2ra-1464/17 — recunoasterea calitatii de membru CCL, recunoasterea averii comune si partajarea acesteia

Judecătoria Orhei Dosarul nr.2ra-1464/17

Judecător: V. Cupcea

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, A. Bostan

ÎNCHEIERE

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Iulia Sîrcu

Judecători Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Coșneanu Aurel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rotari

Inga împotriva lui Coșneanu Aurel privind recunoașterea calității de membru al

Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.22, recunoașterea averii comune în

devălmășie și partajarea averii proprietate în devălmășia a soților,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de către Coșneanu Aurel, s-a casat parțial hotărârea

Judecătoriei Orhei din 15 aprilie 2016, și în acea parte s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a respins cerința înaintată de Rotari Inga privind recunoașterea calității

de membru a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.22, în rest hotărârea

Judecătoriei Orhei din 15 aprilie 2016 s-a menținut,

c o n s t a t ă:

La 02 septembrie 2015, Rotari Inga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Coșneanu Aurel prin care a solicitat recunoașterea proprietății comune

în devălmășie, partajarea averii comune în devălmășie cu stabilirea modului de

folosință a imobilului situat pe XXXXXXXXX; recunoașterea dreptului de

proprietate asupra 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul XXXXXXX, cu suprafața

totală de 67,7 m.p.; recunoașterea în calitate de membru al Cooperativei de

Construcție a Locuințelor nr.22; dispunerea expertizei pentru aprecierea variantelor

posibile de folosire a bunului proprietate comună; asigurarea acțiunii prin aplicarea

sechestrului asupra XXXXXXXX până la examinarea cauzei în fond; încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, căsătoria încheiată la 05

septembrie 1997, cu Coșneanu Aurel prin hotărâre judecătorească a fost desfăcută.

Desfacerea căsătoriei fiind înregistrată la 28 aprilie 2006 de către Oficiul Stării

Civile Orhei.

În timpul căsniciei a apărut copilul minor Coșneanu Cristian, născut la 20

august 1999. Fiul este la întreținerea reclamantei și locuiește cu ea și familia ei

(după desfacerea căsătoriei s-a recăsătorit și a format o nouă familie).

1

Concretizează că în timpul căsătoriei cu pârâtul a încheiat un contract de

investiții privind procurarea unui imobil în blocul locativ situat în XXXXXX și

anume, apartamentul numărul XX, în care locuiește până în prezent.

Notează că imobilul a fost primit de reclamantă și pârât în timpul căsătoriei,

fapt care se atestă prin dispoziția Primăriei Orhei din 15 august 2003.

Prin certificatul eliberat de BC „Banca Socială” Filiala Orhei se adeverește

faptul achitării bunului imobil de către ambii, începând cu anul 2003 până în 2005,

suma investițiilor fiind de 36 473 lei.

Menționează reclamanta că după divorț, de către ea a fost achitată suma de 30

455,89 lei (deja în familia nouă, după recăsătorire) și ultima tranșă ea a achitat-o la

data de 24 august 2015, în sumă de 8 666,63 lei. Pârâtul a stins o parte din plata

conform contractului de investiții în anul 2010, fiind achitată suma de 30 455,89 lei.

În imobilul dat este stabilită cu copii și consideră, că dispune de acest imobil

cu calitatea de proprietară. Pârâtul nu locuiește în acest apartament, dânsul locuiește

peste hotarele Republicii Moldova.

Suma achitată integral pentru acest imobil este de 106 382,32 lei. De către

reclamantă au fost achitată suma de 39 122,52 lei după desfacerea căsătoriei și 1/2 a

fost stinsă fiind împreună cu pârâtul Coșneanu Aurel (din suma de 30 473,11 lei).

Cota - parte din bani investiți în acest imobil îi revine ei în proporția valorii de 57

359,07 lei.

Luând în considerație cele expuse, reclamanta consideră că apartamentul

numărul XXXXXXX este proprietate comună în devălmășie a soților. Partajul

averii până în prezent nu a fost reclamat de părți, deoarece imobilul a fost în proces

de achitare a contractului investițional încheiat cu BC „Banca Sociala” filiala Orhei,

iar ultima tranșă a fost stinsă recent.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 31 martie 2016, s-a dispus atragerea în

proces în calitate de intervenient accesoriu Cooperativei de Construcție Locativă

nr.22.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 15 aprilie 2016, acțiunea înaintată de

Rotari Inga a fost admisă, s-a recunoscut calitatea de membru al Cooperativei de

Construcție a Locuințelor 22 Rotari Inga și s-a recunoscut dreptul de proprietate a

lui Rotari Inga, asupra 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul XXXXXXXX cu

suprafața totală de 67,7 m.p.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se

încadrează în prevederile legii.

Considerând ilegală hotărârea primei instanțe, la 05 mai 2016 Coșneanu Aurel

a înaintat cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Rotari Inga să fie respinsă

integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

2

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, s-a admis cererea

de apel declarată de Coșneanu Aurel. S-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 15

aprilie 2016 în partea admiterii pretenției privind recunoașteri calității de membru a

Cooperativei de Construcție a locuințelor nr.22 și în această parte s-a pronunțat o

nouă hotărâre prin care cerința înaintată de Rotari Inga privind recunoașterea

calității de membru a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.22 s-a respins. În

rest, hotărârea Judecătoriei Orhei din 15 aprilie 2016 s-a menținut.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a

admis pretenția cu privire la recunoașterea proprietății în devălmășie, recunoașterea

dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul nr.

XXXXXXX , cu suprafața totală de 67,7 m.p., iar argumentele invocate de apelant

prin prisma prevederile art. 118 CPC, sunt lipsite de suport probator.

Cât privește pretenția privind recunoașterea intimatei în calitate de membru

al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.22, instanța de apel a conchis că

soluția primei instanțe este pripită, invocând în acest sens aplicarea eronată a

prevederilor pct. 4.15.al Statutului Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.22.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Coșneanu Aurel a înaintat recurs,

prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe cât și a

deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Inga să fie respinsă, ca

lipsită de temei.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 26 ianuarie

2017 a fost expediată recurentului la 13 martie 2017, însă deoarece la materialele

cauzei nu este dovada comunicării acesteia, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC,

consideră recursul depus la data de 06 iunie 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră

că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Coșneanu Aurel și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Coșneanu Aurel urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

3

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Coșneanu Aurel, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

4

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea

Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În

același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică

să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito

vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în

recursul declarat de către Coșneanu Aurel asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Coșneanu Aurel, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Coșneanu Aurel se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Iulia Sîrcu

Judecători Ala Cobăneanu

Iuliana Oprea

5