2ra-1288/18 — repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1288/18

prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (Al. Spoială)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” împotriva Nataliei Ursu-Braguța,

executorului judecătoresc Ghețiu Liudmila, Serviciului Vamal, Judecătoria

Centru mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-

Vascan” și admis apelul declarat de Ghețiu Liudmila, a fost casată în parte

hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 15 ianuarie 2015 SRL „Sălcioara-Vascan” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Ursu-Braguța și executorului judecătoresc Liudmila

Ghețiu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin încheierea executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu din 18 iulie 2013 a fost primit spre executare

documentul executoriu nr.2-317/12 din 14 noiembrie 2012 emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău privind încasarea din contul Societății cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan” în beneficiul Nataliei Ursu-Braguța a datoriei în

sumă de 84 162 de dolari SUA.

Totodată, prin încheierea executorului judecătoresc din 18 iulie 2013 nr.023-

254/13 a fost aplicat sechestru pe suma de 84 162 de dolari SUA din conturile

debitorului Societății cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan” deținute în

băncile din Republica Moldova, au fost aplicate măsuri de asigurare privind

obligarea organelor competente de a înștiința ce bunuri mobile și imobile deține

Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, fiind dispusă interzicerea

de a le înstrăina.

De asemenea, Serviciul Vamal a fost obligat să înștiințeze executorul

judecătoresc dacă SRL „Sălcioara-Vascan” a înregistrat anumite operațiuni de

import/export a bunurilor materiale în perioada anilor 2009-2011, totodată fiind

interzis Serviciului Vamal de a efectua anumite operațiuni de import/export de

către SRL „Sălcioara-Vascan”, iar în cazul importului sau exportului să dispună

reținerea bunurilor materiale.

A menționat reclamantul că la 17 august 2013 în adresa executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu a fost expediată o cerere privind ridicarea

interdicțiilor aplicate prin încheierea din 18 iulie 2013, fiind informat că în caz de

refuz, debitorul va suporta prejudiciu material, iar executorul judecătoresc și

creditorul Natalia Ursu-Braguța vor urma să-l restituie.

Reclamantul a specificat că în cererea adresată executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu a indicat că la vamă este reținut un automobil cu marfa ce

aparține SRL „Sălcioara-Vascan”, iar prin aplicarea interdicțiilor, întreprinderii i

se cauzează un prejudiciul material.

Prin răspunsul executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 19 august

2013 a fost refuzată ridicarea interdicțiilor aplicate, deoarece întru demonstrarea

celor expuse în cerere nu au fost anexate careva probe care ar confirma valoarea

bunurilor sechestrate, proprietarul automobilului reținut cu marfă, precum și care

este valoarea acestuia.

Încheierea executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 18 iulie 2013

privind aplicarea interdicției de import/export a fost contestată, iar prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 4 iunie 2014 acțiunea a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

Reclamantul a relatat că unul din obiectul principal de activitate a SRL

„Sălcioara-Vascan” este fabricarea celulozei, hîrtiei și cartonului.

În urma aplicării interdicțiilor de către executorul judecătoresc, la 18 iulie

2013, a fost reținut colorantul pentru industria hârtiei ( Pergasol Red 2B-Z

Liguid) în cantitate 1000 de kg. Colorantul pentru industria hârtiei în cantitate de

1 000 de kg a fost procurat de la SRL „General Intermed” cu sediul în România,

iar acest fapt se confirmă prin factura invoce nr. 20 din 13 august 2013, conform

căreia 1000 de kg de colorant pentru industria hârtiei constituie suma de 5600 de

euro, echivalentul în lei 95 075 de lei.

Pentru transportarea colorantului în Republica Moldova, SRL „Sălcioara-

Vascan” a încheiat cu SRL „ Deltrans Grup” contract de transport, iar pentru

serviciile de transport a fost achitată suma de 3 200 de lei.

La 25 iunie 2014 a înaintat repetat cererea în adresa executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu privind anularea interdicțiilor aplicate prin

încheierea din 18 iulie 2013.

Prin încheierea executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu din 25 iunie 2014

a fost dispusă anularea măsurilor de asigurare aplicate.

Reclamantul a susținut că potrivit raportului de expertiză nr. 0363830 din

30 iulie 2014 efectuat de către Camera de Comerț și Industrie s-a stabilit că

termenul de expirare a colorantului este de 3 decembrie 2013.

Potrivit actului de control nr. 084211 din 6 august 2014, Agenția Ecologică

Chișinău a dispus nimicirea colorantului pentru industria hârtiei în legătură cu

expirarea termenului de valabilitate.

La 12 august 2014 SRL „Sălcioara-Vascan” (comandatar) și SRL „Vanis-

Prim” (executor) au încheiat contractul nr. 35/2014 prin care executorul s-a

obligat să nimicească colorantul pentru industria hârtiei.

2

Consideră reclamantul că prin acțiunile creditorului Natalia Ursu-Braguța și

executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu i-a fost cauzat un prejudiciul material

în sumă de 116 992 de lei, ce constă din prețul colorantului – 5600 euro

echivalentul a 95 075,12 lei, serviciile de transportare a colorantului – 3200 lei,

raportul de expertiză – 960 de lei, serviciile Agenției Ecologice Chișinău – 507

lei, nimicirea colorantului – 13 200 lei și serviciile de depozitare – 4500 lei.

SRL „Sălcioara-Vascan” a solicitat încasarea din contul Nataliei Ursu-

Braguța, executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, Serviciului Vamal și

Judecătoriei Centru mun. Chișinău în beneficiul său a prejudiciului material în

sumă de 116 992 de lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 65-68, vol. I).

Prin încheierea din 10 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost

admisă cererea înaintată de SRL „Sălcioara-Vascan”, fiind strămutată cauza la

Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, întrucît Judecătoria Centru mun. Chișinău în

calitate de instanță care deține competenta jurisdicțională de a soluționa cauza a

fost atrasă în proces în calitate de pîrît (f.d. 93-94, vol. I).

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul executorului judecătoresc

Liudmila Ghețiu în beneficiul SRL „Sălcioara-Vascan” prejudiciu material în

sumă de 116 992 de lei. În rest, acțiunea în partea încasării prejudiciului material

din contul Nataliei Ursu-Braguța, Serviciului Vamal și Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasat din contul executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

3509,76 de lei.

Prin decizia din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de SRL „Sălcioara-Vascan”, a fost admis apelul depus de

executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, a fost casată hotărârea din 30

noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău în partea admiterii acțiunii

și emisă în această parte o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În rest hotărârea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 în partea respingerii

acțiuni cu privire la încasarea din contul Nataliei Ursu-Braguța, Serviciului

Vamal și Judecătoriei Centru mun. Chișinău a prejudiciului material a fost

menținută (f.d. 15-27, Vol. II).

Prin decizia din 04 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SRL „Sălcioara-Vascan”, a fost casată integral decizia din 27

aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de SRL „Sălcioara-Vascan” și admis apelul declarat de Ghețiu

Liudmila, a fost casată hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău în partea în care s-a dispus încasarea de la executorul judecătoresc

Ghețiu Liudmila în beneficiul SRL „Salcioara-Vascan” a prejudiciului în mărime

de 116 992 de lei și în partea în care s-a dispus încasarea de la executorul

judecătoresc Gheșiu Liudmila în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de

3509 lei, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

în partea dată. În rest, hotărârea din 30 noiembrie 2016 în partea prin s-a respins

acțiunea în privința Nataliei Ursu-Braguța, Serviciul Vamal și Judecătoriei Centru

mun. Chișinău a fost menținută.

3

La 14 mai 2018, în termenul prevăzut de lege, SRL „Sălcioara-Vascan”,

reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei din

01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a ei și

casarea în parte a hotărârii primei instanțe, în partea prin care a fost respinsă

acțiunea împotriva Nataliei Ursu-Braguța Natalia, Serviciul Vamal și Judecătoriei

Centru mun. Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele pricinii, iar decizia instanței de apel este lipsită de o

motivație necesară.

Examinând temeiurile recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sălcioara-Vascan”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Sălcioara-Vascan”, reprezentată de avocatul Leșan

Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

4

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Sălcioara-Vascan”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcioara-

Vascan”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

5