3ra-270/19 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr.3ra-270/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: V.Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Bălți,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient

accesoriu Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord” cu privire la anularea parțială a

actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a fost

casată hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 15 februarie 2018, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat (în

continuare OT Bălți al Cancelariei de Stat) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu SA ,,CET-Nord” cu

privire la anularea parțială a actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 5 decembrie 2017 Consiliul

mun. Bălți a adoptat decizia nr. 11/19 ,,Cu privire la transmiterea în folosința SA

,,CET-Nord” sectoarele de teren aferente punctelor termice”.

OT Bălți al Cancelariei de Stat a menționat că conform art. 64 ale Legii nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat un

control sub aspectul legalității deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că

pct. 8 al actului administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu art. 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT -28 din 12

1

ianuarie 2018, OT Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului mun. Bălți

abrogarea pct. 8 a deciziei nr.11/19 din 5 decembrie 2017, ca fiind emis contrar

legislației, însă notificarea nu a fost examinată în termenul stabilit.

1

OT Bălți al Cancelariei de Stat a notat că pct. 8 al deciziei nr. 11/19 din 5

decembrie 2017, prin care s-au transmis în folosința SA ,,CET-Nord” sectoarele

aferente punctelor termice, a fost adoptat cu încălcarea prevederilor legale.

În drept, OT Bălți al Cancelariei de Stat și-a întemeiat prezenta cerere de

chemare în judecată în baza art. 1 alin. (1) al Legii privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor, art. 74 alin. (1) și (2) al Legii privind administrația

publică locală și art. 57 alin. (2) al Legii cadastrului bunurilor imobile.

Reclamantul a solicitat anularea pct. 8 din decizia Consiliului mun. Bălți nr.

11/19 din 5 decembrie 2017 ,,Cu privire la transmiterea în folosința SA ,,CET-

Nord” sectoarele de teren aferente punctelor termice”.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de OT Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu SA ,,CET-Nord” cu

privire la anularea parțială a actului administrativ.

La 23 iunie 2018, OT Bălți al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva

hotărârii din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a fost casată hotărârea din

21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat. A fost anulat pct. 8 a deciziei nr. 11/19 din 5

decembrie 2017 ,,Cu privire la transmiterea în folosința SA ,,CET-Nord”

sectoarele de teren aferente punctelor termice”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 26 alin. (1) lit.

a) al Legii contenciosului administrativ, art. 14 alin. (1), (2) lit. b), c), 63 alin. (1),

64 și 74 alin. (1), (2) ale Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, art. 1 alin. (1) al Legii privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor, pct. 9 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de stat, art. 315 alin. (1) și 321 alin.

(2) ale Codului civil.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut incorectă soluția primei instanțe, menționând că la momentul emiterii

deciziei contestate, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, proprietarul

terenului situat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 36, transmis spre folosință SA

,,CET-Nord”, este statul Republica Moldova. Dreptul de proprietate asupra

terenului enunțat a fost înregistrat după Consiliul mun. Bălți la 27 februarie 2018,

ulterior adresării în instanța de judecată cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că deși, la soluționarea cauzei au

fost stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea speței în

fond, concluziile primei instanțe cu privire la netemeinicia acțiunii sunt incorecte.

Or, pct. 8 al deciziei contestate, a fost emis cu încălcarea competenței, ținând

cont că la momentul aprobării deciziei, proprietarul terenului transmis în folosință

este Republica Moldova, iar organul abilitat cu administrarea proprietății publice a

statului, fiind Agenția Proprietății Publice sau Agenția Relații Funciare și Cadastru

subordonată Guvernului.

2

Pe cale de consecință, Curtea de Apel Bălți a stabilit cert, că la adoptarea

deciziei contestate, Consiliul mun. Bălți și-a atribuit o funcție ce-i revine în mod

exclusiv Agenției Proprietății Publice sau Agenției Relații Funciare și Cadastru, în

condițiile în care, conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice, autoritățile administrației publice locale dețin atribuții de administrare

doar în privința proprietății unităților administrativ – teritoriale.

Ca urmare, Consiliul mun. Bălți eronat și-a întemeiat decizia în baza art. 42

Cod funciar.

La 10 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul mun. Bălți a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Recurentul a menționat că la adoptarea deciziei, instanța ierarhic inferioară a

interpretat eronat normele de drept material (art. 321 alin. (2) Cod civil) și nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume, art. 42 Cod funciar și art. 1 alin.

(6) al Legii cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

A relatat recurentul că terenurile din intravilanul municipiilor se află în

proprietate municipală.

Astfel, dreptul de proprietate municipală asupra terenurilor din intravilanul

localităților este declarat prin lege și nu urmează a fi confirmat prin documente

suplimentare.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 noiembrie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 19 decembrie 2018. (f.d.

76-verso)

Astfel, recursul declarat la 10 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursul declarat de Consiliul mun. Bălți în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul mun. Bălți, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul mun. Bălți.

4

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Consiliul municipal Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5