3ra-1019/17 — contestarea actului administrativ

3ra-1019/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.3ra-1019/17

prima instanță - (judecătoria Centru mun. Chișinău) Sandu V.

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

Valentina Clevadî

în componența: Iuliana Oprea

Președintele ședinței, Galina Stratulat

Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza civilă, la cererea de chemare înaintată de Dornea Dumitru împotriva

Ministerul Afacerilor Interne privind recunoașterea ilegală a răspunsului, obligarea

stabilirii și plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea

judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 august 2016,

c o n s t a t ă:

La 17 februarie 2016 Dornea Dumitru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne solicitând, obligarea Ministerului Afacerilor

Interne să-i stabilească plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de

stat în mărime de 500 lei lunar, achitarea diferenței de 450 lei lunar începând cu 02

aprilie 2004 în mărime totală de 63900 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul dezbaterilor judiciare reclamatul a concretizat cerințele și a solicitat

recunoașterea ca fiind ilegal răspunsului Ministerului Afacerilor Interne nr.15/3-D-

243/15 din 30 decembrie 2015, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i stabilească

plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu 02

aprilie 2004 în mărime de 500 lei lunar, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i

achite plata alocației neachitată în mărime de 450 lei lunar, începînd cu 02 aprilie 2004

până la 02 februarie 2016 în sumă totală de 66670 ei, încasarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 1000 lei.

În motivarea pretențiilor formulate a reiterat că, în baza ordinului nr.356 ef. din 19

septembrie 2003 a fost concediat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și trecut în

rezervă cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, cu achitarea indemnizației unice de

concediere.

1

Invocă că, în perioada anilor 1985-1987 a fost recrutat în armata sovietică, iar în

timpul petrecerii serviciului în forțele armate a participant la acțiunilor militare din

Afganistan, pentru care a fost decorat cu distincția de stat a fostei URSS- Ordinul „Steaua

Roșie” cu nr.3779856.

Potrivit art.7 alin.2) lit. f) din Legea Republicii Moldova nr.190 din 08 mai 2003

cu privire la veterani, este considerat ca fiind veteran de război.

Avînd statut de veteran de război în baza cererii sale de pensionare i s-a stabilit

alocație nominală de stat pentru deținerea ordinului „Steaua Roșie” începând cu 02

aprilie 2004, însă despre actul administrativ în baza căruia i s-a stabilit alocația lunară în

mărime de 50 lei nu i-a fost comunicat.

Potrivit hotărârii Parlamentului nr.533 din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile

cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei URSS, distincția de

stat al fostei URSS Ordinul „Steaua Roșie” conform importanței se echivalează cu

distincția de stat al Republicii Moldova-Ordinul „Ștefan cel Mare”.

Indică reclamantul că conform lit.d) pct.4 al Regulamentului cu privire la modul de

stabilire și plată a alocațiilor nominale de stat pentru merite deosebite fată de stat aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003, alocația nominală se stabilește

în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”,

„Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II sau III sau persoanelor care dețin

titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 lei.

Astfel, în temeiul acestor prevederi, la 08 decembrie 2015 s-a adresat către

Ministerul Afacerilor Interne cu o cerere prin care a solicitat stabilirea și plata alocației

nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu data pensionării, în

mărime de 500 lei lunar.

La 30 decembrie 2015 prin răspunsul primit de la Ministerul Afacerilor Interne cu

nr.15/3 i s-a comunicat că temei legitim de a-i stabili alocația nominală în cuantum de

500 lei lunar pentru ordinul „Steaua Roșie”, nu este.

Ca consecință a refuzului Ministerului Afacerilor Interne de a satisface cerințele

înaintate, consideră că i se încalcă dreptul său de a primi alocația nominală de stat pentru

merite deosebite față de stat prevăzute de prevederile art. 22 alin. (1) lit. d) al Legii cu

privire la veterani nr.190-XV din 08 mai 2003: „persoanelor decorate cu ordinele

„Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II și III și

persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 de lei”.

Consideră reclamantul că potrivit prevederilor legale, nu există vreun temei de

refuz privind calcularea și achitarea alocației nominale de stat pentru merite deosebite

față de stat și nici o interdicție stabilită prin lege care să prevadă careva condiții sau

cerințe speciale de acordare a alocației, fiind stipulat în mod expres persoanele care au

dreptul de a beneficia de aceste alocații.

Totodată, neacordarea alocației menționate încalcă dreptul subsemnatului ca

cetățean al Republicii Moldova drept ce este stipulat în art. 47 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova.

Consideră că, prin acțiunile ilegale ale pîrîtului i-a fost lezat dreptul la proprietate

garantat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova, ceea ce constituie și o violare a

prevederilor 6§ 1, art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților

Fundamentale ale Omului, cît și art. 1 al Protocolului adițional la Convenție, îmbinat cu

art. 14 al Convenției.

2

Prin hotărîrea judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 01 august 2016 acțiunea

înaintată de Dornea Dumitru a fost admisă parțial.

A fost recunoscut ca neîntemeiat răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr.15/3-

D-243/15 din 30 decembrie 2015.

S-a stabilit lui Dornea Dumitru cuantumul alocației nominale de stat pentru merite

deosibite față de stat în mărime de 500 lei lunar.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i achite lui Dornea Dumitru alocației

nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 lei lunar.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite diferența alocației nominală de

stat pentru merite deosebite față de stat începând cu 02 aprilie 2004 până la 01 august

2016, în sumă de 66570 lei.

S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Dornea

Dumitru cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 august 2016 Ministerul

Afacerilor Interne a declarat apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărîrii

judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 august 2016 și emiterea unei noi decizii de

respingere a pretențiilor înaintate de Dornea Dumitru.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, s-a respins apelul declarat

de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea judecătorie Centru mun.

Chișinău din 01 august 2016.

La 17 iulie 2017, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva hotărârii

judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 august 2016 și a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 martie 2017, solicitând casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare

și emiterea unei noi decizii de respingere a pretențiilor înaintate de Dornea Dumitru.

În motivarea recursului a indicat că Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord

cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

Reiterează că instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond prin care s-a

declarat neîntemeiat un act adminsitrativ, fără a reflecta care sunt motivele de fapt și de

drept care au dus la declararea nulității actului și totodată neîntemeiat a obligat Ministerul

Afacerilor Interne să-i achite intimatului diferența alocației nominale lunare de stat

pentru merite deosebite față de stat, începând cu 02 aprilie 2004.

Susține recurentul că acțiunea înaintată de Dornea Dumitru nu cade sub incidența

art.22 alin.1) lit.d) din Legea cu privire la veterani, și nu poate beneficia de alocație

nominală în mărime de 500 lei lunar, pentru merite deosebite față de stat.

Mai susține că cererea de chemare în judecată înaintată de Dornea Dumitru este

depusă cu omiterea termenului de prescripție prevăzut de art.17 alin.1) din Legea

Contenciosului administrativ, deoarece răspunsul a fost recepționat la cel târziu 13

ianuarie 2016, iar intimatul urmă să înainteze cererea de chemare în judecată privind

anularea actului adminsitrativ din 30 decembrie 2016, până la 13 februarie 2016.

Mai relevă recurentul că, este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că

vina îi revine anume Ministerului Afacerilor Interne, deoarece ultimul a executat strict

prevederile Legii cu privire la veterani și nu îi poate fi imputată vina privind nestabilirea

și neachitarea initimatului a alocației nominale de stat în cunatum de 500 lei.

3

De asemenea a susținut că stabilirea și achitarea lui Dornea Dumitru a alocației

nominale de stat pentru merite deosebite față de stat în cuantum de 500 lei lunar, pentru

deținerea ordinului „Steaua Roșie” poate fi dispusă doar începând cu 13 ianaurie 2016,

data depunerii cererii.

Consideră recurentul că instanța de apel incorect a apreciat normele de drept

material.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că,

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 martie 2017.

Potrivit scrisorii de comunicare copia deciziei a fost expediată părților la 01 mai

2017 (f.d.116), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către

părți.

Potrivit prevederilor art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 17 iulie 2017, respectiv recursul se consideră

declarat în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea

de recurs, Colegiul consideră recursul drept întemeiat și care urmează a fi admis din

următoarele motive.

Potrivit materialelor dosarului se constată că Dornea Dumitru s-a adresat în

instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată ce ține de anularea unui act

administrativ, respectiv în ordinea contenciosului administrativ.

Potrivit art.53 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova persoana vătămată într-

un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins,

anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.793

din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În acest context, art.17 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ prevede că,

cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului

pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la:

a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut

de lege pentru soluționarea acesteia;

4

b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită

recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru

soluționarea unei astfel de cereri;

c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

Se observă astfel că, legea indică expres începutul curgerii termenului de

adresare în instanța de judecată.

Prin urmare, procedura contenciosului administrativ presupune de regulă două

etape, procedura cererii prealabile și procedura în fața instanței de contencios

administrativ.

La caz, Dornea Dumitru s-a adresat către Ministerul Afacerilor Interne cu cerere

prealabilă prin care a solicitat recalcularea sumei neprimită pentru alocația lunară

nominală de stat și achitarea sumei de 450 lei lunar începînd cu 02 aprilie 2004.

Prin răspunsul din 30 decembrie 2015 Ministerul Afacerilor Interne a respins ca

neîntemeiată solicitarea lui Dornea Dumitru.

Din conținutul cererii de chemare în judecată, se conchide că nefiind de acord cu

răspunsul primit, Dornea Dumitru la 13 ianuarie 2016, s-a mai adresat către Ministerul

Afacerilor Interne cu o altă cerere prealabilă.

Deci se constată faptul că, cel puțin la 13 ianuarie 2016 reclamantul cunoștea

despre răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr.15/3 din 30 decembrie 2015

Prin urmare, la examinarea cauzei instanța de apel urma să examineze minuțios

argumentul apelantului invocat în cererea de apel referitor la respectarea termenului de

prescripție prevăzut de art.17) din Legea Contenciosului adminsitrativ.

Colegiul reține că, argumentul instanței de apel precum că acțiunea înaintată de

Dornea Dumitru a fost depusă în termen deoarece reclamantul contestă răspunsul nr.15/3-

D-4/16 din 20 ianuarie 2016, iar cererea de chemare în judecată este înaintată la 17

februarie 2016, este neanalizat.

Or, potrivit dispozitivului instanța de apel respinge apelul declarat de Ministerul

Afacerilor Interne și menține hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 august

2016, prin care s-a recunoscut ca neîntemeiat răspunsul Ministerului Afacerilor Interne

nr.15/2-D-243/15 din 30 decembrie 2015.

În motivarea hotărârii instanței de fond, la fel se face referire la răspunsul nr.15/3-

D-4/16 din 20 ianuarie 2016, însă potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 01

august 2016, la întrebarea instanței reclamantul răspunde; solicit anularea răspunsului

nr.15/3-D-243 din 30 decembrie 2015 (f.d.64).

Respectiv, instanța de apel, s-a pronunțat asupra unei pretenții neinvocată de către

reclamant.

Instanța de recurs, reține că, prin pronunțarea unei soluții, în afara pretențiilor

invocate de către parte, instanța de judecată încalcă principiul contradictorialității, or art.

26 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că, contradictorialitatea presupune

organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă

posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte

organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept

care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra

inițiativelor instanței.

5

Prin urmare, instanța de recurs consideră că, instanța de apel judecînd apelul a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii care au importanță pentru

soluționarea litigiului, limitîndu-se doar asupra constatărilor de drept.

Curtea de la Strasbourg consideră că, în măsura în care dreptul de a ataca o hotărîre

judecătorească este prevăzut în legislația unui stat parte la Convenție, instanța de apel

este chemată, conform acelorași prevederi din Convenție, să soluționeze cauza,

respectând toate condițiile instituite de art. 6 pct. 1. (cauza Delcourt contra Belgiei).

Conform, art. 357 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărîrile susceptibile de

apel pot fi atacate, pînă a rămâne definitive, în instanță de apel care, în baza materialelor

din dosar și a celor prezentate suplimentar, verifică corectitudinea constatării

circumstanțelor de fapt ale pricinii, a aplicării și interpretării normelor de drept

material, precum și respectarea normelor de drept procedural, la judecarea pricinii în

primă instanță.

Articolul 373 alin.(1), (2) și (4) din Codul de procedură civilă, prevăd că, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor

de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii

primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel a preluat concluziile contradictorii a

primei instanțe, iar concluzia făcută, este nemotivată și necesită o analiză mai amplă a

circumstanțelor cauzei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, nu este sarcina sa de a

substitui instanțele judecătorești naționale în procesul de interpretare a legislației

naționale. Le revine, în primul rând, autorităților naționale, îndeosebi instanțelor

judecătorești, să soluționeze problemele apărute la interpretarea acesteia.

Acest principiu se aplică, în special, interpretării de către instanțele judecătorești a

prevederilor cu caracter procedural, cum ar fi termenul de prescripție pentru inițierea

acțiunilor judecătorești.

Conform art. 272 alin. (1) din Codul civil, termenul de prescripție extinctivă începe

să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data cînd

persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide că, instanța

de apel, la rejudecare urmează să constatate data exactă la care Dornea Dumitru a aflat

despre încălcarea dreptului său și astfel, dacă la înaintarea cererii de chemare în

judecată reclamantul a respectat termenul de prescripție prevăzut de art. 17) din Legea

Contenciosului adminsitrativ.

Suplimentar,Colegiul menționează că, la rejudecarea instanța de apel în dependență

de circumstanțele cauzei urmează să țină cont și de noile prevederi a Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, cu modificările în vigoare de la 01.01.2017,

cît și de prevederile Hotărîrea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003 prin care a fost

6

aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor de stat pentru

merite deosebite față de stat, cu modificările în vigoare de la 09.06.2017

În urma celor expuse, instanța de recurs, consideră necesar de a casa decizia Curții

de Apel Chișinău din 21 martie 2017 cu transmiterea cauzei la rejudecare în apel la

Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet de judecată, or eroarea materială nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

La rejudecarea instanța de apel urmează să țină cont de cele constatate de instanța

de recurs și să adopte o decizie legală, cu aplicarea corectă a normelor de drept material

și procedural.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 adoptată în cauza

civilă înaintată de Dornea Dumitru împotriva Ministerul Afacerilor Interne privind

recunoașterea ilegală a răspunsului, obligarea stabilirii și plata alocației nominale de stat

pentru merite deosebite față de stat și încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valentina Clevadî

judecători Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Iulia Sîrcu

Dumitru Mardari

7