2ra-1122/17 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: I. Potînga dosarul nr. 2ra-1122/17 instanța de apel: A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna DECIZIE 11 octombrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun.

Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului material și moral și la cererea reconvențională a lui Grigore Cotruță împotriva Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan cu privire la repararea prejudiciului material împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de reprezentantul lui Grigore Cotruță, avocatul Sergiu Russ și menținută hotărârea primei instanțe constată: La 8 iunie 2011, Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată cu nr. 5-3500 din 12 iulie 1995 și certificatului de moștenitor legal nr. 32562 din 19 august 2010, sunt proprietarii apartamentului nr. 6 situat în clădirea din str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău cu un etaj. Indică că nemijlocit sub apartamentul în care locuiesc, se află subsolul cu suprafața de 55, 9 m2, care constituie pentru acest apartament fundament și prin care trec rețele inginerești pentru deservirea apartamentului. Menționează că conform deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 28/7 din 11 septembrie 1995 cu privire la unele aspecte privind privatizarea fondului de 1 locuințe, este posibilă folosirea și privatizarea subsolurilor, demisolurilor și beciurilor ce fac parte componentă a apartamentelor, astfel, dânșii folosesc o parte din subsolul respectiv.

Relatează că la 18 mai 2001 prin decizia Preturii sectorului Rîșcani nr. 7/7- 2, în baza hotărârii Tribunalului mun. Chișinău din 27 septembrie 2000, a fost anulată decizia Preturii sectorului Rîșcani mun. Chișinău nr. 12/6 din 12 august 1999 privind alipirea subsolului cu suprafața de 18,3 m2 la ap. 1 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău ce aparține lui Grigore Cotruță, însă ultimul s-a instalat în acest subsol, ocupându-1 abuziv. Susțin că după toate apelurile către organele de resort, la 8 iunie 2005 Consiliul mun. Chișinău prin scrisoarea nr. 02-09/207 a înștiințat că Direcția generală urmează să înainteze o acțiune cu privire la evacuarea lui Grigore Cotruță din subsolul respectiv, cu toate acestea, Consiliul mun.

Chișinău a transmis acest subsol în arendă lui Grigore Cotruță, fără a examina cererea lor cu privire la atribuirea subsolului în arendă. Mai explică că prin raportul de expertiză nr. 1131-03-06/T privind starea tehnică a apartamentului nr. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 lit. B mun. Chișinău din 16 martie 2006, executat de Inspecția de Stat în Construcții s-a constatat că peretele subsolului are crăpături verticale de 15 - 20 mm și necesită efectuarea lucrărilor de reconstrucție și reparație capitală, fapt ce denotă atât legătura integrității apartamentului cu subsolul de sub el, precum și faptul că din an în an starea construcției se înrăutățește. Mai indică că ulterior, la 13 decembrie 2006 a fost încheiat contractul de locațiune nr. 5/06/081 semnat între Consiliul mun.

Chișinău și Grigore Cotruță în privința încăperilor nr. 1, 2, 5 cu suprafața de 20,9 m2 pe un termen de 3 ani. Indică că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2008, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2009, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Guțan împotriva Consiliului mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la contestarea actului administrativ, declararea nulității contractului de locațiune și evacuare, a fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 59/7-8 din 29 noiembrie 2006 prin care lui Grigore Cotruță i s-a transmis în locațiune subsolul din str. Alexandru Vlăhuță, 5 lit. B, iar cerințele cu privire la declararea nulității contractului de locațiune și evacuarea lui Grigore Cotruță din încăperile nominalizate au fost respinse pe motiv că Gheorghe Guțan nu este beneficiarul încăperilor în cauză.

Ulterior, la 24 iulie 2009, ca urmare a nenumăratelor adresări către Consiliul mun. Chișinău, prin scrisoarea nr. 02-09/158, i-a fost comunicat lui Gheorghe Guțan că încăperile în litigiu au fost transmise în locațiune lui Grigore Cotruță în baza contractului nr. 05/06/081 din 13 decembrie 2006 și doar la expirarea contractului respectiv va fi posibilă examinarea solicitării lui Gheorghe Guțan de a obține încăperea în cauză în locațiune. Afirmă că Grigore Cotruță ocupă și folosește încăperile menționate abuziv în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău, anulată de către instanța judecătorească și în baza contractului de locațiune care este nul de drept și 2 concomitent expirat, prejudiciindu-le integritatea apartamentului nr. 6 în care locuiesc dânșii.

Mai mult, prin scrisoarea cu nr. G-86/10 din 26 ianuarie 2010, expediată în adresa lui Gheorghe Guțan, CPS Rîșcani confirmă că Grigore Cotruță, contrar destinației, locuiește în subsolul în litigiu cu membrii familiei sale, în acest sens fiind întocmit un procesul - verbal în temeiul art. 335 Cod contravențional. Consideră că Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, prin deciziile emise și inacțiunile de înaintare a acțiunii cu privire la evacuarea lui Grigore Cotruță din subsolul în litigiu, le-a cauzat un prejudiciu material și moral, care afectează grav drepturile lor patrimoniale și pune în pericol viața și sănătatea.

Implicarea în fundamentul casei a deteriorat grav durabilitatea întregii clădiri, astfel încât dânșii locuiesc în apartamentul ce le aparține cu drept de proprietate cu riscul zilnic de a nimeri sub ruinele locuinței, deoarece din cauza aburilor din subsol podeaua apartamentului se distruge, iar crăpăturile din fundament provoacă crăpături și în pereții locuinței lor. Mai mult că Grigore Cotruță a gazificat subsolul în care locuiește, ceea ce este o încălcare gravă a normelor de securitate. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 292 alin. (1), 376, 598, 601, art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. Solicită admiterea acțiunii, de a recunoaște subsolul cu suprafață de 55,9 m2 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun.

Chișinău ca bun accesoriu al apartamentului nr. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, de a obliga Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău să nu creeze obstacole în folosirea subsolului cu suprafața de 55,9 m2 situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău cu evacuarea lui Grigore Cotruță cu membrii familiei din subsolul cu suprafața de 20,9 m2 ca fiind ocupat abuziv de ultimul, contractul de locațiune fiind nul de drept și încasarea din contul Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, precum și a prejudiciului material. La 2 mai 2012, în cadrul dezbaterilor judiciare avocatul Iurie Chirica, a depus cerere de concretizare a cerințelor în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, invocând că prin hotărârea judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 4 aprilie 2012, emisă în cauza civilă la cererea lui Grigore Cotruță împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea valabilității contractului de locațiune și prelungirea termenului contractului pe un termen nedeterminat și la acțiunea reconvențională a Primăriei mun. Chișinău împotriva lui Grigore Cotruță cu privire la rezilierea contractului de locațiune și evacuarea lui Grigore Cotruță din încăperile nelocuibile, a fost respinsă acțiunea înaintată de Grigore Cotruță și admisă parțial acțiunea Primăriei mun. Chișinău cu privire la nulitatea absolută a contractului de locațiune nr. 5/06/081 din 12 decembrie 2006, fiind dispusă evacuarea lui Grigore Cotruță din subsolul cu suprafața totală de 20,9 m2.

Solicită de a recunoaște că subsolul cu suprafața de 55, 9 m2 situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău este un bun accesoriu al ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, obligarea Primăriei mun. Chișinău să nu 3 creeze obstacole în folosirea subsolului cu suprafața de 55, 9 m2 situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, încasarea din contul Consiliului mun. Chișinău prejudiciul moral în mărime de 100000 lei, încasarea în mod solidar din contul Consiliului mun. Chișinău și Grigore Cotruță prejudiciul material cauzat proprietății. La 2 aprilie 2012, Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Elena Ilescu a depus acțiune reconvențională împotriva lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan, Larisa Călugăru, intervenient principal Consiliul mun.

Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului de locațiune nr. 5/06/081 din 13 decembrie 2006, Consiliul mun. Chișinău i-a transmis în locațiune încăperile 1, 2, 5 cu suprafața totală de 20, 9 m2 (subsol cu geamuri) din str. Alexandru Vlahuță, 5 lit. B mun. Chișinău. Indică că încăperile transmise în locațiune, se află în casa de locuit în care se află locuința lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan și Larisei Călugăru și care locuiesc la etajul 1 (superior), chiar deasupra subsolului. Menționează că în primăvara - vara anului 2011, ultimii având probleme cu țevile de canalizare au inundat subsolul. Ca urmare a inundațiilor cauzate de familia Guțan au fost umeziți complet pereții încăperilor, fiind necesară zugrăvirea și revopsirea totală a acestora, a fost defectată mobila și distruse cărți de valoare.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 1398 Cod civil, art. 15, 16, 20 din Constituția RM, art. 4, 5, 38, 82, 94, 96, 117, 152, 166 – 167, 172, 173 CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Gheorghe Guțan, Iurie Guțan și Larisa Călugăru în beneficiul său suma prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. La 22 iulie 2015, avocatul Iurie Chirica depune o altă cerere de concretizare a cerințelor în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, invocând că în cadrul examinării cauzei a fost efectuată expertiza judiciară în domeniul construcției, iar prin raportul de expertiză nr. 1315 din 23 iulie 2014 s-a constatat că atât ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun.

Chișinău, cât și subsolul cu mărimea de 20,9 m2, arendat de Grigore Cotruță sunt în stare tehnică nesatisfăcătoare. Totodată, s-a constatat că nici prin materialele cauzei, nici prin vizualizarea subsolului arendat de Grigore Cotruță nu este posibil de determinat dacă a avut loc inundarea. Susține că în urma efectuării expertizei a fost comandată și obținuță documentația de deviz la etapa proiectului de execuție a lucrărilor necesare pentru a aduce ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău în stare satisfăcătoare. Astfel, conform devizului obținut, executat de SRL „Arhivep” și verificat de specialistul atestat Ludmila Andrușceac, suma prejudiciului ce rezultă din valoarea lucrărilor și materialelor de restabilire a locuinței constituie 354913,38 lei.

Solicită de a recunoaște subsolul cu suprafața de 55,9 m2, situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău ca bun accesoriu al ap. 6 din 4 str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău, obligarea Primăriei mun. Chișinău să nu creeze obstacole în folosirea subsolului cu suprafața de 55,9 m2, situat sub ap. 6 din str. Alexandru Vlahuță, 5 mun. Chișinău și încasarea din contul Consiliului mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei și din contul lui Grigore Cotruță a prejudiciului material în mărime de 354913,38 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 9 februarie 2016, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan împotriva lui Grigore Cotruța, Consiliul mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău cu privire la recunoașterea imobilului ca bun accesoriu, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de folosință a imobilului, repararea prejudiciului moral și material. A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan suma de 354913,38 lei. În rest acțiunea, în partea pretențiilor înaintate împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău de recunoașterea subsolului cu suprafața de 55,9 m2 amplasat str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău ca bun accesoriu al ap. 6 din str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun. Chișinău, obligarea Primăriei mun. Chișinău să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de folosință a subsolului cu suprafața de 55,9 m2 amplasat str. Alexandru Vlăhuță, 5 mun.

Chișinău și repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei pentru actul administrativ adoptat și inacțiunile ilegale a Primăriei mun. Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Grigore Cotruță împotriva Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan privind repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan, Iurie Guțan suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii în instanța de judecată. A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul statului taxa de stat restantă amânată pentru reclamant în mărime de 10297,40 lei.

A fost încasat din contul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300 lei pentru pretențiile respinse cu caracter nepatrimonial. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, a fost respins apelul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ și menținută hotărârea primei instanțe. La 27 ianuarie 2017, Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor intimaților cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală și neîntemeiată. 5 Invocând art. 432 alin, (1), (2), (3) și (4), 373 alin. (1) și (2) CPC, susține că, contrar acestor prevederi, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii referindu-se în mod general și formal la argumentele greșite din conținutul hotărârii primei instanțe fără a examina legalitatea obiectivelor în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză. Menționând prevederile art. 239, 240, 241 alin (5) CPC, susține că concluziile instanței de apel sunt fără suport probatoriu, rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe fiind întemeiate pe aprecieri declarative a circumstanțelor cauzei, astfel fiind încălcate normele de drept material și procedural.

Obiectează că instanța de apel de facto nu s-a pronunțat la majoritatea motivelor invocate în apelul motivat declarat de avocatul Sergiu Russ, astfel că în partea descriptiva a deciziei cât și a hotărârii primei instanțe nu se regăsește niciun răspuns la cel mai important motiv invocat sub aspect procedural. Menționează că cererea de concretizare - majorare a cuantumului pretențiilor prin solicitarea încasării pagubei în suma de 354913 lei, depusă de avocatul Iurie Chirica, în calitate de reprezentant al Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, urma a fi respinsă, deoarece avocatul Iurie Chirica nu a fost împuternicit nici să majoreze cuantumul pretențiilor și nici să renunțe la unele pretenții materiale solidare față de Consiliul mun.

Chișinău, dat fiind faptul că procurile eliberate anterior de reclamanți au expirat, iar pe versoul mandatelor de avocat nu există nicio mențiune cu privire la împuterniciri. Remarcă că instanța de apel a dat o apreciere arbitrală și eronată probelor, fără a da un răspuns concret obiecțiilor apelantului. Consideră ca ilegală admiterea capătului de cerere cu privire la încasarea de la Grigore Cotruță în beneficiul reclamanților a prejudiciului material în mărime de 354913,38 lei, fiind reținute ca probe raportul de expertiză nr. 1315 din 23 iulie 2014 și răspunsul Comisariatului de poliție sectorului Rîșcani din 26 ianuarie 2010. Afirmă că răspunsul Comisariatului de poliție nu are un caracter de probă, iar concluzia expertului nu dă niciun răspuns cu privire la acțiunile ilegale a lui Grigore Cotruță.

La 20 iunie 2017, Larisa Călugăru și Iurie Guțan au depus referință la cererea de recurs, prin care au solicitat declararea recursului depus de Grigorie Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 30 noiembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 219 vol. I) și care a fost recepționată de către recurent la 5 decembrie 2016 (f. d. 16 vol. II). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, în termenul legal.

6 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 iulie 2017, recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, urmează a fi admis, decizia instanței de apel casată și restituită pricina pentru rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că la 8 iunie 2011, Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău și Grigorie Cotruță cu privire la repararea prejudiciului, cererea de chemare în judecată fiind semnată personal de reclamanți, iar Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Elena Ilescu a depus acțiune reconvențională împotriva lui Gheorghe Guțan, Iurie Guțan, Larisa Călugăru, intervenient principal Consiliul mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material. Tot actele cauzei atestă că la 2 mai 2012, în cadrul dezbaterilor judiciare avocatul Iurie Chirica, a depus cerere de concretizare a cerințelor, în interesul reclamanților Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, care prin încheierea protocolară a fost primită în procedură.

La fel, din materialele cauzei rezultă că ulterior, la 22 iulie 2015, în cadrul dezbaterilor judiciare avocatul Iurie Chirica, a depus o altă cerere de concretizare a cerințelor în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, prin care, pe lângă cerințele inițiale, a fost majorat cuantumul prejudiciului material în mărime de 354913,38 lei. Fiind investită cu judecarea acțiunilor în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii inițiale, încasând din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan prejudiciul material în sumă de 354913,38 lei și 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională depusă de Grigore Cotruță împotriva Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan privind repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasat din contul lui Grigore Cotruță în beneficiul statului taxa de stat restantă amânată pentru reclamant în mărime de 10297,40 lei. A fost încasat din contul Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300 lei pentru pretențiile respinse cu caracter nepatrimonial. 7 Instanța de apel, judecând apelul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ a constatat netemeinicia acestuia și, respingându-l, a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și aprecierea cuvenită a argumentelor invocate în apel. În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și (2) CPC, care indică că instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

La fel, și alin. (5) al normei enunțate expres prevede că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate la caz, instanța de apel avea obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelantul Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ în dezacord cu hotărârea primei instanțe și de a se expune pe marginea tuturor acestor motive.

Astfel, se constată că instanța de apel, a trecut cu vederea și nu a supus verificării argumentul apelantului Grigore Cotruță precum că cererea de concretizare - majorare a cuantumului pretențiilor și încasarea pagubei în suma de 354913 lei, a fost depusă de avocatul Iurie Chirica, în calitate de reprezentant al Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan și admisă de instanțele de judecată, fără ca avocatul Iurie Chirica sa dețină împuternicirile respective.

Or, avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit de Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan să acorde asistență juridică în instanța de judecată prin mandatul din 20 octombrie 2011, care pe verso nu conține împuternicirile acordate de către reprezentați, inclusiv cele cu privire la majorarea cuantumului pretențiilor și renunțare la careva cerințe (f. d. 39, vol. I). La fel, prin procura din 22 februarie 2011, valabilă pe un termen de un an, avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit de Larisa Călugăru să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a intenta și semna acțiunea în instanța de judecată (f. d. 6, vol. I). Iar prin procurile din 25 noiembrie 2011 și 28 noiembrie 2011, valabile pe un termen de 3 ani, avocatul Iurie Chirica a fost împuternicit să-i reprezinte interesele în instanța de judecată lui Gheorghe Guțan și Iurie Guțan (f. d. 42, 43, vol. I). 8 În conformitate cu art. 80 alin. (4) CPC valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.

Conform art. 255 alin. (1) lit. a) Codul civil, valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului. Potrivit art. 80 alin. (7) CPC (în vigoare din 1 ianuarie 2012), împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. La fel, conform art. 60 alin. (1) și (2) Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură cu modificările și completările ulterioare, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1), b) Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din 12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Articolul 81 CPC stabilește că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Distinct de cele constatate în coroborare cu dispozițiile legale menționate, instanța de apel judecând apelul, avea obligația de a verifica și stabili împuternicirile reprezentantului reclamanților, avocatului Iurie Chirica cu privire la majorarea pretențiilor, valabilitatea actelor în baza cărora ultimul a fost împuternicit să reprezinte interesele Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan, conform modificărilor parvenite în legislația procesual civilă de la 1 ianuarie 2012. Or, prin decizia instanței de apel a fost respins apelul depus de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ și menținută hotărârea primei 9 instanțe prin care a fost admisă cerința de majorare a cuantumului prejudiciului material în mărime de 354913,38 lei, solicitat prin cererea de concretizare înaintată de Iurie Chirica, în interesul reclamanților Larisa Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan.

De altfel, materialele pricinii denotă și faptul că, contrar prevederilor art. 373 alin. (1) și (2) CPC, care stipulează că instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces, instanța de apel judecând apelul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Sergiu Russ, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la susținerile reprezentantului Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan și probele prezentate de acesta, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză și argumentele aduse în apel.

Mai cu seamă, la acest segment se va nota că instanța de apel, menținând hotărârea primei instanțe a lăsat fără examinare argumentul apelantului cu referire la faptul că prejudiciul în mărime de 354913,38 lei a fost încasat doar în baza unui deviz de cheltuieli, care indică la lucrările generale de construcție a apartamentului în litigiu și care nu indică legătura cauzală dintre acțiunile lui Grigore Cotruță și deteriorarea apartamentului. Nu mai puțin important este și faptul că în decizia contestată a instanței de apel nu și-a găsit reflectarea și alte argumente invocate de apelant.

Din considerentele menționate și având în vedere că omisiunile enunțate a instanței de apel nu pot fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii instanța urmează să țină cont de cele expuse și să emită o decizie legală și întemeiată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Grigore Cotruță, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Călugăru, 10 Gheorghe Guțan și Iurie Guțan împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Grigore Cotruță cu privire la repararea prejudiciului material și moral, și la cererea reconvențională a lui Grigore Cotruță împotriva Larisei Călugăru, Gheorghe Guțan și Iurie Guțan cu privire la repararea prejudiciului material, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Ala Cobăneanu 11