2ra-1624/17 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate.

2ra-1624/17 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău: I. Chirtoaca Dosarul nr. 2ra-1624/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Minciuna, L. Popova, A. Pahopol

D E C I Z I E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Luiza Gafton

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către Mîrzac

Victor și Nica Galina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mîrzac Victor și Nica Galina

împotriva lui Timofti Ion cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către Mîrzac Victor și Nica Galina și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2016, Mîrzac Victor și Nica Galina au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Timofti Ion cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamanții Mîrzac Victor și Nica Galina au indicat că prin

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 iunie 2004, a fost admisă acțiunea lor

depusă împotriva lui Timofti Grigore privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și obligat pârâtul să demoleze porțiunea de gard care intersectează terenul lor

aferent, amplasat în mun. Chișinău, str. P. Ungureanu, 9, conform hotarelor stabilite și

indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 7856 și nr. 7857

eliberate la 11 aprilie 2003, precum și să instaleze linia de demarcare al hotarului terenului

conform Planului indicat în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nominalizate și să nu le creeze obstacole în exercitarea dreptului lor de proprietate asupra

terenului enunțat. Hotărârea menționată a devenit irevocabilă prin neatacare la 18 iunie 2004,

fiindu-le eliberat tot la această dată și titlul executoriu nr. 2-581/04.

Afirmă că la 12 iulie 2004, s-au adresat cu cerere la Oficiul de Executare Centru,

solicitînd primirea spre executare a titlului executoriu nr. 2-581/04 din 18 iunie 2004 eliberat

de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău privind executarea hotărârii din 02 iunie 2004, iar

la 28 septembrie 2004, în prezența lor și a debitorului Timofti Grigore, de către executorul

judecătoresc Natalia Turcu a fost întocmit procesul-verbal privind executarea hotărârii, la

1

fața locului, str. P. Ungureanu, 9, mun. Chișinău, constatându-se faptul că Timofti Grigore a

demolat porțiunea de gard, care intersectează terenurile lor aferente, conform hotarelor

stabilite în titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, precum și a fost

instalată linia de demarcare al hotarului conform planului din titlurile nominalizate.

Declară că la 06 iulie 2016, cu scopul divizării terenului aferent casei de locuit între

coproprietari, Nica Galina a încheiat cu CCP ”Larmi” contractul nr. 10/T privind stabilirea

hotarelor terenului nr. cadastral 01001011.38, amplasat pe str. P. Ungureanu, 9, mun.

Chișinău, unde în rezultatul măsurărilor s-a depistat că proprietarul terenului nr. cadastral

01001014.11 Timofti Ion, la construirea gardului din piatră în perioada anului 2010, a

acaparat ilegal, fără știrea lor, o porțiune din terenul aferent casei lor de locuit nr. cadastral

01001011.38, fapt prin ce le-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra imobilului dat.

Astfel, cer Mîrzac Victor și Nica Galina să fie obligat Timofti Ion să înlăture

obstacolele în folosirea dreptului lor de proprietate asupra porțiunii de teren acaparată ilegal

de către pârât din terenul nr. cadastral 01001011.38 conform Actului de trasare a hotarelor de

pământ, cât și a planului lotului de teren conform măsurărilor efectuare, precum și încasarea

din contul pârâtului în beneficiul lor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2016, acțiunea a

fost respinsă ca neântemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, a fost respins apelul declarat de

către Mîrzac Victor și Nica Galina și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 23 noiembrie 2016.

La 10 iulie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Mîrzac Victor și Nica Galina au

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 și hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 23 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Mîrzac Victor și Nica Galina au invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material și

procedural.

Declară că instanța de apel ilegal a respins mijlocul de probă – Raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 614 din 28 noiembrie 2016 întocmit de către Centrul Expertize

Independente ”CEXIN”, motivând că a fost prezentat cu încălcarea termenului de prezentare

a probelor, adică până la finalizarea examinării cauzei în fond, or, acesta a fost întocmit abia

peste 5 zile după emiterea hotărârii primei instanțe, fiind astfel în imposibilitate să prezinte

proba dată la această etapa de examinare a cauzei.

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței primei instanțe din 23 noiembrie 2016, prin cerere

scrisă, au solicitat reluarea examinării cauzei în fond și amânarea ședinței de judecată, cu

acordarea unui termen suplimentar pentru a prezenta Raportul de expertiză, iar ca dovadă a

fost anexată cererea privind efectuarea expertizei și copia bonurilor de achitare al acesteia.

De asemenea, au indicat recurenții că dânșii nu au avut de unde să cunoască că la

construirea gardului în anul 2010 intimatul-pârât Timofti Ion le-a acaparat ilegal o porțiune

din terenul aferent casei lor de locuit amplasat pe str. P. Ungureanu, 9, mun. Chișinău, aflând

despre faptul dat abia în anul 2016, când au fost efectuate măsurările de delimitare a

hotarelor lotului de pământ nr. cadastral 01001011.38, între coproprietari.

La 02 august 2017, în adresa intimatului Timofti Ion a fost expediată copia recursului

declarat de către Mîrzac Victor și Nica Galina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a

referinței.

2

La 24 august 2017, Timofti Ion a depus referință, solicitînd să fie considerat drept

inadmisibil recursul declarat de către Mîrzac Victor și Nica Galina, cu menținerea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 și hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

23 noiembrie 2016, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de

judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

De asemenea, a susținut intimatul că din imaginile foto anexate la actele cauzei cert

rezultă că pe terenul în litigiu nu există nici un gard de piatră, ci este unul din metal care a

fost construit nemijlocit de către însăși recurenții-reclamanți Mîrzac Victor și Nica Galina

după instalarea liniei de demarcare a hotarelor, adică după executarea hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 02 iunie 2004.

Mai mult ca atît, chiar dacă ar exista pe terenul în litigiu un asemenea gard din anul

2010, potrivit art. 390 alin. (1) Cod civil, recurenții-reclamanți trebuie să tolereze faptul dat

în situația în care timp de 6 ani nu au înaintat pretenții cu privire la înlăturarea obstacolelor

prin demolarea construcției.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017, recursul declarat de

către Mîrzac Victor și Nica Galina a fost considerat admisibil.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile

din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în

drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre

rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Din suportul probatoriu prezent la materiale cauzei rezultă că la 02 august 2016, Mîrzac

Victor și Nica Galina au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Timofti Ion,

solicitînd obligarea intimatului-pârât să înlăture obstacolele în folosirea dreptului lor de

proprietate asupra porțiunii de teren acaparată ilegal de către ultimul din terenul nr. cadastral

01001011.38 conform Actului de trasare a hotarelor de pământ, cât și a planului lotului de

teren conform măsurărilor efectuare, precum și încasarea din contul ultimului în beneficiul

lor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2016, menținută

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, acțiunea a fost respinsă ca

neântemeiată.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare, cu referire la prevederile art. 118 alin. (1)

CPC, și-au motivat soluția prin faptul că apelanții-reclamanți Mîrzac Victor și Nica Galina

nu au prezentat probe că o porțiune din terenul lor a fost ocupată de către intimatul-pârât

Timofti Ion.

La fel, au notat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Actul de trasare a hotarelor

lotului de pământ din 29 iunie 2016 întocmit de către CCP ”Larmi” nu constituie probă în

acest sens, deoarece a fost întocmit de către o Cooperativă Comercială de Producție, fără a fi

semnat de careva expert atestat, precum și nefiind clară calificarea specialistului și atribuțiile

cadastrale ale acestuia.

În ceea ce privește Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 614 din 28 noiembrie

2016 întocmit de către Centrul Expertize Independente ”CEXIN”, prezentat de către

3

apelanții-reclamanți Mîrzac Victor și Nica Galina în cadrul instanței de apel, Curtea de Apel

Chișinău, cu referire la prevederile art. 372 alin. (1)-(12) CPC, a considerat că acesta nu poate

fi admis în calitate de probă, deoarece ultimii trebuia să depună toată diligența necesară ca

să-l prezinte primei instanțe până la finalizarea examinării cauzei în fond.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția dată în prezentul litigiu drept una arbitrară și abuzivă, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 26 alin. alin. (1) – (4) CPC, procesele civile, se desfășoară pe

principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participați

la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a

alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte

organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are

legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței. Instanța care judecă pricina își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează

condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a

circumstanțelor reale ale pricinii. Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată

prin lege și se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate

de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor

de fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Conform art. 117 alin. (1) CPC, probele în pricini civile sunt elementele de fapt,

dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică

pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa

soluționare a pricinii.

Potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe

care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Din dispozițiile art. 204 CPC, rezultă că, judecătorul decide acceptarea probelor în

prima ședință de judecată dacă participanții la proces au fost în imposibilitate să le prezinte în

termenul stabilit de instanță la etapa pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. Dacă nu

poate depune imediat contraprobe, partea adversă are dreptul să solicite amânarea procesului.

Prin prisma art. 211 alin. (1) CPC, în cadrul examinării pricinii în fond, președintele

ședinței este obligat să creeze condiții pentru ca participanții la proces să-și expună

considerentele referitor la circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, să facă completări și

să prezinte probe în condițiile prezentului cod. În acest scop, judecătorul trebuie, după caz, să

elucideze împreună cu participanții la proces circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii și să cerceteze probele din dosar.

În conformitate cu art. 372 alin. alin. (1)-(12) CPC, părțile și alți participanți la proces au

dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitate să o facă la examinarea pricinii în

prima instanță. Instanța de apel nu are dreptul să administreze probele care au putut fi

prezentate de participanții la proces în prima instanță, cu excepția situației stabilite la alin.

(1). În cazul în care părțile și alți participanți la proces invocă necesitatea administrării de noi

probe, aceștia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi

administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanță.

Materialele cauzei denotă că recurenții-reclamanți Mîrzac Victor și Nica Galina au

depus prezenta cerere de chemare în judecată la 02 august 2016.

4

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 august 2016, emisă în ordinea

prevăzută de art. 168 CPC - Primirea și repartizarea cererii de chemare în judecată, părțile au

fost citate pentru prima ședință de judecată la data de 05 octombrie 2016.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05

octombrie 2016, rezultă că reprezentantul recurenților-reclamanți Mîrzac Victor și Nica

Galina – avocatul Kușnir Mariana, în baza mandatului seria MA nr. 0884787 din 02 august

2016, printr-un demers verbal, a solicitat instanței de judecată amânarea ședinței de judecată

pe motiv că clienții săi s-au adresat cu o cerere către un expert independent pentru efectuarea

expertizei de constatare tehnico-științifică întru stabilirea încălcării dreptului lor de

proprietate asupra porțiunii de teren acaparată ilegal de către intimatul-pârât Timofti Ion din

terenul nr. cadastral 01001011.38, cu acordarea unui termen până la întocmirea respectivului

Raportul pentru a-l putea prezenta ulterior instanței de judecată, care a fost admis de către

instanța de judecată, cauza fiind amânată pentru data de 22 noiembrie 2016 (f.d. 33-36).

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 22 noiembrie 2016, data

finalizării examinării cauzei în fond, reprezentantul recurenților-reclamanți Mîrzac Victor -

avocatul Kușnir Mariana, nu s-a prezentat în cadrul acestei ședințe de judecată, iar după

audierea poziției reprezentantului intimatului-pîrît Timofti Ion - Musteață Eugeniu, ședința

de judecată a fost întreruptă pentru data de 23 noiembrie 2016 pentru replici și deliberare

(f.d. 42-46).

Se reține că la 23 noiembrie 2016, reprezentantul recurenților-reclamanți Mîrzac

Victor și Nica Galina – avocatul Kușnir Mariana a depus la Judecătoria Centru, mun.

Chișinău o cerere scrisă, solicitînd reluarea examinării cauzei în fond și amânarea ședinței de

judecată pentru o altă dată posibilă din motiv că absența sa la ședința de judecată din 22

noiembrie 2016 se datorează unor circumstanțe ce nu a depins de voința sa, și anume că s-a

aflat într-un ambuteiaj creat în rezultatul unui accident rutier din str. V. Alecsandri, fiind

astfel în imposibilitate de a anunța instanța de judecată că Raportul de constatare tehnico-

științifică nu a fost încă finisat, având nevoie de un termen suplimentar pentru prezentarea

acestuia (f.d. 40-41).

Însă, prin încheierea protocolară din 23 noiembrie 2016, Judecătoria Centru, mun.

Chișinău a respins demersul reprezentantul recurenților-reclamanți Mîrzac Victor și Nica

Galina – avocatul Kușnir Mariana privind reluarea examinării cauzei în fond și amânarea

ședinței de judecată, făcând referire la faptul că reclamanții nu s-au prezentat în cadrul

ședinței anterioare de judecată și nu au prezentat careva probe sau circumstanțe noi întru

reluarea examinării cauzei în fond (f.d. 46-47).

Ține de menționat faptul că în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 05

aprilie 2017, reprezentantul recurenților-apelanți Mîrzac Victor și Nica Galina – avocatul

Kușnir Mariana a solicitat Curții de Apel Chișinău anexarea la materialele cauzei în calitate

de probă Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 614 din 28 noiembrie 2016 întocmit de

către Centrul Expertize Independente ”CEXIN”, cerință care a fost admisă de către instanța

de apel (f.d. 73-80, 84-85).

În circumstanțele expuse și în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră eronată

concluzia instanței de apel precum că Mîrzac Victor și Nica Galina trebuiau să depună toată

diligența necesară pentru a prezenta Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 614 din 28

noiembrie 2016, până la etapa finalizării examinării cauzei în fond, or, după cum rezultă din

actele cauzei respectivul raport a fost întocmit la 28 noiembrie 2016, adică peste 5 zile după

pronunțarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2016, fapt ce

5

denotă că până la data emiterii hotărârii judecătorești recurenții-reclamanți din motive ce nu

au depins de voința lor au fost în imposibilitate să prezinte respectiva probă în baza căreia

dânșii își justifică pretențiile din acțiune, circumstanțe însă de care instanța de apel nu a ținut

cont.

La fel, instanța de apel a ignorat și acel fapt că reprezentantul recurenților-reclamanți

Mîrzac Victor și Nica Galina – avocatul Kușnir Mariana încă la etapa examinări cauzei în

prima instanță a încercat să prezinte respectivul Raport de expertiză, solicitînd în acest sens,

prin demersul verbal din 05 octombrie 2015 și respectiv prin cererea scrisă din 23 noiembrie

2016, acordarea unui termen suplimentar pentru prezentarea ulterioară al acestuia, cerință

care însă a fost respinsă de către prima instanță.

Afară de aceasta, atît prima instanță, cât și instanța de apel, contrar prevederilor art. 130

CPC, au considerat drept inadmisibil înscrisul prezentat în calitate de probă de către

recurenții-reclamanți Mîrzac Victor și Nica Galina, și anume Actul de trasare a hotarelor

lotului de pământ din 29 iunie 2016 întocmit de către CCP ”Larmi” (f.d. 19-20).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că atît prima instanță, cât și instanța de apel, care nu a

înlăturat neajunsurile menționate, la examinarea prezentei cauze au încălcat în mod

inadmisibil dreptul unei părți la un proces echitabil prevăzut de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, în special

principiul egalității armelor în proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că din jurisprudența CtEDo, în cauzele cu caracter civil se degajă anumite principii

legate de noțiunea de ”proces echitabil” prevăzut de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, printre care și respectarea

principiului egalității armelor. Cerința egalității armelor, în sensul unui ”echilibru just” între

părți se aplică, în principiu, atât în materie civilă, cât și penală.

Menținerea unui ”echilibru just” între părți în litigiile, opunând interese private,

presupune că egalitatea armelor implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate

rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu o plaseze într-o

situație net dezavantajată în raport cu adversarul său (cauza Dombo Beheer B.V. c. Olandei,

hotărârea din 27 octombrie 1993).

Distinct de aceasta, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel nu s-a expus nici în privința faptului

că atît în apelul declarat (f.d. 69-72), cât și în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel

din 17 mai 2017 (f.d. 92 verso), Mîrzac Victor și Nica Galina au declarat că intimatul-pârât

Timofti Ion a instalat pe terenul în litigiu nu gard din piatră, dar un gard din metal (din tablă,

fapt ce se reflectă și din imaginile foto anexate la actele cauzei (f.d. 77).

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară decizia instanței de apel, care nu a luat

în considerație toate circumstanțele cauzei, pronunțând în acest sens o decizie neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea

pricinii în ordine de recurs, și reiterând lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre

rejudecare în prima instanță (art. 432 alin. 3 lit. d) și f) CPC), Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Mîrzac Victor și Nica Galina, casa decizia Curții de Apel Chișinău

6

din 17 mai 2017, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului părților

la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Mîrzac Victor și Nica Galina.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Mîrzac Victor și Nica Galina împotriva lui Timofti Ion

cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Luiza Gafton

7