3ra-949/17 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-949/17 prima instanță: Judecătoria Bălți Judecător: A. Donos instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu Î N C H E I E R E 27 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serafimovici Iurie împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la anularea plăților ilegale pentru pierderile normative de energie termică, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Serafimovici Iurie casată parțial hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2016 și în partea casată emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, în rest hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2016 a fost menținută, c o n s t a t ă : La data de 29 aprilie 2017 Serafimovici Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „CEt-Nord”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la anularea plăților ilegale pentru pierderile normative de energie termică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că apartamentul 39 din str. Conev 17, mun. Bălți în cale locuiește a fost deconectat integral de la sistemul centralizat de încălzire și este echipat cu sursă autonomă de încălzire. Indiferent de acest fapt, este impus de către SA „CET-Nord” să achite plata pentru pierderile normative de energie termică în mărime de 20%. Menționează că cuantumul de plată indicat de SA „CET-Nord” în avizul de plată pentru luna februarie 2016 contravine prevederilor p.8.1 al.(2) din Anexa nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011, care stabilește modalitatea de plată a pierderilor de energie termică.

Susține că în pofida faptului că s-a adresat către furnizor în repetate rânduri în scopul prezentării calculelor pierderilor de energie termică semnate de furnizor și consumator sau gestionar și furnizor, SA „CET-Nord” nu i-a prezentat careva calcule 1 în sensul dat, în schimb fiindu-i prezentate niște repartizări aritmetice a unui volum de energie termică egală cu 20% raportate la suprafața totală a apartamentului (49,1 m.p.).

Respectiv, furnizorul înlocuiește calculul pierderilor de energie termică cu niște calcule elementare în care se află valoarea de 20% a suprafeței apartamentului 39, după care repartizează energia termică indicată de contorul casei, corespunzător la suprafețele apartamentelor din bloc, în lipsa unui calcul care să demonstreze mărimea reală a pierderilor de energie termică în casa nr. 17 și în apartamentul nr. 39. Relatează reclamantul că calculele efectuate conform anexelor Metodologiei ANRE confirmă faptul că pierderile suplimentare de energie termică constituie pentru casa nr. 17 din str. Conev, mun. Bălți 3,3-5.5% în dependență de volumul fluxului de energie termică intrată în bloc. În consecință, este de părerea că pretențiile SA „CET-Nord” înaintate față de proprietarii apartamentelor echipate cu surse autonome de încălzire sunt eronate, abuzive, ilegale și discriminatorii.

Susține reclamantul că pierderile suplimentare cu valoarea medie pe sezonul de încălzire în mărime de 4,4% calculată după formula (3,3+5,5) : 2,4 %, revin la toate cele 72 de apartamente din clădire, nu doar apartamentelor deconectate. Furnizorul sau gestionarul este obligat să calculeze această diferență, iar partea rămasă de energie consumată de consumatorii direcți și cei care consumă 20% să fie repartizată proporțional spațiilor încălzite, deoarece pierderile normative se calculează pentru rețelele termice ale furnizorului până la intrarea în contorul de energie termică a casei și în baza lor se calculează costul 1 Gcal de energie termică, iar pierderile din interiorul clădirii sunt definite ca pierderi suplimentare.

Menționează că rețelele termice din interiorul clădirii, după vana de ieșire din nodul elevator, care este punctul de delimitare a apartenenței de bilanț, aparțin ACC- 2 și sunt gestionate și întreținute de ACC-2 ca locuri comune de folosință, iar plata pentru întreținerea lor se efectuează de toate apartamentele casei nr. 17, inclusiv și de apartamentul 39, iar SA „CET-Nord” este obligat să încheie contracte și să prezinte calcule veridice, clare și transparente a pierderilor suplimentare de energie termică, care se măsoară în Gcal, dar nu să calculeze 20% din suprafața apartamentului, care se măsoară în m.p., după care să repartizeze pierderile. Prin urmare, aplicând în mod eronat și abuziv prevederile Hotărârii Guvernului nr.707, în lipsa implementării unui mecanism clar de calculare diferențiată a acestor plăți, SA „CET-Nord” trișează în mod deschis încălcând drepturile consumatorului.

Indică reclamantul că pentru respectarea procedurii de soluționare prealabilă pe cale extrajudiciară a pricinii, la 21 martie 2016, s-a adresat repetat către SA „CET- Nord” cu cererea de soluționare a chestiunii, însă SA „CET-Nord” a refuzat orice discuție referitor la pricină. Consideră reclamantul că acțiunile SA „CET-Nord” sunt ilegale și contravin prevederilor art. art. 4, 10 alin. (2) și art.16 ale Legii protecției consumatorului nr. 105 din 13 martie 2003, art. 2, 4, 5 alin. (7) din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități nr. 317 din 18 iulie 2003 precum și prevederilor pct. 8.1 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011. Solicită, reclamantul Serafimovici Iurie, anularea avizului de plată pentru energia termică, impus spre plată ilegal în mărime de 20% din suprafața 2 apartamentului, în lipsa unui calcul clar și transparent a pierderilor suplimentare de energie termică în casa nr. 17 din str. Conev, mun.

Bălți și a apartamentului nr. 39. La data de 11 octombrie 2016, Serafimovici Iurie a depus cerere o cerere solicitând repararea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, cauzat de către SA „CET-Nord” în perioada anilor 2011-2016 și obligarea SA „CET-Nord” să-i aducă scuze oficiale în mod public în fața instanței de judecată din cauza comiterii intenționate a falsului în acte, fapt ce a adus în mod direct la prejudiciul actului de justiție (f. d. 91). În final, solicită Serafimovici Iurie anularea avizului de plată pentru energia termică, impus spre plată ilegal în mărime de 20% din suprafața apartamentului, în lipsa unui calcul clar și transparent a pierderilor suplimentare de energie termică în casa nr. 17 din str. Conev, mun.

Bălți și a apartamentului nr. 39, repararea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei și obligarea SA „CET-Nord” să-i prezinte scuze oficiale. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2016, acțiunea a fost respinsă integral, ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat de Serafimovici Iurie, casată hotărârea primei instanțe în partea respingerii cerințelor cu privire la anularea avizului de plată și emisă o nouă hotărâre în această parte prin care cerințele au fost admise, fiind anulat avizul de plată pentru luna februarie 2016 emis de SA „CET-Nord” pe numele lui Serafimovici Iurie, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La data de 27 martie 2017, SA „CET-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece la adoptarea acesteia au fost încălcate normele de drept material, au fost interpretate eronat prevederile Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, Anexa 7, pct. 8.1, Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011 și ilegal aplicată Metodologia de determinare a pierderilor normative de energie termică aprobată prin Hotărârea ANRE nr. 742 din 18 decembrie 2014, și publicată la 13 februarie 2015 în Monitorul Oficial nr. 33-35.

La fel, a indicat recurentul că pierderile normative de energie termică pentru apartamentul deconectat de la energia termică centralizată pentru apartamentul în care locuiește intimatul au fost efectuate conform prevederilor pct. 8.1 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 și modificat prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, iar instanța de apel în acest sens nu a constatat și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului, fapt ce a dus la emiterea unei decizii pasibilă dea fi casată.

3 În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. După cum denotă din Avizul de recepție NC din 01 februarie 2017, recurentul SA „CET-Nord” a recepționat copia deciziei instanței de apel din 12 ianuarie 2017, la data de 02 februarie 2017 (f. d. 151). În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul SA „CET-Nord” s- a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 27 martie 2017, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017 în termen.

La data de 20 iulie 2017, în adresa intimatului Serafimovici Iurie a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Iar, la data de 14 august 2017, intimatul Serafimovici Iurie a depus referință asupra recursului declarat de SA „CET-Nord” invocând netemeinicia acestuia și legalitatea deciziei instanței de apel Examinând temeiurile recursului declarat de către SA „CET-Nord” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA „CET-Nord”nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către SA „CET-Nord”.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva 5