ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.09.2017

3ra-846/17 — Contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
20.09.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Contestarea actului administrativ
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-846/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 3ra-846/17

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: Djeta Chistol

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Anatolie Minciună

Iurie Cotruță

Liudmila Popova

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Maria Ghervas, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Calașnicova Tamara

și Calașnicov Alexandr împotriva Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului

Chișinău, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Valcor-Cris” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Dansicons” cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016, prin care acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 28 mai 2015, Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul municipal Chișinău, Primăria

municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată

„Valcor-Cris” și Societatea cu Răspundere Limitată „Dansicons” cu privire la anularea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, sunt proprietarii apartamentului nr. xx din casa

de locuit de pe str. Xxxxxxx, xx, Xxxxxxxx, fapt ce se confirmă prin extrasul din

Registru bunurilor imobile.

În vecinătatea casei de locuit s-a început edificarea unui bloc locativ cu mai multe

nivele. Indică reclamanții că, la emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de

1

construire a blocului locativ au fost încălcate prevederile Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 și a Hotărîrii Guvernului nr.

623 din 02 iulie 1999.

Pîrîții prin executarea lucrărilor de construcție au produs o atentare inadmisibilă

asupra proprietății lor. Nu s-a respectat distanța dintre clădiri, iar construcția multietajată

nu v-a permite trecerea razelor solare către casa lor.

Consideră reclamanții că, există pericol real pentru siguranța casei din str.

Xxxxxxxx xxx, Xxxxxxxxx și deteriorarea acesteia din cauza că temelia blocului ce

urmează a fi construit este prea aproape. S-a creat pericol pentru situații de avarie în

timpul lucrărilor de construire, când tehnica securității nu poate fi asigurată din cauza

înălțimii blocului și distanței extrem de mici față de casele vecine, pentru siguranța

incendiară și astfel poate fi imposibilă stingerea focului în caz de incendiu.

Deoarece imobilul ce urmează a fi construit este amplasat prea aproape, sunt în

prezența vizualizării directe și audibilității, ceea ce va crea condiții negative de trai care

le încalcă viața privată, impunându-i să trăiască permanent cu geamurile, draperiile și

ușile închise.

Aceste condiții de trai le provoacă suferințe moral-psihologice insuportabile,

nervozitate și stres, ceea ce se reflectă negativ asupra calității vieții și sănătății lor.

În rezultatul încălcărilor admise la construirea blocului li se obstrucționează

drepturile sale la folosirea liberă a casei private și la viața intimă confidențială.

Solicită reclamanții admiterea acțiunii, anularea certificatului de urbanism nr.

80/13 din 11 februarie 2013 și a autorizației de construire nr. 35 din 23 februarie 2015.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016,

acțiunea depusă de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017 s-a respins apelul declarat

de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr cu menținera hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016.

La 23 mai 2017 Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017 și a hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016, cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs au indicat că, au fost încălcate sau aplicate eronat

normele de drept material. Contrar art. 3 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, lipsește acordul favorabil al vecinilor ale

căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și

în perioada exploatării obiectului construit.

La emiterea Certificatului de urbanism nr. 80/13 dn 11 februarie 2013, au fost

încălcate prevederile Planului general Urbanistic și art. 3 și art. 6 alin. (1) șit. d) din

Legea nr. 163 și pct. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 623 din 02 iulie 1999.

2

Menționează recurenții că, atât instanța de fond și instanța de apel nu au motivat

respingerea pretențiilor reclamanților și nu au combătut argumentele care au fost

invocate.

Ulterior prin cererea de recurs suplimentară depusă la 04 august 2017, recurenții

au indicat că în cadrul examinării prezentei cauze nu au fost atrași în proces toate

persoanele ale căror drepturi sunt afectate de actele administrative contestate.

Nu au fost atrași în proces proprietarii apartamentelor nr. xx Grosu Nadejda, nr.

xx Grossu Serghei și nr. xx Rvalov Iurie, din casa de locuit din str. Xxxxxxxx, xx,

Xxxxxxxxxx, care au comunicat instanței despre încălcarea dreptului lor de proprietate.

Examinând recursul declarat de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017

a fost contestată de către recurenții Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr la data

de 23 mai 2017. Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurenții s-au conformat

prevederilor legale și au declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 19 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 19 iulie 2017, Consiliul mun. Chișinău a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de cu menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 august 2017, recursul declarat

de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr s-a considerat admisibil fiind transmis

pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

3

Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică circumstanțele

pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la

aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile

de care s-a călăuzit instanța.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un

act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

La data de 14 aprilie 2015, Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr au depus

cerere prealabilă în adresa Primăriei municipiului Chișinău și a Consiliului municipal

Chișinău, la care nu au primit un răspuns.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului admisnitrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ

și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

La 28 mai 2015 Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului

Chișinău, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Valcor-Cris” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Dansicons”, prin care au solicitat anularea

Autorizației de contruire nr. 35 din 23 februarie 2015 și a Certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 80/13 din 11 februarie 2013.

Prin hotărârea instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Examininînd cererea de recurs în raport cu materialele cauzei Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că,

decizia instanței de apel prin care s-a dispus respingerea apelului declarat de Calașnicova

Tamara și Calașnicov Alexandr, este neîntemeiată, deoarece la examinarea cauzei nu au

fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

4

soluționarea pricinii în fond iar concluziile instanței, expuse în hotărâre, sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Aprecierea temeiniciei și legalității hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare

revine instanței de recurs din prisma problemei de drept identificate și normelor ce

guvernează prezentul raport juridic litigios, după cum urmează.

Noțiunea de certificat de urbanism este reglementată în Legea nr. 835 din 17 mai

1996, fiind actul principal care stă la baza autorizațiilor de construcție emis de

autoritatea administrației publice locale abilitată prin lege, la cererea persoanelor

interesate, prin care se aduce la cunoștință solicitantului datele regimului juridic,

economic, tehnic și arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor/construcțiilor

pentru care a fost solicitat.

În Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 la art. 2 sunt identificate două categorii de

certificate de urbanism: de proiectare și informativ, iar în prezenta cauză a fost emis

Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 80/13 din 11 februarie 2013 de Primăria

municipiul Chișinău, eliberat pe numele Societății cu Răspundere Limitată „Tal

Development”. Astfel, în corespundere cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 163

din 09 iulie 2010, certificatele de urbanism și autorizația de construire/desființare se emit

de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și satelor pentru construcții (lucrări

de construcție/desființare) de orice destinație și tip de proprietate.

Obiectul litigiului în prezenta cauză sînt actele administrative Certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 80/13 din 11 februarie 2013 și Autorizația de contstruire

nr. 35 din 23 februarie 2015, legalitatea cărora urmează fi verificată de către instanța de

judecată.

Potrivit Certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 80/13 din 11 februarie

2013, s-a certificat elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui bloc de

locuit cu obiective comerciale și parcarea auto subterană cu nivelul pe verticală

S+P+16E în limitele terenurilor arendate, iar valabilitatea certificatului de urbanism este

de 12 luni din data emiterii.

În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000, la examinarea în instanța de contencios administrativ a

cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de

despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru

proiectare se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele

documente: b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de

înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de

reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de

către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor

de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; e) schița de proiect avizată

5

de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de

Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii, în cazul

intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite

înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Reieșind din normele de drept citate se menționează că, la examinarea cauzei în

ordine de apel, instanța de apel a examinat legalitatea Certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 80/13 din 11 februarie 2013 fără a verifica dacă au fost respectate

prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție.

Ulterior, prin Autorizația de construire nr. 35 din 23 februarie 2015 s-a autorizat

executarea lucrărilor de construire a unui bloc de locuit cu obiective comerciale și

parcarea auto subterană cu nivelul pe verticală S+P+13E în limitele terenurilor arendate

din Xxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxx nr. xx și xx. Una din condițiile impuse beneficiarului

Societatea cu Răspundere Limitată „Valcor-Cris” și investitorului Societatea cu

Răspundere Limitată „Dansicons”, indicate în autorizația de construire este „protejarea

imobilului și încăperilor proprietate din vecinătate”, la caz bunul imobil ce aparține lui

Calașnicov Alexandr și Calașnicova Tamara (vol. I, f.d. 31).

Concomitent se relevă prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, potrivit căruia la cererea privind

eliberarea autorizației de construcție se anexează certificatul de urbanism pentru

proiectare.

Potrivit Certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 80/13 din 11 februarie

2013, anexat la materialele cauzei, se atestă că acesta a fost valabil pentru o perioadă de

12 luni de la data emiterii, perioada valabilității fiind 11 februarie 2013 – 11 februarie

pentru o perioadă de 12 luni. (vol. I, f.d.126 verso)

Aici se constată că, la data prelungirii certificatului de urbanism pentru proiectare

14 martie 2014, acesta deja era expirat de la 12 februarie 2014.

Într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (4) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construțcie nr. 163 din 09 iulie 2010, la cererea titularului, termenul de

valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare poate fi prelungit o singură

dată pe un termen de pînă la 12 luni.

Însă, potrivit alin. (3) art. 5 din aceeași Lege, termenul de valabilitate a

certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă durata elaborării documentației

de proiect, care nu poate depăși 24 de luni de la data emiterii certificatului.

Contrar art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, Autorizația de construire nr. 32 a fost eliberată la 23 februarie 2015 în

baza Certificatului de urbanism nr. 80/13 din 11 februarie 2013, valabilitatea căruia a

expirat la data de 11 februarie 2015, adică după 24 luni din data emiterii 11 februarie

2013.

6

Prin urmare se atestă că, deși Autorizația de construire nr. 35 din 23 februarie

2015 a fost emisă cu respectarea formală a prevederilor art. 5 alin. (3) și (4) și art. 12

din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, se constată existența unui viciu fundamental în ceea ce privește condițiile

de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, care a stat la baza emiterii

autorizației de construcție.

Subsidiar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, potrivit Rapoartelor de constatare tehnico-

științifică, anexate la materialele cauzei, defectele depistate în interiorul și partea

exterioară a casei de locuit ce aparține lui Calașnicov Alexandr și Calașnicova Tamara

au apărut în urma demarării lucrărilor de construire a blocului de locuit pe terenul

învecinat al acestora.

Însă, instanța de apel nu a dat o apreciere Rapoartelor de constatare tehnico-

științifică care au fost prezentate de către Calașnicov Alexandr și Calașnicova Tamara

la examinarea cauzei în instanța de fond.

În prezenta cauză, recurenții-reclamanți Calașnicov Alexandr și Calașnicova

Tamara au contestat Autorizația de construire și certificatul de urbanism invocând și

argumentând încălcarea procedurii de eliberare a actelor administrative contestate, în

acest sens anexând la materialele cauzei trei Rapoarte de constatare tehnico-științifică

din care se denotă cauzarea unor prejudicii materiale.

Instanța de apel nu s-a expus asupra acestor argumente care au fost invocate în

cererea de apel și nu a dat o apreciere Rapoartelor de constatare tehnico-științifică,

limitîndu-se doar la mențiuni de ordin general.

Tot în acest context se indică că prin certificatul de urbanism și autorizația de

construire eliberate au fost depășite unele normative tehnice cum ar fi înălțimea clădirii,

suprafața construcției, numărul apartamentelor și suprafața locativă.

Această situație este apreciată de către instanța de recurs drept o necercetare a

fondului cauzei, ce atestă încălcarea principiului disponibilității părților în proces și un

control judecătoresc ineficient.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

să asigure buna desfășurare a procesului prin crearea pentru părți a posibilităților egale,

suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea

poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept invocate, pentru exercitarea drepturilor

procesuale prin prisma principiilor fundamentale de drept, inclusiv, a principiului

disponibilității, pentru ca în așa mod să fie adoptată o hotărâre legală și întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de către Calașnicov Alexandr și Calașnicova Tamara, a casa integral decizia

7

Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Calașnicova Tamara și Calașnicov Alexandr

împotriva Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Valcor-Cris” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Dansicons” cu privire la anularea actelor administrative, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-17
0,97
3ra-1003/18 — contestarea actului administrativ.
Dosarul nr. 3ra-1003/18 Prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău: D. Chistol Instanţa de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de
CSJ 2018-07-18
0,94
3ra-763/18 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-763/18 Prima instanţă: Jud. Chișinău, sediul Centru (S. Stratan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 18 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de con
CSJ 2017-10-25
0,94
3ra-1077/17 — Anularea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1077/17 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chişinău Judecător: Badan-Melnic Eleonora Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Anatolie Minciună Iurie Cotruţă Liudmila Popova Î N C H E I E R E 25 octombrie 20
CSJ 2017-09-06
0,94
3ra-809/17 — contestarea actului administrativ
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-809/17 Judecător: E. Palanciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, G. Daşchevici, D. Manole Î N C H E I E R E 06 septembrie 2017 mun. Chişinău Col
CSJ 2018-02-21
0,94
3ra-7/18 — Anularea actelor administrative.
Dosarul nr. 3ra-7/18 Judecătoria Centru mun. Chişinău Judecător: N. Mazur Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, M. Anton şi G. Daşchevici D E C I Z I E 21 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios admi
Sursă