3ra-389/17 — stabilirea faptului încălcării dreptului pretins și anularea hotărârii

3ra-389/17 — stabilirea faptului încălcării dreptului pretins și anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-389/17

Judecător: A. Malîi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Organ Elena,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Organ Elena

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii

Moloșag Natalia și Popescu Dorin, privind stabilirea faptului încălcării dreptului

pretins și anularea hotărârii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Organ Elena și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 16 iunie 2016,

c o n s t a t ă

La 28 mai 2015, Organ Elena s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, privind stabilirea faptului

încălcării dreptului pretins și anularea hotărârii nr. 06 din 12 mai 2015 a Consiliului

Uniunii Avocaților din RM, a procesului verbal al Adunării generale extraordinare a

Baroului Chișinău din 24 aprilie 2015, a hotărârii Adunării generale a Baroului

Chișinău din 24 aprilie 2015 cu privire la rezultatul alegerii decanului Baroului

Chișinău și a deciziei decanului Baroului Chișinău nr. 03/2015 din 14 aprilie 2015.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 16 martie 2015 a fost

adoptată Decizia decanului Baroului Chișinău nr. 01/2015, prin care a fost anunțată

convocarea Adunării generale a Baroului Chișinău pentru data de 24 aprilie 2015. În

temeiul punctului 6 al deciziei, a fost stabilit termenul limită (10 aprilie 2015 ora

16.00) de depunere a actelor avocaților care î-și exprimă intenția de a candida pentru

funcția de decan. Iar, în temeiul punctului 6 lit. (c) a Deciziei decanului Baroului

Chișinău nr. 01/2015 „candidații la funcția de decan și delegați în consiliu vor avea

la dispoziție 5 minute fiecare pentru prezentarea platformei sale electorale”.

Pe 10 aprilie 2015, prin cererea nr. BC/130/15, Organ Elena a fost înregistrată

în calitate de candidat la funcția de decan al Baroului Chișinău, iar la ora și data,

limită menționată în decizia decanului Baroului Chișinău nr. 01/2015 au fost

înregistrare două persoane, care și-au exprimat intenția de a candida la funcția de

decan și anume: Elena Organ și Natalia Moloșag.

Indică reclamanta, că prin Decizia nr. 03/15 din 14 aprilie 2015, decanul

Baroului Chișinău Mihai Popescu, care face parte din grupul „Avocaților pentru

avocați” susținători a candidaturii Nataliei Moloșag la funcția de decan, a prelungit

termenul de depunere a actelor pentru avocații care doresc să candideze în organele

autoadministrare a avocaților.

Consideră reclamanta că acest fapt a fost făcut cu scopul de a crea condiții

favorabile candidatului Natalia Moloșag și a o favoriza în alegerea acesteia la funcția

de decan.

La 15 aprilie 2015 și consecutiv la 17 aprilie 2015, avocatul Petru Munteanu și

Victor Panțiru au fost înregistrați în calitate de candidați la funcția de decan al

Baroului Chișinău.

Mai indică reclamanta că, la data de 24 aprilie 2015, a avut loc Adunarea

Generală a avocaților Baroului Chișinău. Cu cinci minute înainte de luare de cuvânt,

în vederea prezentării platformei electorale de către reclamantă, aceasta ar fi fost

înștiințată de decan interimar Dorin Popescu că i se oferă doar un minut pentru a

prezenta platforma electorală, ceia ce este în contradicție cu decizia 01/2015

adoptată de acesta, decizie care nu a fost anulată sau modificată până la moment.

Consideră reclamanta, că prin acțiunile și inacțiunile decanului interimar, care

se reflectă prin adoptarea deciziilor favorabile pentru concurentul susținut de acesta

și prin faptul neluării de atitudine vizând publicitatea efectuată de grupul de avocați

pentru promovarea candidatului Natalia Moloșag, a fost creată o concurență neloială

(necolegială) și încălcată norma legală.

Menționează reclamanta, că pe 24 aprilie 2015, ora 22.15, comisia de numărare

a voturilor, în fața la 20-30 avocați a adus la cunoștință rezultatele votului pentru

funcția de decan. Conform datelor anunțate, pentru Natalia Moloșag și-au dat

voturile 283 de avocați, pentru Victor Panțîru 117 avocați, pentru Petru Munteanu

116 avocați, iar pentru Elena Organ 107 avocați. Comisia de numărare a voturilor a

anunțat, că conform majorității voturilor acumulate Natalia Moloșag este aleasă în

funcția de decan al Baroului Chișinău. Decizia comisiei de numărare a voturilor a

fost propusă la 20-30 avocați prezenți să fie aprobată ca decizia Adunării generale a

avocaților Baroului Chișinău.

Mai indică reclamanta că, nefiind deacord cu deciziile date, la 27 aprilie 2015 și

12 mai 2015 aceasta a depus o contestație la Consiliul Uniunii Avocaților din

Republica Moldova solicitând, anularea procesului-verbal al Comisiei de numărare a

voturilor, a procesului-verbal al Adunării Baroului Chișinău și a deciziei decanului

Baroului Chișinău, ca fiind ilegale. În motivarea contestației a invocat lipsa

cvorumului necesar pentru petrecerea Adunării generale a Baroului Chișinău,

încălcarea procedurii de convocare a adunării generale extraordinare și

necorespunderea actelor contestate normei legale.

Indică, că la 12 mai 2015, Consiliul Uniunii Avocaților din RM a examinat

contestația reclamantei și prin Hotărârea nr. 06 din 12 mai 2015 a dispus

neadmiterea acesteia, ca fiind neîntemeiată. In conformitate cu art. 43 alin. (10) din

Statutul profesiei de avocat, hotărârea motivată a Consiliului Uniunii Avocaților RM

urmează să fie comunicată în termen de 15 zile.

Menționează, că pînă în prezent o hotărâre motivată a Consiliului nu a primit.

Consideră reclamanta Organ Elena, că prin actele contestate i-a fost încălcat

dreptul la respectarea legii privind convocarea și petrecerea legală a adunării

Baroului Chișinău, dreptul la alegeri echitabile în organele de conducere a

avocaturii, dreptul de a fi aleasă și de a participa în organele de conducere a

avocaturii precum și dreptul la o examinare imparțială și obiectivă a contestației.

Menționează reclamanta, că potrivit art. 3 din Lega cu privire la avocatură nr.

1260-XV din 19.07.2002, avocatura se bazează pe asigurarea legalității,

democratism și colegialitate în raporturile dintre avocați. Conform acestor principii

toate activitățile în cadrul avocaturii urmează a fi efectuate în conformitate cu legea,

iar avocații urmează să fie tratați de pe poziții egale, ne discriminatorii, colegiale.

Totodată, în baza art. 4 din Legea cu privire la avocatură, cadrul juridic care

reglementează, candidarea, alegerea și participarea în organele de autoadministrare a

avocaturii este reglementat de Constituția RM, Legea cu privire la avocatură, alte

legi care reglementează activitatea menționată din Statutul profesiei de avocat. în

această ordine de idei, a fost specificat, că potrivit art.48 alin (6) din Legea cu privire

la avocatură și art.52 alin (16) din Statutul profesiei de avocat, Adunarea generală

adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Deci legislatorul a prevăzut

expres în ce cazuri hotărârile Adunării generale se consideră adoptate. Iar, în

conformitate cu art. 48 alin. (4) al Legii privire la avocatură, Adunarea generală este

legal constituită dacă la ea participă majoritatea membrilor baroului.

Indică că, în conformitate cu lista afișată pe site-ul Uniunii avocaților, numărul

total al avocaților din Baroul Chișinău întrunește 1493 avocați, iar în lista

suplimentară de înregistrare la Adunarea generală s-au mai înregistrat încă 58 de

avocați care nu s-au regăsit în listă. Deci, numărul total de avocați cu drept de vot la

adunarea din 24 aprilie 2015 este de 1551. Majoritatea avocaților prezenți urma să

fie 776,5, adică 777 de avocați. Însă, după cum rezultă din procesul-verbal al

adunării la aceasta s-au înregistrat 775 de avocați.

Prin urmare, consideră, că Adunarea generală nu putea fi deliberativă deoarece

nu a întrunit majoritatea avocaților înregistrați în Baroul Chișinău. în cazul în care

adunarea nu este deliberativă ea nu poate adopta hotărâri.

Mai indică, că în conformitate cu art. 48 alin.(6) din Legea cu privire la

avocatură, adunarea adoptă hotărâri cu majoritatea de voturi, în procesul-verbal al

Adunării generale nu este reflectată nici o hotărâre care a fost adoptată de adunare,

ceea ce este în contradicție cu art. 52 alin 13 lit. (g) al Statutului profesiei de avocat.

Totodată, în conformitate cu art. 48 alin. (6) al Legii cu privire la avocatură și art. 52

alin. (16) al Statutului profesiei de avocat, hotărârea cu privire la alegerea decanului

urma să fie adoptată cu majoritatea de voturi a celor prezenți la adunare.

Indică reclamanta, că nu este clar cine a adoptat hotărârea de declarare a

doamnei N. Moloșag aleasă în funcția de decan, deoarece nici în procesul verbal al

Adunării generale și nici în procesul verbal al comisiei de numărare a voturilor nu

este reflectată hotărârea de alegere a decanului Baroului Chișinău. Pentru alegerea

decanului era necesar minimum 388 de voturi al avocaților prezenți la adunare, însă

nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Totodată, consideră reclamanta, în conformitate cu art. 52 alin. (13) din statutul

profesiei de avocat, procesul-verbal al adunării generale trebuie să conțină modul în

care a fost convocată adunarea, caracterul ei, ora , data petrecerii, luările de cuvânt și

altele. Iar, în conformitate cu alin.(6) al art. 52 din Statutul profesiei de avocat și art.

48 alin.(2) al Legii cu privire la avocatură toți membrii baroului urmau să fie

înștiințați în scris despre petrecerea adunării. în acest sens, a invocat reclamanta, că

la procesul-verbal nu este anexată nici o dovadă a înștiințării avocaților. Orele și

luările de cuvânt sunt reflectate eronat sau nu sunt arătate în genere. La convocarea

adunării și la înregistrarea membrilor baroului la adunare a fost încălcată procedura

de convocare și înregistrare. Așa deci a fost invocată o oră pentru înregistrare care nu

a fost respectată. Din actele care i-au fost puse la dispoziție reclamantei, nu este clar

câte buletine de vot au fost comandate, câte au fost repartizate, câte au fost returnare

ca nefolosite. în procesul-verbal al Comisiei de numărare a voturilor lipsește

informația referitor la buletinele returnate, ca nefolosite.

Indică, că la Adunarea generală a Baroului Chișinău au fost prezenți 775 de

avocați, ceea ce nu constituie majoritatea avocaților înscriși în lista cu dreptul de vot.

La funcția de Decan al Baroului Chișinău au fost puse la vot patru candidaturi, dintre

care nici o candidatură nu a acumulat majoritatea de voturi. Din care considerente

comisia de numărare a voturilor a declarat-o pe Natalia Moloșag aleasă în funcția de

decan nu îi este clar reclamantei. Mai mult ca atât, comisia de numărare a voturilor

are atribuții de numărare a voturilor exprimate pentru candidați, dar nu are atribuțiile

Adunării generale de adoptare a hotărârilor. Iar, după ce Comisia de numărare a

voturilor a anunțat decizia sa, această decizie urma să fie aprobată de Adunarea

generală. Decizia a fost anunțată la ora 22.15, afară în fața sălii manejului de

atletism. Prezenți la pronunțarea deciziei au fost doar vre-o 20-30 avocați. Din aceste

motive nu poate fi luat în considerare votul a 15 avocați, ca vot majoritar al Adunării

generale a avocaților din baroul Chișinău.

În conformitate cu art.64 alin.(2) și (3) al Legii cu privire la avocatură, precum

și în temeiul art. 65 alin.(4) lit. (f) din Statutul profesiei de avocat nu constituie o

formă de publicitate profesională permisă de lege editarea unor materiale, în ediții

care nu au tangență cu specializarea avocatului și care nu-și îndeplinesc menirea de a

explica sau de a populariza anumite reglementări juridice, iar conținutul lor face

dovada unui mesaj predominant laudativ sau comparativ.

Menționează reclamanta, că din data anunțării Adunării generale a baroului

Chișinău un grup de avocați „Avocații pentru avocați” au editat broșuri și pancarte,

au participat la conferințe de presă și la emisiuni televizate prin care au încercat să

aducă la cunoștință societății, că ei sunt cei care vor aduce schimbare în organele

avocaturii și prin acest fapt au vrut să spună, că sunt mai buni decât restul avocaților

din Uniunea avocaților, în această privința ei au editat materiale care nu au tangență

cu specializarea avocatului și care nu au avut menirea de a explica ori a populariza

careva reglementări juridice. Conținutul mesajelor editate cu scop de publicitate a

avut o menire laudativă a grupului „Avocați pentru avocați” în comparație cu ceilalți

avocați fapt interzis de lege. Consideră că, prin faptul tolerării acestui comportament

de către decanul Baroului Chișinău (care face parte din acest grup) a fost încălcat

dreptul reclamantei la un comportament colegial și legal.

Precizează reclamanta Organ Elena, că prin decizia decanului Baroului

Chișinău au fost stabilite 5 minute pentru fiecare candidat în luări de cuvânt pentru a

prezenta platforma electorală la funcția de decan. Aceste cinci minute nu i-au fost

oferite reclamantei special pentru, ca avocații prezenți în sală să nu poată crea o

opinie pozitivă despre Organ Elena, fapt care putea influenta votul acestora. Contrar

acestui fapt, toate broșurile, platformele electorale ale grupului „Avocații pentru

avocați” au fost plasate în incinta biroului Uniunii avocaților, înmânate tuturor

avocaților care se înregistrau la Adunarea generală, au fost expediate prin poșta

electronică tuturor avocaților înscriși în baroul Chișinău. Prin acest fapt consideră, că

un avocat simplu, care nu face parte din grupul nominalizat nu a avut acces la toate

datele pe care le deținea și le-a folosit concurentul Natalia Moloșag, fiind susținută

de decanul Baroului Chișinău, de alți membri al acestui grup și membrii Consiliului

Uniunii.

Prin cererea Elenei Organ a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu,

Moloșag Elena.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 30

noiembrie 2015, s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Popescu Dorin.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 02 martie 2016, pricina

civilă dată a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, a fost admis recursul

declarat de Organ Elena, a fost casată încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău

din 02 martie 2016, pricina fiind restituită spre judecare în fond în Judecătoria

Ciocana mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 16 iunie 2016, a fost

respinsă integral, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată a Elenei

Organ înaintată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți

accesorii Natalia Moloșag și Popescu Dorin, cu privire la stabilirea faptului încălcării

drepturilor pretinse, anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 06 din 12

mai 2015, a procesului verbal al Adunării generale extraordinare a Baroului Chișinău

din 24 aprilie 2015, a hotărârii Adunării generale a Baroului Chișinău din 24 aprilie

2015 cu privire la rezultatul alegerii decanului Baroului Chișinău și a Deciziei

decanului Baroului Chișinău nr. 03/2015 din 14 aprilie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, s-a respins apelul

declarat de Organ Elena și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 16 iunie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 februarie 2017, Organ Elena a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

admiterea cererii de chemare în judecată, stabilirea violării drepturilor pretinse

precum și anularea ca fiind ilegale și emise contrar precedării stabilite a Hotărârii nr.

06 din 12 mai 2015 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM, a procesului verbal al

Adunării generale extraordinare a Baroului Chișinău din 24.04.2015, a Hotărârii

Adunării generale a Baroului Chișinău din 24.04.2015 și a Deciziei decanului

Baroului Chișinău nr. 03/2015 din 14.04.2015.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că decizia

instanței de apel este ilegală, emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normei de

drept și care nu a dat nici un răspuns la nici un capăt de cerere formulată atît în apel

cît și în instanța de fond. A indicat că la emiterea deciziei nu s-a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, s-a interpretat eronat legea. Menționează recurenta, că la

emiterea actelor contestate, dânsa a fost discriminată în fața legii fiind încălcate

drepturile la alegeri democratice și legale în organele avocaturii.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că recurenta în cererea de recurs a indicat că a recepționat

decizia motivată a instanței de apel la 17 decembrie 2016 (f.d. 3 vol. II), totodată la

materialele dosarului nefiind alte dovezi privind recepționarea acesteia, recursul se

consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Organ Elena nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat

nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Organ Elena ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Organ Elena se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță