2ra-1573/17 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1573/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.2ra-1573/17

prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău

Judecător: A. Spoială

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, I. Cotruță

D E C I Z I E

4 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători: Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

examinând cererea de recurs declarată de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul avocatului său Nicolae Leșan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” împotriva Nataliei Ursu-Braguța,

executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, Serviciului Vamal, Judecătoria Centru

mun. Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, a fost

admis apelul depus de executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, fiind casată

hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 în partea

admiterii acțiunii și emisă în această parte o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, în

rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

1

La 15 ianuarie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Ursu-Braguța și executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin încheierea executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu din 18 iulie 2013 a fost primit spre executare

documentul executoriu nr.2-317/12 din 14 noiembrie 2012 emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău privind încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată

„Sălcioara-Vascan” în beneficiul Nataliei Ursu-Braguța a datoriei în sumă de 84 162

dolari SUA. Totodată, prin încheierea executorului judecătoresc din 18 iulie 2013

nr.023-254/13, a fost aplicat sechestru pe suma de 84 162 dolari SUA din conturile

debitorului Societății cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” deținute în băncile

din Republica Moldova, au fost aplicate măsuri de asigurare privind obligarea

organelor competente de a înștiința ce bunuri mobile și imobile deține Societatea cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, fiind dispusă interzicerea de a le înstrăina.

De asemenea Serviciul Vamal a fost obligat să înștiințeze executorul

judecătoresc dacă Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” a

înregistrat careva operațiuni de import/export a bunurilor materiale în perioada 2009-

2011, totodată fiind interzis Serviciului Vamal de a efectua careva operațiuni de

import/export de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, iar în

cazul importului sau exportului să dispună reținerea bunurilor materiale.

Menționează reclamantul că, la 17 august 2013 în adresa executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu a fost expediată o cerere privind ridicarea interdicțiilor

aplicate prin încheierea din 18 iulie 2013, fiind informat că în caz de refuz, debitorul

va suporta prejudiciu material, iar executorul judecătoresc și creditorul Natalia Ursu-

Braguța vor urma să-l restituie.

Specifică reclamantul că în cererea adresată executorului judecătoresc Liudmila

Ghețiu a indicat că la vamă este reținut un automobil cu marfa ce aparține Societății

cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, iar prin aplicarea interdicțiilor,

întreprinderii i se cauzează un prejudiciul material.

Prin răspunsul executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 19 august 2013 a

fost refuzată ridicarea interdicțiilor aplicate, deoarece întru confirmarea celor expuse

în cerere nu au fost anexate careva probe, care ar confirma valoarea bunurilor

sechestrate, proprietarul automobilului reținut cu marfă, precum și care este valoarea

acestuia.

Accentuează reclamantul că încheierea executorului judecătoresc Liudmila

Ghețiu din 18 iulie 2013 privind aplicarea interdicției de import/export a fost

2

contestată, iar prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 4 iunie 2014

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Relatează reclamantul că unul din obiectul principal de activitate a Societății cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” este fabricarea celulozei, hîrtiei și

cartonului.

În urma aplicării interdicțiilor de către executorul judecătoresc, la 18 iulie 2013,

a fost reținut colorantul pentru industria hîrtiei ( Pergasol Red 2B-Z Liguid) în

cantitate 1000 kg.

Indică reclamantul că colorantul pentru industria hîrtiei în cantitate de 1 000 kg

a fost procurat de la Societatea cu Răspundere Limitată „General Intermed” cu sediul

în România, iar acest fapt se confirmă prin factura invoce nr. 20 din 13 august 2013,

potrivit căruia 1000 kg de colorant pentru industria hîrtiei constituie suma de 5600

euro, echivalentul în lei 95 075 lei.

Pentru transportarea colorantului în Republica Moldova, Societatea cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” a încheiat cu Societatea cu Răspundere

Limitată „ Deltrans Grup” contract de transport, iar pentru serviciile de transport a

fost achitată suma de 3 200 lei.

Reclamantul menționează că, la 25 iunie 2014 repetat a înaintat cererea în adresa

executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu privind anularea interdicțiilor aplicate

prin încheierea din 18 iulie 2013.

Prin încheierea executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 25 iunie 2014 a

fost dispusă anularea măsurilor de asigurare aplicate.

Reclamantul susține că potrivit raportului de expertiză nr. 0363830 din 30 iulie

2014 efectuat de către Camera de Comerț și Industrie s-a stabilit că, termenul de

expirare a colorantului este de 3 decembrie 2013.

Potrivit actului de control nr. 084211 din 6 august 2014, Agenția Ecologică

Chișinău a dispus nimicirea colorantului pentru industria hîrtiei în legătură cu

expirarea termenului de valabilitate.

La 12 august 2014 Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” în

calitate de comandatar și Societatea cu Răspundere Limitată „Vanis-Prim” în calitate

de executor au încheiat contractul nr. 35/2014 prin care executorul s-a obligat să

nimicească colorantul pentru industria hîrtiei.

Consideră reclamantul că, prin acțiunile creditorului Natalia Ursu-Braguța și

executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu i-a fost cauzat un prejudiciul material în

sumă de 116 992 lei, ce constă din prețul colorantului – 5600 Euro echivalentul a

95 075,12 lei; serviciile de transportare a colorantului – 3200 lei; raportul de expertiză

– 960 lei; serviciile Agenției Ecologice Chișinău – 507 lei; nimicirea colorantului –

13 200 lei și serviciile de depozitare – 4500 lei.

3

Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” încasarea din

contul Nataliei Ursu-Braguța și executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu în

beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 5600 euro la cursul oficial a Băncii

Naționale a Republicii Moldova la momentul executării și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării pricinii, Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-

Vascan” a depus cerere suplimentară împotriva Nataliei Ursu-Braguța, executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu, Serviciului Vamal, Judecătoria Centru mun. Chișinău,

solicitînd încasarea din contul Nataliei Ursu-Braguța, executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu, Serviciului Vamal și Judecătoriei Centru mun. Chișinău în

beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 116 992 lei și a cheltuielilor de

judecată (f.d. 65-68, Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 a fost admisă

cererea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, fiind

strămutată cauza la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, întrucît Judecătoria Centru

mun. Chișinău în calitate de instanță care deține competenta jurisdicțională de a

soluționa cauza a fost atrasă în proces în calitate de pîrît (f.d. 93-94, Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”

prejudiciu material în sumă de 116 992 lei. În rest, acțiunea în partea încasării

prejudiciului material din contul Nataliei Ursu-Braguța, Serviciului Vamal și

Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasat din

contul executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 3509,76 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respins apelul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, a fost admis apelul

depus de executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, fiind casată hotărârea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 în partea admiterii

acțiunii și emisă în această parte o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În rest

hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 în partea

respingerii acțiuni cu privire la încasarea din contul Nataliei Ursu-Braguța,

Serviciului Vamal și Judecătoriei Centru mun. Chișinău a prejudiciului material a

fost menținută (f.d. 15-27, Vol. II).

La 16 mai 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei adoptate (f.d. 28, Vol. II).

La 22 iunie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” prin

intermediul avocatului său Nicolae Leșan a depus recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

4

a deciziei instanței de apel și casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii

acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la admiterea

integrală a acțiunii.

Recurentul, Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, în

motivarea recursului a indicat că instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, a

aplicat și interpretat eronat normele dreptului material aplicabile raportului juridic

litigios. Recurentul menționează că este neîntemeiată concluzia instanței de apel că

responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat îi aparține Societății cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan”, care nu a întreprins nimic la răspunsul executorului

judecătoresc din 19 august 2013, deoarece executorul judecătoresc nu a prezentat

probe, care ar confirma că a întreprins măsuri după ce a fost înștiințat de debitor că

marfa a fost reținută. De asemenea recurentul indică că în calitate de debitor nu poate

fi responsabil de procedura de executare, deoarece a adus la cunoștință despre faptul

că marfa a fost reținută. Recurentul relatează că Serviciul Vamal nu și-a onorat

obligațiile și nu a informat executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu despre reținerea

în vamă a unor mărfuri ce aparțin Societății cu Răspundere Limitată „Sălcioara-

Vascan” și care ar fi caracterul lor.

Recurentul susține că nu poate fi reținută concluzia instanței de apel în vederea

soluției adoptate că încheierea executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 18 iulie

2013 se bucură de prezumția lucrului judecat, deoarece recurentul relatează că nu

contestă încheierea executorului judecătoresc, dar prin acțiunea înaintată solicită

încasarea prejudiciului material ca urmare a inacțiunilor executorului judecătoresc în

cadrul procedurii de executare.

Accentuează recurentul că actele de executare trebuie să fie îndeplinite cu strictă

respectare a prevederilor legale, pentru a nu prejudicia drepturile participanților la

procedura de executare sau a altor persoane.

La 1 septembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”

prin intermediul avocatului său Nicolae Leșan a depus recurs suplimentar împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea hotărârii primei instanțe în

partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire

la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului suplimentar, recurentul Societatea cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul avocatului său Nicolae Leșan a indicat

că pe rolul Curții de Apel Bălți se află spre examinare cererea de apel depusă de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu

și Ion Muruianu cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc. Susține

recurentul că judecătorul Curții de Apel Chișinău Ion Muruianu are calitatea de

5

creditor în cadrul procedurii ce se află la executare la executorul judecătoresc Ghețiu

Liudmila.

Recurentul declară că în cadrul examinării prezentei cauze civile, cererea de apel

înaintată de executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu a fost examinată de completul

de judecată format din judecătorii Nelea Budăi, Ion Muruianu și Iurie Cotruță.

Consideră recurentul că la examinarea cauzei au fost încălcate normele de drept

procedural, întrucît a fost examinată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei.

Astfel recurentul menionează că fiecărei persoane îi sunt garantate liberul acces

la justiție, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 20 iulie 2017 și ulterior la 4 septembrie 2017, în conformitate art. 439 alin.

(2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea

de recurs, precum și recursul suplimentar executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu,

Nataliei Ursu-Braguța, Serviciului Vamal și Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

informându-i că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 3 august 2017, executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu a depus referință la

cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Pînă la examinarea pricinii, Natalia Ursu-Braguța, Serviciul Vamal și

Judecătoria Centru mun. Chișinău , nu au depus referință la cererea de recurs, prin

care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată recursul declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul avocatului

său Nicolae Leșan în termen.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a instanței

de apel din 27 aprilie 2017 a fost expediată în adresa părților la 16 mai 2017 (f. d. 28,

Vol. II), însă la materialele cauzei nu există dovada recepționării efective a acesteia

de către participanții la proces. Totodată, recurentul a susținut că a recepționat decizia

6

instanței de apel la 25 mai 2017, însă nu a reușit să probeze primirea corespondenței

la adresa acestuia, iar, în lipsa unor înscrisuri pertinente, instanța de recurs nu a putut

stabili cu precizie momentul, când a fost comunicată hotărârea motivată a instanței

de apel.

Astfel, în atare situație și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în

dreptul de acces liber la justiție, dar având în vederea data expedierii deciziei

contestate (16 mai 2017), instanța de judecată a constatat că recursul declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul avocatului

său Nicolae Leșan la 22 iunie 2017 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin.

(1) din Codul de procedură civilă.

În aceeași ordine de idei, materialele cauzei au confirmat faptul că recursul nu

a fost examinat anterior, fiind respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de

procedură civilă. La fel, a fost stabilit că instanța de apel a comis încălcări

procedurale, care se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (3) lit. a) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2017,

recursul supus judecării a fost considerat admisibil spre examinare în fond (f. d. 84,

vol. II).

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, recurentul și intimații au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și

alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012,

parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

7

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul

avocatului său Nicolae Leșan este întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea

casării deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 și trimiterea pricinii spre

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de judecată notează că, prin prisma art. 432 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, are obligația pozitivă, instituită de legislator, de a controla din oficiu

decizia contestată din punct de vedere al respectării normelor de drept procedural.

Astfel, conform art. 432 alin. (3) din legea citată, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Această situație poate apărea atunci când, la examinarea cauzei, instanța de

judecată a încălcat prevederile articolului 49 din Codul de procedură civilă sau au

existat temeiurile prevăzute la articolele 50 și 51 din același cod, însă judecătorul ori

completul de judecată nu s-au abținut de la judecată.

În plus, articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

impune ca un tribunal care intră în sfera sa de aplicare să fie independent și imparțial.

De regulă, imparțialitatea se definește prin lipsa oricăror preferințe sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri. Conform jurisprudenței constante

a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 parag. 1 trebuie să se stabilească în

funcție de: (I) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se țină seama de

convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător într-o anumită

cauză; și (II) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în sine și,

printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente pentru

excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea,

inter alia, Fey v. Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 și 30, Wettstein v. Elveția, 21

decembrie 2000, parag. 42, Volkov v. Ucraina, 9 ianuarie 2013, parag. 104).

Cu toate acestea, în unele cauze, în care poate fi dificilă obținerea unor probe

care să infirme prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința privind

8

imparțialitatea obiectivă oferă o garanție suplimentară importantă (a se vedea Pullar

v. Regatul Unit, 10 iunie 1996, parag. 32).

Aplicând criteriile de evaluare a imparțialității unei instanțe în speță, dar și

argumentele expuse în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a judecat

prezenta cauza cu încălcarea articolului 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură

civilă, ceea ce contravine, în mod flagrant, articolului 26 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, implicit și dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6

parag. 1 din Convenție Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de recurs constată că, la 19 mai 2014, Ion Muruianu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Socială Buiucani mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea ilegală a deciziei privind refuzul de recalculare

a pensiei și obligarea de a o recalcula. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 12 iunie 2014, care a fost menținută prin decizia Curții de apel Chișinău

din 13 ianuarie 2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 7 mai 2015 acțiunea

a fost admisă.

În vederea executării hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12

iunie 2014, Ion Muruianu a depus cerere cu privire la intentarea proceduri de

executare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție observă că judecătorul Curții de Apel Chișinău Ion Muruianu are calitatea

de creditor în cadrul procedurii ce se află la executare la executorul judecătoresc

Liudmila Ghețiu.

La 7 octombrie 2016, Casa Națională de Asigurări Socială a depus cerere de

chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu și

Muruianu Ion cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 26 aprilie 2017

acțiunea a fost respinsă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 iulie 2017, cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu și Muruianu Ion cu privire la

anularea actelor executorului judecătoresc a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți,

întrucît judecătorul Curții de apel Chișinău Ion Muruianu are calitatea procesuală de

pîrît în litigiul respectiv.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs menționează că la 15 ianuarie 2015

Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” a depus prezenta cerere de

chemare în judecată împotriva Nataliei Ursu-Braguța și executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu cu privire la încasarea prejudiciului material.

9

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

30 noiembrie 2016, a admis acțiunea parțial.

La 13 decembrie 2016 și la 27 decembrie 2016, executorul judecătoresc

Liudmila Ghețiu și Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” au depus

cereri de apel împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.187,-192, vol. I ).

Colegiul lărgit notează că prezenta cauză civilă a fost examinată, în ordine de

apel, în următoarea componență: președintele ședinței, judecătorul Nelea Budăi și

judecătorii, Iurie Cotruță și Muruianu Ion (f. d. 16-27, vol. II).

Ansamblul celor relatate, denotă că preocupările instanței de recurs cu privire

la imparțialitatea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Muruianu Ion au provenit

din faptul că judecătorul are calitatea de creditor în cadrul procedurii ce se află la

executare la executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, care are calitatea de pîrît în

prezenta cauză civilă. Totodată instanța de recurs subliniază că atît judecătorul Ion

Muruianu, cît și executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu au calitatea de pîrît în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări

Socială împotriva executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu și Muruianu Ion cu

privire la anularea actelor executorului judecătoresc, care se află pe rol la Curtea de

Apel Bălți.

Această situație ar putea ridica dubii cu privire la respectarea dreptului

recurentului la un proces echitabil în partea analizată supra.

La acest capitol, instanța de judecată consideră că acestea îndoieli depind, în

mod concret, de circumstanțele cauzei și trebuie cercetate de la caz la caz. În special,

este necesar să se analizeze dacă legătură dintre problemele de fond din cauzele civile

indicate mai sus sunt atât de apropiate, încât să existe dubii cu privire la

imparțialitatea judecătorilor care participă la luarea deciziilor finale (a se vedea, inter

alia, Indra v. Slovacia, 1 februarie 2005, parag. 53 sau Hit D.D. Nova Gorica v.

Slovenia, 5 iunie 2014, parag. 40).

Din aceste raționamente, instanța va aplica, în continuare, testul subiectiv și

testul obiectiv în privința completului de judecată.

La aplicarea demersului subiectiv, Curtea Europeană a statuat în mod constant

că imparțialitatea personală a unui judecător trebuie să fie prezumată până când nu

există dovada contrariului (a se vedea, Hauschildt v. Danemarca, 24 mai 1989, parag.

47 sau Kyprianou v. Cipru [GC], 15 decembrie 2005, parag. 119).

În cazul de față, circumstanțele enunțate mai sus pune la îndoială

imparțialitatea personală a judecătorului Ion Muruianu. Mai mult, trebuie remarcat

faptul că calitatea de creditor a judecătorului Ion Muruianu în cadrul procedurii ce se

află spre executare la executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, cît și calitatea de pîrîți

10

a lui Ion Muruianu și a executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu în aceiași cauză

civilă poate fi calificată ca o dovadă suficientă a părtinirii personale a acestuia.

În ceea ce privește demersul obiectiv, este necesar să se stabilească dacă, în

afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători, există împrejurări

pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea,

Indra v. Slovacia, 1 februarie 2005, parag. 49, Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,

parag. 35, Korzeniak v. Polonia, 10 ianuarie 2017, parag. 49).

În primul rând, instanța reține, în baza proceselor – verbale ale ședințelor de

judecată din 30 martie 2017 (f. d. 230-231, vol. I) și 27 aprilie 2017 (f. d. 9-14, Vol.

I), că judecătorul Ion Muruianu nu și-a luat abținere, dar nici participanții la proces

nu au depus declarație de recuzare împotriva acestora.

Totuși, orice judecător în privința căruia există un motiv legitim de lipsă de

imparțialitate trebuie să se retragă. Or, chiar și aparențele pot avea o anumită

importanță sau, cu alte cuvinte, „nu trebuie doar să se facă dreptate, ci trebuie să se

vadă că se face dreptate”. Este în joc încrederea pe care instanțele dintr-o societate

democratică trebuie să o inspire publicului (a se vedea De Cubber v. Belgia, 26

octombrie 1984, para. 26). În consecință, sintetizând cele menționate, instanța

opinează că lipsa abținerilor și declarațiilor de recuzare este importantă, dar nu este

decisivă, iar ceea ce este esențial dacă aceste temeri pot fi considerate justificat

obiective (a se vedea, inter alias, Micallef v. Malta, 15 octombrie 2009, parag. 96).

Instanța de judecată opinează că, în lumina celor prezentate, există fapte

pertinente și obiective care ar putea genera îndoieli justificate în ceea ce privește

imparțialitatea completului Curții de Apel Chișinău, fiind încadrate în temeiul

prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Din această

perspectivă, rezultă că participarea judecătorului Ion Muruianu era imposibilă la

examinarea cauzei în ordine de apel, iar motivele constatate supra ridică dubii în

partea ce ține de obiectivitatea și nepărtinirea acestora.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în contradicție cu

normele de drept procedural a purces la examinarea acestuia în fond. Mai mult,

eroarea judiciară enunțată nu poate fi corectată de către instanța de recurs, fiind unul

din temeiurile de trimitere a pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

Pe baza celor prezentate, dar și având în vedere că normele de drept procedural

au un caracter absolut și imperativ pentru instanțele de judecată, iar încălcarea

acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza

argumentele invocate în cererea de recurs, care vizează fondul cauzei. Această

împrejurare, în sine, reprezintă o garanție împotriva unei eventuale prejudicieri a

11

imparțialității și independenței instanței, care urmează să judece cauza în ordine de

apel.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat Societatea

cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” prin intermediul avocatului său Nicolae

Leșan, de a casa decizia instanței de apel din 27 aprilie 2017 și de a trimite pricina

spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în

dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la

un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-

Vascan” prin intermediul avocatului său Nicolae Leșan.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Sălcioara-Vascan” împotriva Nataliei Ursu-Braguța, executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu, Serviciului Vamal, Judecătoria Centru mun. Chișinău cu privire la

încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

12

13