3ra-683/17 — Contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra–683/17 Instanța de fond: L. Holevițcaia Instanța de apel: L. Bulhac, D. Manole, G. Dașchevici D E C I Z I E 27 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, Valeriu Doagă, Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova Examinând recursul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul avocatului Barbăneagră Sergiu, și recursul declarat de către Panțîru Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, privind anularea hotărârilor Adunării Generale a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, admis apelul depus de Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu și casată parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 01 noiembrie 2016, în partea respingerii pretențiilor cu privire la anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, privind revocarea Decanului Baroului, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care pretenția a fost admisă, c o n s t a t ă: La data de 02 februarie 2016, Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu, au depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către Uniunea Avocaților din RM, prin care au solicitat: anularea hotărârilor Adunării Generale a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, inclusiv revocarea decanului Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, revocarea din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea Generală a Avocaților, inclusiv a lui Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan, Tudor Osoianu.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că prin decizia 005/2015 din 30 noiembrie 2015, decanul Baroului Chișinău, Natalia Moloșag a convocat Adunarea Generală a Baroului la 22 decembrie 2015, ora 10:00, la Palatul Republicii. 1 La 21 decembrie 2015, Decanul Baroului Chișinău, Natalia Moloșag a publicat, pe pagina web a Uniunii Avocaților, lista avocaților din Baroul Chișinău, care includea 2 337 de avocați, și în aceeași zi, pe pagina web a Uniunii Avocaților a fost publicată și ordinea de zi a Adunării Generale, care prevedea revocarea decanului și convocarea Congresului Uniunii Avocaților. De asemenea, reclamanții au indicat că la 22 decembrie 2015, aproximativ la ora 11:00, prin decizia nr. 012, decanul Baroului de Avocați Chișinău a constatat că la Adunarea Generală s-au înregistrat 727 de avocați, iar numărul respectiv de avocați nu este suficient pentru a declara Adunarea Generală ca fiind deliberativă.

La fel, prin aceeași decizie, decanul a convocat Adunarea Generală repetată pentru 29 decembrie 2015, ora 10:00, în aceeași sală și cu aceeași ordine de zi. Imediat după anunțarea deciziei de lipsă a cvorumului, prodecanul Dorin Popescu, a preluat conducerea Adunării Generale a Avocaților și a calificat Adunarea ca fiind deliberativă, continuând înregistrarea avocaților într-o listă improvizată. Având în vedere acest fapt, Moloșag Natalia inițial și-a anunțat demisia, însă, ulterior, a declarat de la tribună că își retrage anunțul de demisie, în pofida renunțării la demisie, Popescu Dorin a continuat să conducă Adunarea Generală, și din aceste motive, decanul Baroului a decis transmiterea listelor cu semnături Președintelui Uniunii Avocaților, în acest sens, la ora 11:35, fiind întocmită o recipisă, potrivit căreia, s-au înregistrat în liste 727 de avocați.

În acțiunea depusă s-a indicat că Adunarea Generală a continuat, fiind adoptată o altă ordine de zi și următoarele hotărâri: revocarea decanului Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, revocarea din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea Generală a Avocaților, inclusiv a lui Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan, Tudor Osoianu, precum și sesizarea Ministerului Justiției referitor la publicarea proiectului Legii cu privire la avocatură pe site-ul Ministerului Justiției. Potrivit procesului-verbal al Adunării Generale, numărul avocaților cu drept de vot la Adunarea Generală era de 1491, iar la adunare s-au prezentat 775 avocați.

Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu, au mai menționat că, la 30 decembrie 2015, reclamanții, în temeiul pct. 18 al Statutului Profesiei de Avocat, au contestat hotărârile Adunării Generale a Avocaților din Baroul Chișinău la Consiliul Uniunii Avocaților, însă, la 29 ianuarie 2016, Uniunea Avocaților a respins contestația, fără a indica motivele de respingere a contestației. La 28 ianuarie 2016, Dorin Popescu le-a pus în dispoziția reclamanților o copie a listelor cu semnăturile participanților la Adunarea Generală.

La 01 februarie 2016, pe pagina web a Uniunii Avocaților, au fost publicate listele avocaților din Baroul Chișinău, suspendați în baza cererii sau cei care aveau datorii la Uniunea Avocaților, sau au fost sancționați și nu puteau vota pe 22 decembrie 2015. Astfel, potrivit listei respective, 350 de avocați ai Baroului erau suspendați în baza cererii sau a incompatibilității și alți 429 nu aveau drept de vot, deoarece aveau datorii la Uniunea Avocaților sau se afla în executarea unei sancțiuni disciplinare. În opinia reclamanților, Adunarea Generală a Avocaților Baroului Chișinău a fost desfășurată contrar dispozițiilor art. 47, 48, 50 din Legea cu privire la 2 avocatură, iar hotărârile adoptate la această adunare urmează a fi anulate, deoarece Adunarea Generală a Avocaților a fost condusă de o persoană care nu avea competență.

În acest sens, s-a menționat că, Natalia Moloșag, decan al Baroului Chișinău, a fost prezentă la ședința Adunării Generale, a constatat lipsa cvorumului acesteia și a anunțat convocarea Adunării Generale repetate pentru 29 decembrie 2015. Totodată, s-a indicat că prezența decanului la ședință demonstrează că nu au fost întrunite nici una din condițiile stabilite de lege pentru asigurarea interimatului funcției și exercitarea de către prodecan a funcțiilor decanului, iar acțiunile lui Dorin Popescu de preluare a conducerii Adunării Generale demonstrează ilegalitatea Adunării Generale, respectiv ilegalitatea hotărârilor adoptate, pe motiv că acestea au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite de lege.

Concomitent, Adunarea Generală a Avocaților din 22 decembrie 2015, condusă de către prodecanul Dorin Popescu nu a fost deliberativă, or, din lista membrilor Baroului avocaților fac parte toate persoanele care au calitatea de avocat. Decanul în exercițiu a publicat lista avocaților Baroului Chișinău în număr de 2 337 avocați, însă, această listă nu a fost contestată de nimeni și a fost plasată pe pagina web a Uniunii Avocaților. În acest context, reclamanții au indicat că, pentru ca, la Adunarea Generală a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, să fie cvorum, urma la momentul începerii Adunării să fie înregistrați cel puțin 1 168 avocați, dar, la Adunarea Generală a Avocaților din 22 decembrie 2015, s-au înregistrat 727 avocați, adică un număr insuficient ca adunarea să fie deliberativă.

În opinia reclamanților, lista suplimentară în care au fost incluși 35 avocați, anexată de către prodecanul Dorin Popescu, nu se cunoaște în ce condiții a fost întocmită, dar, chiar și numărul indicat în procesul-verbal de 775 avocați, nu este suficient pentru ca Adunarea să fie deliberativă. Astfel, lipsa cvorumului demonstrează ilegalitatea Adunării Generale, or este încălcată procedura stabilită de lege. Mai mult de 50 persoane din cele care au semnat în liste erau fie suspendați, fie decedați, fie fără licență, fie cu datorii la Uniunea Avocaților.

Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu au reiterat că prin hotărârea Adunării Generale a fost revocată din funcția de decan al Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, prin vot deschis, însă, decanul baroului poate fi revocat din funcția deținută, doar dacă săvârșește acțiuni compromițătoare și care afectează ireparabil prestigiul profesiei de avocat. În lipsa unor prevederi expuse cu privire la revocare, trebuie să se respecte principiul de aplicare simetrică a normei juridice, adică, cum a fost ales așa și trebuie revocat. Operațiunea juridică de revocare trebuie să se facă prin vot secret, și astfel, exprimarea voinței prin vot deschis de revocare a decanului Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, demonstrează că hotărârea Adunării Generale a fost adoptată cu încălcarea procedurii stabilite de lege și urmează a fi anulată.

Concomitent, au indicat că prin hotărârea Adunării Generale din 22 decembrie 2015, s-a decis revocarea din funcție a 6 membri ai Consiliului Avocaților aleși la 24 aprilie 2015, și anume: Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan și Tudor Osoianu. Reclamanții au 3 relevat că ilegalitatea hotărârii de revocare a membrilor Consiliului Uniunii Avocaților, se confirmă prin aceea că, art. 38 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, nu acordă Adunării Generale competența de revocare a membrilor Consiliului Uniunii Avocaților.

S-a mai menționat că, Adunarea Generală a Avocaților din 22 decembrie 2015, adoptând hotărâri în privința fiecăruia din cele 7 persoane, nu a întrunit majoritatea voturilor membrilor prezenți, or, calculele demonstrează că, la adoptarea hotărârii de revocare a membrilor Consiliului Uniunii Avocaților, Adunarea Generală a Avocaților nu era deliberativă, sau suma voturilor nu întrunea numărul necesar de voturi, adică 775 de avocați. De asemenea, pentru adoptarea hotărârii de revocare trebuia să se întrunească majoritatea, adică pentru revocare să voteze cel puțin mai mult din jumătate din cei prezenți. Nici unul din membrii Consiliului propuși de a fi revocați nu au întrunit mai mult din jumătate din numărul celor prezenți, adică din 775 avocați.

În concluzie, exprimarea numărului de voturi exprimat pentru fiecare membru al Consiliului Uniunii Avocaților demonstrează, după cum au menționat reclamanții, că Adunarea Generală nu a fost deliberativă, la adoptarea hotărârii de revocare, nici nu au întrunit majoritatea voturilor celor prezenți, iar în aceste condiții, hotărârile privind revocarea membrilor Consiliului Uniunii Avocaților sunt ilegale. Pe parcursul judecării cauzei în fond, reprezentantul pârâtului Uniunea Avocaților, Sergiu Barbăneagră, a înaintat o cerere prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de intervenienți accesorii, a următoarelor persoane: Dron Ion, Mărgineanu Iurie, Panțîru Victor, Munteanu Fetru, Tănase Constantin, Cazac Octavian, si Emanoil Ploșnița.

Concomitent, reprezentantul reclamanților a depus o cerere privind atragerea în proces, în calitate de intervenient accesoriu, a lui Burac Victor. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2016, s-a admis cererea înaintată de către reprezentantul pârâtului, și s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii alături de pârât - membrii Consiliului Uniunii Avocaților, aleși din partea Baroului Chișinău - Dron Ion, Mărgineanu Iurie, Panțîru Victor, Muntean Petru, Tănase Constantin, Cazac Octavian, și decanul Baroului Chișinău Ploșnița Emanoil. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2016, a fost admisă cererea înaintată de către reprezentantul reclamanților și s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, - membrul Consiliului Uniunii Avocaților, ales din partea Baroului Chișinău - Burac Victor.

Reclamanții au solicitat instanței de fond: anularea hotărârilor Adunării Generale a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, inclusiv anularea hotărîrii Adunării Generale a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea revocării decanului Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, în partea revocării din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea Generală a Avocaților, inclusiv a lui Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan, Tudor Osoianu. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016, acțiunea reclamanților s-a admis parțial și s-a anulat hotărârea Adunării Generale 4 Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea revocării membrilor Consiliului Uniunii Avocaților - Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Roșca Nicolae, Osoianu Tudor, Lupu Mihail, Țurcan Veaceslav.

În rest, cererea de chemare în judecată privind anularea hotărârii Adunării Generale a Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea revocării decanului Baroului Chișinău, Natalia Moloșag a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a fost respins apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a admis apelul depus de Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu și casată parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016, în partea respingerii pretențiilor cu privire la anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, privind revocarea Decanului Baroului, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care pretenția a fost admisă.

La data de 10 aprilie 2017, avocatul Barbăneagră Sergiu, în interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamanților să fie respinsă.

La 25 iulie 2017, avocatul Barbăneagră Sergiu a depus supliment la cererea de recurs, indicând că, completul format la judecarea cauzei în instanța de apel a fost format contrar principiului independenței și imparțialității judecătorilor, deoarece potrivit hotărârii CSJ nr. 3-3/16, judecătorul Domnica Manole a acționat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7/2 din 26 ianuarie 2016 „Cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție”, unde a fost reprezentată de către avocatul (intimata) Moloșag Natalia. Acest fapt nu a fost comunicat în ședința de judecată nici de judecătorul raportor Domnica Manole, nici de intimata Natalia Moloșag.

La data de 13 aprilie 2017, Panțîru Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în ordinea de apel. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, nefondată, cu încălcarea normelor de drept material și procedural. Invocând prevederile art. 50 alin. (1) lit. g) CPC al RM, potrivit cărora, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui, a menționat că, potrivit informației plasate public în mass media, împotriva magistratului Manole Domnica este intentată cauza penală, unde în calitate de avocat este intervenientul accesoriu – Ploșnița Emanoil.

Judecătorul nu a menționat cine din avocați o apără, sau au apărat-o și astfel s-ar afla în incompatibilitate, inclusiv intimata Moloșag Natalia, care i-a reprezentat interesele judecătorului raportor Domnica Manole în cauza civilă intentată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7/2 din 26 ianuarie 2016 „Cu privire la 5 desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție”, fapt confirmat prin decizia CSJ din 26.02.2016. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, recursul declarat de către avocatul Barbăneagră Sergiu, în interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova și recursul declarat de către Panțîru Victor, au fost declarate admisibile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 06 aprilie 2017, astfel recursurile declarate la 10 aprilie 2017 și la data de 13 aprilie 2017 se consideră depuse în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Studiind materialele dosarului, cele invocate în cererile de recurs raportate la prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile înaintate urmează a fi admise din considerentele ce urmează.

Pornind de la faptul că procesul-verbal al ședinței de judecată reprezintă unul dintre cele mai importante documente procesuale, care oglindește desfășurarea ședinței de judecată pas cu pas, prin reflectarea momentelor esențiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectuării actului procedural, care în sensul art. 137 alin. (2) al Codului de procedură civilă se consideră probă scrisă, iar potrivit art. 130 alin. (2) al Codului de procedură civilă, nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor, Colegiul reține că procesul-verbal al ședinței de judecată îmbrăcând forma unui act procesual important poate sta la baza unei hotărâri judecătorești.

Astfel, tratând din perspectiva normelor de drept procedural, Colegiul constată că, în componența instanței de apel, care a examinat prezenta cauză, pe lângă alții, a participat și judecătorul Domnica Manole, iar printre participanți la proces, pe lângă alții, a fost avocatul Natalia Moloșag, în calitate de reclamant și avocatul Ploșniță Emanoil, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului. După cum rezultă din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (Vol. II, f. d. 81-82), în ședința din 23 februarie 2017, judecătorul Domnica Manole a anunțat participanții la proces despre faptul că unul din participanții la proces, și anume, avocatul Ploșniță Emanoil, îi apără interesele în calitate de avocat într-un dosar penal intentat pe numele ei, propunând participanților la ședința de judecată să se expună referitor la eventualele cereri de recuzare.

În contextul în care fiind anunțat public acest fapt, iar majoritatea participanților la proces au declarat că judecătorul inspiră încredere totală, completul de judecată a desprins concluzia că, în speță, nu sunt întrunite condițiile de incompatibilitate la examinarea cauzei. 6 Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, a fost respinsă cererea înaintată de către avocatul Barbăneagră Sergiu de recuzare a judecătorului Domnica Manole. Ca argument decisiv în susținerea poziției de respingere a cererii de recuzare, completul investit cu examinarea acesteia, a reținut faptul că judecătorul Domnica Manole, până la punerea pe rol a cererii de apel a anunțat participanții la proces despre faptele ce ar putea genera dubii de imparțialitate.

Față de cele arătate, Colegiul constată că, deși, judecătorul Domnica Manole a anunțat despre posibilele dubii referitor la participarea acesteia în calitate de judecător la examinarea cauzei în ordine de apel, în situația în care un participant este reprezentantul acesteia într-un dosar penal, fapt dedus din procesul-verbal al ședinței de judecată, ultima nu a anunțat, în același mod și context, despre faptul că și reclamanta-apelantă, avocatul Natalia Moloșag, a reprezentat-o într-o cauză civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Domnicăi Manole către Consiliul Superior al Magistraturii, privind contestarea actului administrativ.

Spre deosebire de cazul examinat, privind recuzarea judecătorului Domnica Manole, unde participantului la proces îi revenea statutul de intervenient accesoriu și care nu și-a expus în nici o modalitate poziția, în cazul constatat, Natalia Moloșag deține un statut activ de reclamant-apelant, cu pretenții proprii, care și-a expus poziția. În consecință, aceste circumstanțe prin cumulul lor, în situația în care există două împrejurări similare în care s-a procedat diametral diferit, generează concluzia că circumstanțele enunțate nu au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în concordanță cu prevederile art. 50, 52 ale Codului de procedură civilă, în contextul în care în sensul art. 52 alin. (1) al codului enunțat, chestiunile legate de recuzare, respectiv și de abținere, pot fi înaintate de participanții la proces sau pot fi examinate din oficiu de către instanță, mai ales în situația în care aceste circumstanțe sunt vădite.

Nu în ultimul rând, aceste circumstanțe sunt de natură să creeze obiectiv dubii rezonabile referitoare și la prezumția imparțialității judecătorului. Astfel, potrivit principiilor de la Bangalore cu privire la conduita judiciară, adoptate în 2002, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta. Judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Între astfel de cazuri se numără și cazul în care judecătorul este subiectiv sau are o prejudecată reală cu privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces.

De altfel și Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția în acest sens a celui judecat. Prin prisma celor arătate se deduce că, în situația creată judecătorul urma să anunțe despre eventualele dubii de imparțialitate ce ar putea apărea în privința examinării apelului Nataliei Moloșag, fapt care nu a fost efectuat nici de magistrat, nici de însăși Natalia Moloșag, și care impune de a conchide despre întrunirea, la 7 caz, a condițiilor prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) al Codului de procedură civilă.

În corespundere cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) al Codului de procedură civilă, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Iar, potrivit art. 52 alin. (1) al aceleiași Legi, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Mai mult, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție studiind procesele-verbale ale ședințelor de judecată și audio-înregistrările acestora, ajunge la concluzia că procesul-verbal al ședinței de judecată din 23 februarie 2017 nu corespunde situației de fapt, or după anunțarea de către judecătorul Domnica Manole a motivelor ce ar putea isca o recuzare în privința acesteia, s-a propus părților să se expună în acest sens, iar în procesul- verbal fiind indicat: „Din aceste considerente, îmi declar abținere de la examinarea acestei cauze”. Astfel, de fapt judecătorul nu și-a declarat abținere de la examinarea cauzei în ordine de apel, menționând după expunerea opiniilor participanților la proces că, în situația creată nu constată motive ce pun la îndoială imparțialitatea acestuia.

În corespundere cu prevederile art. 275 alin. (5) al Codului de procedură civilă, procesul-verbal se semnează de președintele ședinței și de grefier. Modificările, rectificările și completările procesului-verbal se menționează în el și se certifică de președinte și grefier prin semnătură. Contrat normei legale citate supra, în procesul-verbal al ședinței de judecată din 23 februarie 2017 (Vol. II, f. d. 80-82), se conțin ștersături ce denaturează forma lui, fără a fi contrasemnate de președintele ședinței și de grefier. Importanța corectărilor introduse în procesul-verbal se deduc din prevederile art. 274 al Codului de procedură civilă, potrivit cărora, în procesul-verbal se indică momentele esențiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectuării actului procedural, or neconcordanțele depistate se referă anume la efectuarea unui act procedural cum ar fi declarația de abținere a judecătorului.

Concluzionând, Colegiul reține că un atare proces-verbal care ar corespunde cu situația de fapt, nu există, fapt ce impune aplicabilitatea prevederilor art. 432 alin. (3) lit. e) al Codului de procedură civilă. Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile declarate, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată. La judecarea cauzei, instanța urmează să țină cont de cele menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită un act judecătoresc întemeiat și legal, reieșind din toate circumstanțele reale și esențiale ale cauzei.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de 8 Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul avocatului Barbăneagră Sergiu, și recursul declarat de către Panțîru Victor. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Roșca, Mihail Lupu, Vladislav Gribincea, Eduard Digore, Veaceslav Țurcan, Natalia Moloșag, Tudor Osoianu către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, privind anularea hotărârilor Adunării Generale al Avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 și se remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă, Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova 9