2rh-186/17 — declararea nulitatii testamentului si declararea succesorului nedemn

Prima instanță, Jud. Călărași: V. Criucicova dosarul nr. 2rh-186/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție:

Iu. Sîrcu, I. Druță, M. Pitic

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de

către Bushila Yelizaveta,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Yelizavetei Bushila împotriva

Elenei Botezatu, intervenient accesoriu notarul privat Boldurescu Valentina cu privire la

declararea nulității testamentului și declararea succesorului nedemn,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, prin care

recursul declarat de către Bushila Yelizaveta a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 23 decembrie 2013, Bushila Yelizaveta a depus cerere de chemare în judecată,

împotriva Elenei Botezatu, intervenient accesoriu notarul privat Boldurescu Valentina cu

privire la declararea nulității testamentului și declararea succesorului nedemn.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2015, acțiunea înaintată de

Bushila Yelizaveta a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Bushila Yelizaveta și menținută hotărârea Judecătoriei Călărași din 22

septembrie 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de către Bushila Yelizaveta.

La 23 martie 2015, Bushila Yelizaveta a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, solicitând admiterea cererii

de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs, deciziei Curții de Apel Chișinău din 29

martie 2016 și hotărârii Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2015 cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de fond.

În susținerea cererii de revizuire, Bushila Yelizaveta a făcut referire la prevederile

art. 449 lit. b) CPC, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute dânsei anterior, și anume

1

nota explicativă a notarului Cheșcu Hristofor din 28 iunie 2017 și Informația din 03 iulie

2017 eliberată de Centrul de Informații Juridice al Ministerului Justiției, potrivit cărora

după decesul cet. Arapan Constantin - soțul Anei Arapan, nu a fost deschisă procedura

succesorală, iar de aici rezultă că prin testamentul din 08 decembrie 2008, întocmit de

Ana Arapan pe numele Elenei Botezatu, nu putea fi testată toată averea, dar numai ½

cotă-parte.

La 28 august 2017, în adresa intimatei Botezatu Elena a fost expediată copia cererii

de revizuire depusă de către Bushila Yelizaveta cu înștiințarea despre depunerea

referinței.

Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la

prezenta cerere de revizuire.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Conform art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele

menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut

fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se

cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le

cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, este absolut

necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a

justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

În speță, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în susținerea cererii de

revizuire și anume, nota explicativă a notarului Cheșcu Hristofor din 28 iunie 2017 și

Informația din 03 iulie 2017 eliberată de Centrul de Informații Juridice al Ministerului

Justiției, potrivit cărora după decesul cet. Arapan Constantin - soțul Anei Arapan nu a

fost deschisă procedura succesorală, nu constituie temei concludent de admitere a cererii

de revizuire și reexaminare a cauzei în fond.

Or, nota explicativă a notarului Cheșcu Hristofor din 28 iunie 2017 și Informația

Centrului de Informații Juridice al Ministerului Justiției din 03 iulie 2017, invocate de

către revizuenta Bushila Elizaveta drept circumstanțe noi-descoperite, au fost eliberate la

solicitarea revizuentei după emiterea încheierii Curții Supreme de Justiție din 14

decembrie 2016.

2

În acest sens Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, revizuenta Bushila Elizaveta a fost în drept să solicite

informația dată pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară, neinvocând careva

piedici în exercitarea acestui drept în timpul judecării anterioare a cauzei.

Respectiv, nota explicativă a notarului Cheșcu Hristofor din 28 iunie 2017 și

Informația Centrului de Informații Juridice al Ministerului Justiției din 03 iulie 2017 nu

pot fi considerate circumstanțe noi sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentei prin prisma art. 449 lit. b) CPC.

Mai mult ca atât, argumentele enunțate nu se încadrează în categoria

circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea soluției

pronunțate prin decizia a cărei revizuire se cere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește

scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o

manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța

de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din

28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului

judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire

la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu

este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuenta

Bushila Yelizaveta, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

3

garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de

către revizuentă sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge cererea de revizuire depusă de către Bushila Yelizaveta ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Bushila

Yelizaveta împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Yelizavetei Bushila împotriva Elenei Botezatu,

intervenient accesoriu notarul privat Boldurescu Valentina cu privire la declararea

nulității testamentului și declararea succesorului nedemn.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Mariana Pitic

4