3ra-1002/17 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1002/17

prima instanță: Judecătoria Ialoveni

Judecător: T. Boubătrîn

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Muruianu, V. Efros, Vl. Clima

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de David Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de David Vasile

împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de David Vasile și menținută hotărârea Judecătoriei Ialoveni

din 14 aprilie 2016 prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La data de 12 noiembrie 2015 David Vasile a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr.

03-12 din 20 august 2015 „Cu privire la implementarea Sistemului automatizat de

supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului” în raionul Ialoveni”, s-a

decis acceptarea implementării Sistemului automatizat de supraveghere a circulației

rutiere „Controlul traficului” pe drumurile adiacente din raionul Ialoveni.

Consideră că decizia în cauză a fost adoptată cu încălcarea legislației în

vigoare și cu depășirea competențelor de către Consiliul raional Ialoveni, fiind

adoptată netransparent și creând condiții pentru delapidarea banilor publici, precum

și crearea unui sistem de sustragere progresivă a banilor participanților la traficul

rutier.

De asemenea, a reiterat că informația prezentată de inițiatorul proiectului de

decizie respectiv, este una eronată, iar studiul de fezabilitate nu este elaborat de

specialiști în domeniu.

La fel, consideră că decizia contestată a fost adoptată fără consultarea

populației ce constituie o procedură obligatorie în asemenea cazuri și cu limitarea

cetățenilor de a participa la procesul decizional, fără a fi asigurată o careva

publicitate și transparență.

1

Precizează că decizia menționată contravine prevederilor Legii nr. 181 din 25

iulie 2014, privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale, Legii privind

finanțele publice locale, Legii drumurilor, Legii privind statutul alesului local, Legii

privind regulamentul-cadru privind construirea și funcționarea consiliilor locale,

Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, Legea siguranței traficului rutier

și Legii privind transparența în procesul decizional.

Solicită David Vasile anularea deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 03-12

din 20 august 2015 „Cu privire la implementarea Sistemului automatizat de

supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului” în raionul Ialoveni”.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 14 aprilie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, a fost respins apelul

declarat de David Vasile și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 25 iulie 2017, David Vasile a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că Legea pentru aprobarea Regulamentului-

cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale nr. 457 din 14

noiembrie 2003, prevede dreptul consilierilor de inițiere a proiectelor de decizii ale

consiliului. Propuneri vizavi de elaborarea unor decizii pot face primarul și respectiv

președintele raionului. Primarul și președintele raionului pot participa consultativ la

întocmirea deciziilor, de comun acord cu consiliul.

Menționează recurentul că inițiator al proiectului deciziei contestate, este

președintele raionului Ialoveni, care nu avea dreptul de inițiativă.

Mai mult, instanța nu a motivat în nici un fel acest fapt.

Consideră că faptul expus de instanța de apel precum că președintele raionului

a elaborat și prezentat doar studiul de fezabilitate, este eronat, fără a preciza cine de

fapt a fost inițiatorul proiectului de decizie.

La fel, invocă faptul că hotărârea primei instanțe a fost semnată de un judecător

care nu a participat la examinarea cauzei or, judecătorul care a examinat cauza a fost

eliberat din funcție conform cererii de demisie.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel

din 25 mai 2017, a fost expediată în adresa părților la data de 19 iunie 2017 (f. d.

144).

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul David Vasile s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 25 iulie 2017, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, în termen.

La data de 09 august 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia

recursului declarat de David Vasile cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Însă, intimatul Consiliul raional Ialoveni nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

2

Examinând temeiurile recursului declarat de către David Vasile în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de David

Vasile este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de David Vasile nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Sub acest aspect, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, apreciază critic argumentele recurentului

cu referire la faptul că hotărârea primei instanțe a fost semnată de un judecător care

nu participat la ședință.

Aceasta deoarece la caz, după cum a menționat și instanța de apel, hotărârea

primei instanțe a fost semnată de președintele Judecătoriei Ialoveni, Juganari Marcel

din motiv că în temeiul decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 2089-VII din

31 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 156 din 07

iunie 2016, judecătorul Tamara Boubatrîn, care a participat la examinarea cauzei

respective a fost eliberat din funcția de judecător al Judecătoriei Ialoveni, conform

cererii de demisei.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

3

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către David Vasile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către David Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

4