3r-133/17 — Încasarea sumei.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea sumei.
- Temei legal
- Prelungirea termenului de procedură.
3r-133/17 — Încasarea sumei. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3r-133/17
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, I. Cotruță și N. Simciuc
D E C I Z I E
04 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Valentina Clevadî
judecători Dumitru Mardari și Iuliana Oprea
examinînd recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Artiom Ion
împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI, privind încasarea sumei,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, prin care a fost
restituită cererea de apel declarată de Inspectoratul General al Poliției al MAI,
a c o n s t a t a t:
La 22 noiembrie 2016, Artiom Ion a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI, privind încasarea sumei.
Solicită reclamantul încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție al
MAI, în beneficiul său a sumei de 13917,60 lei reținută cu titlu de impozit pe venit.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 martie 2017, cererea de
chemare în judecată înaintată de Artiom Ion împotriva Inspectoratului General de
Poliție al MAI, privind încasarea sumei a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul
Inspectoratului General de Poliție al MAI, în beneficiul lui Artiom Ion suma de
13917,60 lei – cu titlu de restanță la indemnizația unică de concediere (f.d. 40, 43-48).
Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 22 martie 2017,
Inspectoratul General de Poliție al MAI a contest-o cu apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 martie 2017, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2017, nu s-a dat curs apelului
declarat de Inspectoratul General de Poliție al MAI, apelantului acordîndu-i-se termen
de 10 zile, din momentul recepționării încheierii, pentru depunerea apelului motivat,
ședința de judecată fiind stabilită pentru 4 iulie 2017, ora 1000 (f.d. 52).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, a fost respinsă cererea
reprezentantului apelantului Inspectoratul General de Poliție al MAI, privind
1
prelungirea termenului de procedură stabilit prin încheierea Curții de Apel Chișinău
din 15 mai 2017 și a fost restituit apelul declarat de Inspectoratul General de Poliție al
MAI (f.d. 60-63).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a concluzionat că apelantul nu a îndeplinit
în termen indicațiile date prin încheierea din 15 mai 2017 și nu a depus apel motivat.
Invocînd ilegalitatea acestei încheiri, la 20 iulie 2017, Inspectoratul General al
Poliției al MAI a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 4
iulie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu remiterea
cauzei pentru judecarea apelului în instanța de apel.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a respectat normele de
drept procedural și în concluzie a emis o încheiere ilegală.
Copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților prin scrisoarea Curții
de Apel Chișinău din 20 iulie 2017 (f.d. 64), însă la dosar nu sunt administrate probe
care ar certifica data recepționării de către recurent a copiei încheierii recurate.
Potrivit art. 425 CPC - termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este
de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a
materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
Inspectoratul General al Poliției al MAI, neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu
menținerea încheierii recurate din următoarele considerente.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 16 martie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Artiom Ion
împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI, privind încasarea sumei a fost
admisă. S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție al MAI, în
beneficiul lui Artiom Ion suma de 13917,60 lei – cu titlu de restanță la indemnizația
unică de concediere.
Ulterior, manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 22 martie 2017
Inspectoratul General de Poliție al MAI a contest-o cu, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 martie 2017, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă, iar prin încheierea Curții de Apel
Chișinău din 15 mai 2017, nu s-a dat curs apelului declarat de Inspectoratul General de
Poliție al MAI, apelantului acordîndu-i-se termen de 10 zile, din momentul
2
recepționării încheierii, pentru depunerea apelului motivat, ședința de judecată fiind
stabilită pentru 4 iulie 2017, ora 1000.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 4 iulie 2017, a respins cererea
reprezentantului apelantului Inspectoratul General de Poliție al MAI, privind
prelungirea termenului de procedură stabilit prin încheierea Curții de Apel Chișinău
din 15 mai 2017 și a fost restituit apelul declarat de Inspectoratul General de Poliție al
MAI, pe motiv că nu a îndeplinit în termen indicațiile date prin încheierea din 15 mai
2017 și nu a depus apel motivat.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție analizînd situația de fapt din speța dată, în raport cu probele anexate la dosar,
consideră oportun de a reliefa prevederile art. 115 CPC, care statuiază expres că la
cererea participanților la proces, instanța judecătorească (judecătorul) poate prelungi
termenul de procedură.
Instanța de recurs punctează faptul că în dispoziția normei de drept procedural
citate, legiuitorul a lăsat instanței de judecată prerogativa de a prelungi termenul de
procedură, la cererea participanților la proces, în cazul în care se demonstrează prin
probe pertinente cauza imposibilității respectării termenului de procedură stabilit de
lege sau de instanța de judecată.
La caz, reprezenatntul apelantul Inspectoratul General de Poliție al MAI și-a
motivat solicitarea de prelungire a termenului de procedură stabilit de instanța de apel
prin încheierea din 15 mai 2017, prin faptul că ar fi recepționat copia acestei încheieri
la 26 iunie 2017, or actele pricinii certifică exhaustiv faptul că Inspectoratul General de
Poliție al MAI a recepționat copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2017
la 16 iunie 2017, iar din această dată începe a curge termenul de 10 zile indicat de
instanța de apel (f.d. 55).
Prin urmare, Colegiul constată temeinicia poziției instanței de apel prin care a
dispus respingerea cererii reprezentantului apelantului Inspectoratul General de Poliție
al MAI, privind prelungirea termenului de procedură stabilit prin încheierea Curții de
Apel Chișinău din 15 mai 2017.
Instanța de recurs punctează că potrivit art. 56 alin. (3) CPC, participanții la
proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar în conformitate cu art. 61 alin.
(1) CPC, instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de drepturi, dacă prin abuz
se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Astfel, recepționînd la 16 iunie 2017 copia încheierii Curții de Apel Chișinău din
15 mai 2017, apelantul-recurent Inspectoratul General de Poliție al MAI, întru
respectarea normelor de drept procedural citate, urma să se folosească cu bună-credință
de drepturile procedurale, în sensul respectării termenului de procedură stabilit de
instanța de apel.
3
În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție analizînd situația de fapt din speța dată, ce ține de restituirea
cererii de apel, în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a reliefa
369, alin. (1), lit. a) CPC, care statuează exhaustiv că instanța de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel
din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1).
În acest sens, instanța de recurs menționează că în temeiul art. 368 alin. (1) CPC,
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 15 mai 2017, nu a dat curs apelului
declarat de Inspectoratul General de Poliție al MAI, acordîndu-i apelantului termen de
10 zile, din momentul recepționării încheierii respective, pentru înlăturarea
neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de
fapt și de drept pe care își întemeiază apelul.
Actele pricinii certifică faptul că apelantul – recurent a recepționat încheierea
Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2017 la 16 iunie 2017 (f.d. 55), iar termenul
acordat de instanța de apel pentru a depune apelul motivat a fost de 10 zile, din
momentul recepționării încheierii respective, astfel, data limită fiind 27 iunie 2017.
Prin urmare, Colegiul menționează că apelantul-recurent a cunoscut despre
neajunsorile cererii de apel și indicațiile date de instanța de apel din 16 iunie 2017 și
tot din această dată a conoscut și despre termenul limită prescris de Curtea de Apel
Chișinău în interiorul căruia urma să înlature nejunsurile din cerere de apel – 27 iunie
2017, însă într-un mod nejustificat, avînd la dispoziție 10 zile, apelantul-recurent nu a
întreprins careva acțiuni care ar certifica intenția de a executa indicațiile date de
instanța de apel.
Astfel, prin prisma normelor de drept procedural citate, coroborate cu probele
administrate la dosar, instanța de recurs menționează că este întemeiată poziția
instanței de apel, prin care a stabilit că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile
instanței de apel date prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2017 și corect
a dispus restituirea cererii de apel declarate de Inspectoratul General de Poliție al MAI.
Colegiul nu poate reține argumentele recurentului invocate în cererea de recurs,
deoarece sunt declarative, neavînd suport probant pertinent. Or, art. 16 CPC, hotărîrile,
încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile,
cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt
obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale,
organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii
Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,
delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de
judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.
Totodată, potrivit art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit de
lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții
la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească
anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte, iar potrivit art. 113 alin.
4
(1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea
termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).
Instanța de recurs punctează că sancțiunile procedurale sunt urmările
nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru
subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire
defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui
drept procedural.
Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea
drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie
2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că instanța de apel corect
a dispus restituirea cererii de apel, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă
un caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită a fi
respins cu menținerea încheierii recurate.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Artiom Ion împotriva
Inspectoratului General de Poliție al MAI, privind încasarea sumei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî
judecători Dumitru Mardari
Iuliana Oprea
5