2ra-2942/16 — înlăturarea obstacolelor și obligarea de a demola construcțiile neautorizate

dosarul nr. 2ra-124/17 prima instanță - (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) E. Galușceac instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan ÎNCHEIERE 11 ianuarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Ion Druță Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Mariana Caliga în interesele lui Grigore Colun, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Curtev împotriva lui Grigore Colun cu privire la înlăturarea obstacolelor și obligarea de a demola construcțiile neautorizate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Grigore Colun și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 20 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La 25 martie 2015 Igor Curtev a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Colun, solicitând obligarea pârâtului să înlăture obstacolele din holul proprietate comună al blocului locativ nr. 87 din str. Decebal, 23/2, mun.

Chișinău și să demoleze construcția barieră din holul proprietate comună în condominiu din proximitatea apartamentului nr. 87 situat la etajul 3 al blocului locativ nr. 87 din str. Decebal, 23/2, mun. Chișinău. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul apartamentului nr. 93, din str. Decebal, 23/2, mun. Chișinău, iar pârâtul locuiește în apartamentul nr. 87 al aceluiași bloc locativ. Menționează că în scopul administrării, întreținerii și exploatării blocului de locuit sus indicat, proprietarii de apartamente au constituit Asociația de coproprietari în condominiu nr. 155/188, iar la moment pârâtul deține funcția de președinte al acestei asociații. Susține că pârâtul Grigore Colun samavolnic a ocupat o parte a holului comun extinzându-și în așa mod suprafața de locuit, prin construcția unui perete de piatră alipit apartamentului său.

1 Indică că, a sesizat Inspecția de Stat în Construcții și Comisariatul de Poliție al sectorului Botanica încă la 15 februarie 2013 și ca urmare ilegalitatea acestei construcții a fost confirmată de către Inspecția de Stat în Construcții, care prin Răspunsul nr. 432/1-6 din 26 februarie 2013 a informat că Grigore Colun a construit peretele în coridorul comun, încălcând prevederile art. 180, pct. 4 al Codului Contravențional (nerespectarea regulilor și normelor de folosire, deservire tehnică și de întreținere sanitară a locuințelor, a locurilor și a instalațiilor de uz comun). Consideră reclamantul că deoarece blocul locativ din str. Decebal, 23/2, mun. Chișinău se află în gestiunea Asociației de coproprietari în condominiu nr. 155/188, este întreținut și exploatat de către această asociație, toate încăperile din acest bloc cu o altă destinație decât aceea de locuință, urmează a fi folosite în comun de către toți proprietarii în condominiu.

În acest sens, indică că potrivit art. 5 al Legii Condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, proprietatea comună în condominiu include toate părțile proprietății aflate în folosință comună: terenul pe care este construit blocul (blocurile), zidurile, acoperișul, terasele, coșurile de fum, casele scărilor, holurile, subsolurile, pivnițele și etajele tehnice, tubulaturile de gunoi, ascensoarele, utilajul și sistemele inginerești din interiorul sau exteriorul locuințelor (încăperilor), care deservesc mai multe locuințe (încăperi), terenurile aferente în hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte obiecte destinate deservirii proprietății imobiliare a condominiului. Iar, conform art. 6 alin. (3) al aceleași legi, bunurile comune în condominiu se află în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor de locuințe.

Totodată, potrivit prevederilor art. 355 alin. (1) Codul civil, dacă într-o clădire există spatii cu destinație de locuință sau cu o altă destinație având proprietari diferiți, fiecare dintre aceștia deține drept de proprietate comună pe cote-părți, forțată și perpetuă, asupra pârților din clădire, care, fiind destinate folosinței spațiilor, nu pot fi folosite decât în comun. Potrivit alin. (2), raporturile prevăzute la alin. (1) se reglementează prin lege, adică se face referire directă la legislația condominiului în fondul locativ. Astfel, invocă reclamantul că pârâtul, sfidând normele legale și ocupând funcția de președinte al Asociației de coproprietari în condominiu nr. 155/188, în mod abuziv utilizează desinestătător holul comun din proximitatea apartamentului său cu nr. 87, lezând astfel dreptul de proprietate comună a celorlalți coproprietari, consfințit de legislație.

La 08 septembrie 2015 Igor Curtev a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat obligarea pârâtului să demoleze ușa instalată samavolnic și ilegal în peretele holului etajului 1 din scara 5-6 a blocului de locuit din bd. Decebal, 23/2, mun. Chișinău, invocând că pârâtul Grigore Colun neautorizat și samavolnic a montat o ușă în peretele holului comun de la etajul 1 de pe adresa menționată, fapt ce se confirmă prin răspunsul Inspecției de Stat în Construcții nr. 775/1-5 din 19 aprilie 2013. (f.d. 36-37) Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Curtev împotriva lui Grigore Colun.

2 S-a obligat Grigore Colun să demoleze construcția barieră din holul proprietate comună în condominiu, situat în proximitatea apartamentului nr. 87 de la etajul III al blocului locativ din str. Decebal, 23/2, mun. Chișinău și să demoleze ușa instalată samavolnic în peretele holului etajului 1 scara 5-6 a blocului locativ din bd. Decebal, 23/2, mun. Chișinău. S-a obligat Grigore Colun să înlăture obstacolele din holul proprietate comună în condominiu situat la etajul III al blocului locativ din str. Decebal, 23/2, ap. 87, mun. Chișinău. S-a încasat de la Grigore Colun în beneficiul lui Igor Curtev suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 26 octombrie 2015 Grigore Colun a contestat-o cu apel nemotivat.

La 21 decembrie 2015 Grigore Colun a depus cerere de apel motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015 și respingerea cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 s-a respins apelul declarat de Grigore Colun și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015. La 11 noiembrie 2016, avocatul Mariana Caliga, în interesele lui Grigore Colun, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au încălcat și aplicat eronat normele de drept material și au apreciat arbitrar probele, ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. Consideră că instanțele de judecată inferioare nu au administrat nici o probă care să confirme că recurentul îngrădește accesul intimatului, iar concluzia dată urma a fi verificată de instanța de apel, precum și, motivată în coraport cu argumentele invocate de recurent. La fel, consideră că instanța de apel nu a cercetat și nici nu a verificat probele din dosar, ci s-a bazat doar pe probele prezentate de către intimat, fapt care a generat încălcări procedurale. Or, instanța de apel a omis și etapa subsecventă, cea a aprecierii probelor, care potrivit art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă este bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor.

Astfel, remarcă că instanța de apel nu a asigurat caracterul echitabil al procedurii, ceea ce reprezintă o violare a art. 6 §1 CEDO. La 03 ianuarie 2017 intimatul Igor Curtev a depus referință pe marginea recursului depus, solicitând declararea recursului inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, 3 dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa participanților la proces la 08 septembrie 2016 (f.d. 149), iar la materialele dosarului nu este anexată dovada legală de recepționare a acesteia, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul declarat de avocatul Mariana Caliga în interesele lui Grigore Colun la 11 noiembrie 2016, se consideră depus în termen.

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Mariana Caliga în interesele lui Grigore Colun drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității 4 recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul privind aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că acesta argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Mariana Caliga în interesele lui Grigore Colun nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Mariana Caliga în interesele lui Grigore Colun se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Ion Druță Dumitru Mardari 5