2rh-192/17 — obligarea efectuarii instrierilor in carnetul de munca

Dosarul nr. 2rh-192/17

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni – M. Grosu

Instanța de apel: CA Chișinău - D. Manole, Șt. Niță A. Bostan

Instanța de recurs: CSJ – S. Filincova, D. Mardari, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire înaintată de către Taras Gheorghi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Taras Gheorghi

împotriva Societății pe Acțiuni „Romanești” cu privire la obligarea efectuării

înscrierilor în carnetul de muncă,

împotriva încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, prin care s-a declarat inadmisibil

recursul înaintat de către Taras Gheorghi,

C O N S T A T Ă:

La 28 iulie 2015 Taras Gheorghi s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

împotriva SA „Romanești”, solicitând efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă. (f.d.

1-2)

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 16 aprilie 1963 a fost angajat în

calitate de tractorist în sovhozul-fabrică Romanești, actual SA „Romanești”, unde a

lucrat în condiții nocive la transportarea deșeurilor și a produselor chimice până la

17 decembrie 1998, odată cu atingerea vârstei de 55 ani.

A menționat reclamantul că a lucrat în condiții nocive timp de 35 de ani, și

conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova are

dreptul la pensie avantajoasă, însă SA „Romanești” nu i-a făcut înscrierile respective

în carnetul de muncă pentru calcularea corectă a pensiei cu adaosurile respective

prevăzute de lege.

Nu o dată s-a adresat la CTAS Strășeni pentru a-i efectua recalculările respective,

însă ultimii au indicat că asemenea înscrieri în carnetul de muncă nu sunt, motiv pentru

care se simte lezat în drepturile sale, deoarece a muncit în condiții nefavorabile pentru

1

sănătatea sa, iar ieșind la pensie este egalat cu cei care au muncit în condiții ce nu le-

au afectat sănătatea și integritatea lor.

A susținut că în urma muncii prestate a dobândit gradul de dezabilitate severă, a

căpătat un șir de boli, iar la ultima adresare SA „Romanești” i-a explicat că în ordinele

de primire și de eliberare nu s-a indicat că a lucrat în condiții nocive.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 30 decembrie 2015 cererea de chemare în

judecată depusă de Taras Gheorghi către SA „Romanești” privind obligarea efectuării

înscrierii în carnetul de muncă s-a respins. (f.d. 57, 63-65)

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 11 ianuarie 2016 Taras Gheorghi

a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, de

admitere a acțiunii. (f.d. 61-62, 75-76)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 august 2016 s-a respins cererea de

apel depusă de către Taras Gheorghi și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din

30 decembrie 2015. (f.d. 107-113)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, la

23 septembrie 2016 Taras Gheorghi le-a contestat cu recurs, solicitând casarea actelor

de dispoziție ale instanțelor de judecată cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii. (f.d. 120-122)

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016 cererea de recurs depusă de către Taras

Gheorghi a fost declarată inadmisibilă (f.d. 128-131).

La 24 iulie 2017 Taras Gheorghi a înaintat cerere de revizuire, solicitând

admiterea spre examinare a cererii de revizuire, casarea hotărârii instanței de fond, a

deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de recurs cu trimiterea cauzei la

rejudecare. (f.d. 141-142)

În motivarea cererii de revizuire revizuentul a invocat că intimata nu s-a prezentat

în instanța de insolvabilitate și nu a răspuns solicitărilor de a prezenta informații

referitor la faptul că a fost angajat la sovhozul-fabrică Romanești, actualul SA

„Romanești” în care a activat în calitate de tractorist pe parcursul a 35 ani în condiții

nocive.

A menționat că, a aflat unde este fostul director al sovhozului-fabrică Romanești,

actualul SA „Romanești” Șagoico Alexandru, care a activat în perioada anilor 1970-

1998 și cunoaște situația de fapt și de drept și poate confirma că a activat în calitate de

tractorist timp de 35 ani în condiții nocive, care este de acord de a da mărturii. În

instanța de fond și de apel nu a fost posibil de a asigura prezenta acestui martor,

deoarece nu cunoștea locul aflării acestuia.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC RM, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează

a fi respinsă din următoarele considerente.

Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC „au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii”. Totodată, revizuentul nu a indicat care sunt circumstanțele sau faptele

2

esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților cu

prezentarea probelor în acest sens.

Colegiul precizează că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi

criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri,

dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății, finalizată cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire

pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până

la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente

și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică

să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept

irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea de

fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Coroborând cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că argumentele susținute de revizuent nu pot fi

acceptate drept noi circumstanțe, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este

în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca

un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci

când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

3

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate, Colegiul

consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449 lit. b), 453 CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Taras

Gheorghi.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4