeze obstacole în folosirea

subsolului cu suprafața de 55,9 m2 situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5

mun. Chișinău cu evacuarea lui Grigore Cotruță cu membrii familiei din subsolul

cu suprafața de 20,9 m2 ca fiind ocupat abuziv de ultimul, contractul de locațiune

fiind nul de drept și încasarea din contul Consiliului mun. Chișinău și Primăriei

mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, precum și a

prejudiciului material.

La 2 mai 2012, în cadrul dezbaterilor judiciare avocatul Iurie Chirica, a

depus cerere de concretizare a cerințelor în interesul reclamanților Larisa

Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, invocând că prin hotărârea judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 4 aprilie 2012, emisă în cauza civilă la cererea lui

Grigore Cotruță împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea

valabilității contractului de locațiune și prelungirea termenului contractului pe un

termen nedeterminat și la acțiunea reconvențională a Primăriei mun. Chișinău

împotriva lui Grigore Cotruță cu privire la rezilierea contractului de locațiune și

evacuarea lui Grigore Cotruță din încăperile nelocuibile, a fost respinsă acțiunea

înaintată de Grigore Cotruță și admisă parțial acțiunea Primăriei mun. Chișinău cu

privire la nulitatea absolută a contractului de locațiune nr. 5/06/081 din 12

decembrie 2006, fiind dispusă evacuarea lui Grigore Cotruță din subsolul cu

suprafața totală de 20,9 m2.

Solicită de a recunoaște că subsolul cu suprafața de 55, 9 m2 situat sub ap. 6

din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău este un bun accesoriu al ap. 6 din

str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, obligarea Primăriei mun. Chișinău să nu

3

creeze obstacole în folosirea subsolului cu suprafața de 55, 9 m2 situat sub ap. 6

din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, încasarea din contul Consiliului

mun. Chișinău prejudiciul moral în mărime de 100000 lei, încasarea în mod

solidar din contul Consiliului mun. Chișinău și Grigore Cotruță prejudiciul

material cauzat proprietății.

La 2 aprilie 2012, Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Elena Ilescu a

depus acțiune reconvențională împotriva lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan, Larisa

Călugăru, intervenient principal Consiliul mun. Chișinău cu privire la repararea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului de locațiune

nr. 5/06/081 din 13 decembrie 2006, Consiliul mun. Chișinău i-a transmis în

locațiune încăperile 1, 2, 5 cu suprafața totală de 20, 9 m2 (subsol cu geamuri) din

str. Alexandru Vlahuță, 5 lit. B mun. Chișinău.

Indică că încăperile transmise în locațiune, se află în casa de locuit în care

se află locuința lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan și Larisei Călugăru și care

locuiesc la etajul 1 (superior), chiar deasupra subsolului. Menționează că în

primăvara - vara anului 2011, ultimii având probleme cu țevile de canalizare au

inundat subsolul. Ca urmare a inundațiilor cauzate de familia Guțan au fost

umeziți complet pereții încăperilor, fiind necesară zugrăvirea și revopsirea totală a

acestora, a fost defectată mobila și distruse cărți de valoare.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 1398 Cod civil, art. 15,

16, 20 din Constituția RM, art. 4, 5, 38, 82, 94, 96, 117, 152, 166 – 167, 172, 173

CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Gheorghe Guțan, Iurie Guțan și

Larisa Călugăru în beneficiul său suma prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată.

La 22 iulie 2015, avocatul Iurie Chirica depune o altă cerere de concretizare

a cerințelor în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie

Guțan, invocând că în cadrul examinării cauzei a fost efectuată expertiza judiciară

în domeniul construcției, iar prin raportul de expertiză nr. 1315 din 23 iulie 2014

s-a constatat că atât ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, cât și

subsolul cu mărimea de 20,9 m2, arendat de Grigore Cotruță sunt în stare tehnică

nesatisfăcătoare.

Totodată, s-a constatat că nici prin materialele cauzei, nici prin vizualizarea

subsolului arendat de Grigore Cotruță nu este posibil de determinat dacă a avut

loc inundarea.

Susține că în urma efectuării expertizei a fost comandată și obținuță

documentația de deviz la etapa proiectului de execuție a lucrărilor necesare pentru

a aduce ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău în stare satisfăcătoare.

Astfel, conform devizului obținut, executat de SRL „Arhivep” și verificat

de specialistul atestat Ludmila Andrușceac, suma prejudiciului ce rezultă din

valoarea lucrărilor și materialelor de restabilire a locuinței constituie 354913,38

lei.

Solicită de a recunoaște subsolul cu suprafața de 55,9 m2, situat sub ap. 6

din str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău ca bun accesoriu al ap. 6 din

4

str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău, obligarea Primăriei mun. Chișinău să nu

creeze obstacole în folosirea subsolului cu suprafața de 55,9 m2, situat sub ap. 6

din str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău și încasarea din contul Consiliului

mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei și din contul lui

Grigore Cotruță a prejudiciului material în mărime de 354913,38 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 9 februarie 2016, a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și

Iurie Guțan împotriva lui Grigore Cotruța, Consiliul mun. Chișinău și Primăria

mun. Chișinău cu privire la recunoașterea imobilului ca bun accesoriu, înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de folosință a imobilului, repararea

prejudiciului moral și material.

A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru,

Gheorghe Guțan și Iurie Guțan suma de 354913,38 lei.

În rest acțiunea, în partea pretențiilor înaintate împotriva Consiliului

mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău de recunoașterea subsolului cu

suprafața de 55,9 m2 amplasat str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău ca bun

accesoriu al ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, obligarea

Primăriei mun. Chișinău să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de

folosință a subsolului cu suprafața de 55,9 m2 amplasat str. Alexandru Vlăhuță, 5

mun. Chișinău și repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei pentru

actul administrativ adoptat și inacțiunile ilegale a Primăriei mun. Chișinău, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Grigore Cotruță

împotriva Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan privind repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru,

Gheorghe Guțan, Iurie Guțan suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

suportate în legătură cu achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii în instanța de

judecată.

A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul statului taxa de

stat restantă amânată pentru reclamant în mărime de 10297,40 lei.

A fost încasat din contul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300 lei pentru pretențiile respinse

cu caracter nepatrimonial.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 27 ianuarie 2017, Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor intimaților

cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

5

Invocând art. 432 alin, (1), (2), (3) și (4), 373 alin. (1) și (2) CPC, susține

că, contrar acestor prevederi, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor pricinii referindu-se în mod general și formal la argumentele

greșite din conținutul hotărârii primei instanțe fără a examina legalitatea

obiectivelor în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Menționând prevederile art. 239, 240, 241 alin (5) CPC, susține că

concluziile instanței de apel sunt fără suport probatoriu, rezultate din

neexaminarea multiaspectuală a cauzei, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe fiind întemeiate pe aprecieri declarative a circumstanțelor cauzei,

astfel fiind încălcate normele de drept material și procedural.

Obiectează că instanța de apel de facto nu s-a pronunțat la majoritatea

motivelor invocate în apelul motivat declarat de avocatul Sergiu Russ, astfel că în

partea descriptiva a deciziei cât și a hotărârii primei instanțe nu se regăsește

niciun răspuns la cel mai important motiv invocat sub aspect procedural.

Menționează că cererea de concretizare - majorare a cuantumului

pretențiilor prin solicitarea încasării pagubei în suma de 354913 lei, depusă de

avocatul Iurie Chirica, în calitate de reprezentant al Larisei Călugăru, Gheorghe

Guțan și Iurie Guțan, urma a fi respinsă, deoarece avocatul Iurie Chirica nu a fost

împuternicit nici să majoreze cuantumul pretențiilor și nici să renunțe la unele

pretenții materiale solidare față de Consiliul mun. Chișinău, dat fiind faptul că

procurile eliberate anterior de reclamanți au expirat, iar pe versoul mandatelor de

avocat nu există nicio mențiune cu privire la împuterniciri.

Remarcă că instanța de apel a dat o apreciere arbitrală și eronată probelor,

fără a da un răspuns concret obiecțiilor apelantului.

Consideră ca ilegală admiterea capătului de cerere cu privire la încasarea de

la Grigore Cotruță în beneficiul reclamanților a prejudiciului material în mărime

de 354913,38 lei, fiind reținute ca probe raportul de expertiză nr. 1315 din

23 iulie 2014 și răspunsul Comisariatului de poliție sectorului Rîșcani din

26 ianuarie 2010.

Afirmă că răspunsul Comisariatului de poliție nu are un caracter de probă,

iar concluzia expertului nu dă niciun răspuns cu privire la acțiunile ilegale a lui

Grigore Cotruță.

La 20 iunie 2017, Larisa Călugăru și Iurie Guțan au depus referință la

cererea de recurs, prin care au solicitat declararea recursului depus de Grigorie

Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 30 noiembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 219 vol. I) și care a fost recepționată de către recurent la 5 decembrie 2016

(f. d. 16 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

9 noiembrie 2016, în termenul legal.

6

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 iulie 2017, recursul

declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, urmează a fi admis, decizia

instanței de apel casată și restituită pricina pentru rejudecare în instanța de apel

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că la 8 iunie 2011, Larisa Călugăru,

Gheorghe Guțan și Iurie Guțan au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău și Grigorie Cotruță cu privire

la repararea prejudiciului, cererea de chemare în judecată fiind semnată personal

de reclamanți, iar Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Elena Ilescu a depus

acțiune reconvențională împotriva lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan, Larisa

Călugăru, intervenient principal Consiliul mun. Chișinău cu privire la repararea

prejudiciului material.

Tot actele cauzei atestă că la 2 mai 2012, în cadrul dezbaterilor judiciare

avocatul Iurie Chirica, a depus cerere de concretizare a cerințelor, în interesul

reclamanților Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, care prin

încheierea protocolară a fost primită în procedură.

La fel, din materialele cauzei rezultă că ulterior, la 22 iulie 2015, în cadrul

dezbaterilor judiciare avocatul Iurie Chirica, a depus o altă cerere de concretizare

a cerințelor în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie

Guțan, prin care, pe lângă cerințele inițiale, a fost majorat cuantumul prejudiciului

material în mărime de 354913,38 lei.

Fiind investită cu judecarea acțiunilor în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii inițiale, încasând din contul lui Grigore

Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan prejudiciul

material în sumă de 354913,38 lei și 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în

rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională depusă de Grigore Cotruță împotriva Larisei

Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan privind repararea prejudiciului material

și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul statului taxa de

stat restantă amânată pentru reclamant în mărime de 10297,40 lei.

A fost încasat din contul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300 lei pentru pretențiile respinse

cu caracter nepatrimonial.

7

Instanța de apel, judecând apelul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat

de avocatul Sergiu Russ a constatat netemeinicia acestuia și, respingându-l, a

menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată

de către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și

aprecierea cuvenită a argumentelor invocate în apel.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și

(2) CPC, care indică că instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă

instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la

proces.

La fel, și alin. (5) al normei enunțate expres prevede că instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate la caz, instanța de apel avea

obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelantul Grigore

Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ în dezacord cu hotărârea primei

instanțe și de a se expune pe marginea tuturor acestor motive.

Astfel, se constată că instanța de apel, a trecut cu vederea și nu a supus

verificării argumentul apelantului Grigore Cotruță precum că cererea de

concretizare - majorare a cuantumului pretențiilor și încasarea pagubei în suma de

354913 lei, a fost depusă de avocatul Iurie Chirica, în calitate de reprezentant al

Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan și admisă de instanțele de

judecată, fără ca avocatul Iurie Chirica sa dețină împuternicirile respective.

Or, avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit de Larisa Călugăru, Gheorghe

Guțan și Iurie Guțan să acorde asistență juridică în instanța de judecată prin

mandatul din 20 octombrie 2011, care pe verso nu conține împuternicirile

acordate de către reprezentați, inclusiv cele cu privire la majorarea cuantumului

pretențiilor și renunțare la careva cerințe (f. d. 39, vol. I).

La fel, prin procura din 22 februarie 2011, valabilă pe un termen de un an,

avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit de Larisa Călugăru să-i reprezinte

interesele în instanța de judecată cu dreptul de a intenta și semna acțiunea în

instanța de judecată (f. d. 6, vol. I).

Iar prin procurile din 25 noiembrie 2011 și 28 noiembrie 2011, valabile pe

un termen de 3 ani, avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit să-i reprezinte

interesele în instanța de judecată lui Gheorghe Guțan și Iurie Guțan (f. d. 42, 43,

vol. I).

8

În conformitate cu art. 80 alin. (4) CPC valabilitatea procurii care confirmă

împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art.

255 din Codul civil.

Conform art. 255 alin. (1) lit. a) Codul civil, valabilitatea procurii încetează

în cazul expirării termenului.

Potrivit art. 80 alin. (7) CPC (în vigoare din 1 ianuarie 2012),

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

La fel, conform art. 60 alin. (1) și (2) Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002

cu privire la avocatură cu modificările și completările ulterioare, avocatul acordă

asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în

formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1), b) Hotărârea Guvernului nr. 158 din

28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din

12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele

elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și

prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil,

stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova,

urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Articolul 81 CPC stabilește că împuternicirea de reprezentare în judecată

acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate

actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în

judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total sau parțial

la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de

a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia tranzacții,

de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte

persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare,

de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre

urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care

trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Distinct de cele constatate în coroborare cu dispozițiile legale menționate,

instanța de apel judecând apelul, avea obligația de a verifica și stabili

împuternicirile reprezentantului reclamanților, avocatului Iurie Chirica cu privire

la majorarea pretențiilor, valabilitatea actelor în baza cărora ultimul a fost

împuternicit să reprezinte interesele Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie

Guțan, conform modificărilor parvenite în legislația procesual civilă de la

1 ianuarie 2012.

Or, prin decizia instanței de apel a fost respins apelul depus de Grigore

Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ și menținută hotărârea primei

9

instanțe prin care a fost admisă cerința de majorare a cuantumului prejudiciului

material în mărime de 354913,38 lei, solicitat prin cererea de concretizare

înaintată de Iurie Chirica, în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe

Guțan și Iurie Guțan.

De altfel, materialele pricinii denotă și faptul că, contrar prevederilor art.

373 alin. (1) și (2) CPC, care stipulează că instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces, instanța de apel judecând apelul declarat de Grigore

Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ, a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la susținerile reprezentantului Larisei

Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan și probele prezentate de acesta, fără a

examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în

raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză și argumentele aduse

în apel.

Mai cu seamă, la acest segment se va nota că instanța de apel, menținând

hotărârea primei instanțe a lăsat fără examinare argumentul apelantului cu referire

la faptul că prejudiciul în mărime de 354913,38 lei a fost încasat doar în baza

unui deviz de cheltuieli, care indică la lucrările generale de construcție a

apartamentului în litigiu și care nu indică legătura cauzală dintre acțiunile lui

Grigore Cotruță și deteriorarea apartamentului.

Nu mai puțin important este și faptul că în decizia contestată a instanței de

apel nu și-a găsit reflectarea și alte argumente invocate de apelant.

Din considerentele menționate și având în vedere că omisiunile enunțate a

instanței de apel nu pot fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat

de avocatul Ion Arhiliuc, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii instanța urmează să țină cont de cele expuse și să

emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion

Arhiliuc.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Călugăru,

10

Gheorghe Guțan și Iurie Guțan împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, și la cererea reconvențională a lui Grigore Cotruță împotriva

Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan cu privire la repararea

prejudiciului material, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

11