2ra-1737/17 — repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: A. Miron dosarul nr. 2ra-1737/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 27 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Craiu Luiza Gafton examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Muntean Constantin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Muntean Constantin împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției și Autorității administrative „Agenția Națională de Transport Auto” cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Muntean Constantin și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 octombrie 2016, c o n s t a t ă La 23 februarie 2016, Muntean Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al IGP și Agenției Naționale de Transport Auto cu privire la repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 10 august 2015, de către agentul constatator din cadrul INP al IGP, Sclifos Vasile, a fost întocmit în privința dânsului un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 1971 alin. (1) Cod contravențional, pentru prestarea serviciilor de transportare a călătorilor contra plată în lipsa licenței și certificatului de competență.

Totodată, în aceeași zi și inspectorul superior din cadrul Agenției Naționale de Transport Auto, Potlog Ion, a întocmit un proces-verbal de reținere a plăcuțelor de înmatriculare și certificatului de înmatriculare seria ANTA nr. 000587 ale automobilului ce-i aparține de model „Volkswagen Golf” cu n/î CKO 257. Indică Muntean Constantin că la 11 august 2015, a contestat în instanța de judecată procesul-verbal cu privire la contravenție din 10 august 2015, înaintând totodată și Agenției Naționale de Transport Auto o contestație împotriva procesului-verbal de reținere a plăcuțelor de înmatriculare și certificatului de înmatriculare. Prin răspunsul nr. 02/1-1-5314 din 14 august 2015, Agenția Națională de Transport Auto i-a comunicat că măsura de suspendare a dreptului de utilizare a autovehiculului prin reținerea plăcuțelor 1 de înmatriculare va înceta odată cu adoptarea unei decizii în urma judecării cauzei contravenționale de către instanța de judecată competentă.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 01 decembrie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2016, a fost încetat procesul contravenționat pornit de către INP al IGP la 10 august 2015 în baza art. 1971 alin. (1) Cod contravențional, din motivul neprezentării agentului constatator citat legal la examinarea cauzei. Consideră reclamantul că prin acțiunile ilegale ale colaboratorilor INP al IGP și Agenției Naționale de Transport Auto, a fost privat de dreptul de a munci timp de 6 luni, prestarea serviciilor de transportare a călătorilor în regim taxi cu automobilul personal fiind unica sursă de existență pentru familia sa. Mai mult ca atât, are la întreținere un copil cu XXXX XXXX, căruia îi este contraindicată activitatea de muncă și necesită îngrijire din partea altor persoane.

Împreună cu soția sunt pensionari cu pensii mizere, iar prestarea serviciilor de transportare a călătorilor în regim taxi este unica sursă de venit pentru asigurarea copilului cu produse alimentare și medicamente, în urma acțiunilor colaboratorilor pârâților suferind un prejudiciu moral pe care-l evaluează la suma de 50 000 lei. Solicită Muntean Constantin încasarea în mod solidar din contul Inspectoratului Național de Patrulare al IGP și Agenției Naționale de Transport Auto sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 octombrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de către Muntean Constantin și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 octombrie 2016. Instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că încetarea procesului contravențional în baza art. 455 alin. (2) Cod contravențional, în vigoare la data pronunțării hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 01 decembrie 2015 – neprezentarea agentului constatator care a fost citat legal fără motive întemeiate și fără înștiințarea în prealabil a instanței, nu constituie temei de reabilitare ce ar acorda lui Muntean Constantin dreptul de a pretinde la repararea prejudiciului moral, ce apare doar în situația în care se constată nevinovăția persoanei, la caz procesul contravențional fiind încetat din motivul neprezentării agentului constatator. La 11 iulie 2017, Muntean Constantin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În susținerea recursului, recurentul a invocat aprecierea arbitrară a probelor de către instanțele ierarhic inferioare, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Consideră Muntean Constantin că a suferit un prejudiciu moral în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorilor intimaților-pârâți, determinat prin stresul cauzat prin imposibilitatea de a munci și a-și asigura familia cu o întreținere decentă, cât și lipsa mijloacelor financiare necesare pentru procurarea medicamentelor necesare copilului său. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2 Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa lui Muntean Constantin la 15 mai 2017, potrivit scrisorii de însoțire nr. 5593 și ștampilei aplicate pe plic (f.d. 129, 134). În cererea de recurs, Muntean Constantin a indicat că a recepționat decizia instanței de apel la 19 mai 2017. În circumstanțele relevate, recursul declarat de Muntean Constantin la 11 iulie 2017 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 17 august 2017, în adresa intimaților Inspectoratul Național de Patrulare al IGP și Agenția Națională de Transport Auto a fost expediată copia recursului declarat de Muntean Constantin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 04 septembrie 2017, INP al IGP a depus referință, solicitând declararea recursului ca inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Alte referințe nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Muntean Constantin este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Muntean Constantin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, argumentele invocate în recurs referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul invocat de către Muntean Constantin, precum că în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorilor intimaților- pârâți i-a fost cauzat un prejudiciu moral prin privarea de dreptul de a munci și a-și întreține familia, deoarece a fost invocat și în procesul judecării cauzei, asupra căruia instanțele ierarhic inferioare s-au expus deja în modul corespunzător. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Muntean Constantin ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Muntean Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Craiu Luiza Gafton 4