2ra-1618/17 — recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare, evacuarea silită și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, evacuarea silită şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1618/17 — recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare, evacuarea silită și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: I. Gorlenco dosarul nr. 2ra-1618/17
instanța de apel: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov
ÎNCHEIERE
13 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria
Panova
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Panova împotriva
lui Vasilii Ciocan, Alexandru Bahrin cu privire la recunoașterea nulității
contractului de vânzare-cumpărare și cererea de chemare în judecată lui Alexandru
Bahrin împotriva Mariei Panova cu privire la evacuarea silită din apartament și
încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 16 martie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Maria Panova și menținută hotărârea primei instanțe,
prin care acțiunea Mariei Panova a fost respinsă, iar acțiunea lui Alexandru Bahrin
admisă
constată:
La 28 august 2013, Maria Panova, reprezentată de avocatul Ion Grecu a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Ciocan cu privire la
recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare.
În motivarea acțiunii a invocat că la 27 iunie 2012 a împrumutat de la Vasile
Ciocan suma de 10000 euro pe un termen de 8 luni cu dobânda de 10% lunar.
Explică că pentru a asigura rambursarea împrumutului au convenit cu Vasile
Ciocan că ea va gaja apartamentul nr. 11, amplasat în or. Cahul,
str. Sanatoriului, 4.
Comunică că la notarul public Oxana Chiciuc au încheiat contractul de
împrumut cu gaj, care a fost perfectat în limba română, pe care nu o posedă.
Relevă că după încheierea contractului a achitat o parte din împrumut și din
dobândă, fapt confirmat prin recipisele din 22 octombrie 2012, 24 noiembrie 2012,
23 februarie 2013, 26 mai 2013, cât și prin acordul adițional din 27 iunie 2012.
Remarcă că la sfârșitul lunii iulie 2013, Vasile Ciocan a informat-o că în
legătură cu neachitarea integrală a datoriei dânsul a devenit proprietarul
apartamentului gajat.
1
Susține că a aflat că contractul nr. 11562 din 27 iunie 2012 este un contract
de vânzare-cumpărare și nu contractul de împrumut cu gaj, abia când s-a adresat la
avocat.
Afirmă că nu avea voința de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, iar
Vasile Ciocan a acționat în privința ei cu rea credință.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 228 alin. (1) Cod civil,
art. 166 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, declararea nulității contractului de vânzare-
cumpărare nr. 11562 din 27 iunie 2012, asupra apartamentului nr. 11, situat în
orașul Cahul, str. Sanatoriului, 4, numărul cadastral 1701121.027.01.011.
La 25 noiembrie 2013, Maria Panova a depus cerere de extindere a
pretențiilor, înaintându-le inclusiv și împotriva lui Alexandru Bahrin și solicitând
declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 9880 din 6 august 2013 a
apartamentului nr. 4, cu rectificarea manuală în nr. 11, situat în or. Cahul,
str. Sanatoriului, 4, numărul cadastral 1701121.027.01.011, autentificat de notarul
public Oxana Chiciuc.
În motivarea cererii de extindere a pretențiilor a indicat că contractul de
vânzare-cumpărare asupra apartamentului încheiat între Vasile Ciocan, în calitate
de vânzător și Alexandru Bahrin, în calitate de cumpărător, este izvorât din
contractul de vânzare-cumpărare nr. 11562 din 27 iunie 2012, încheiat între ea și
Vasile Ciocan, ca urmare a comportamentului dolosiv și viclean al ultimului.
La 13 septembrie 2013, Alexandru Bahrin a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Mariei Panova cu privire la evacuarea forțată din apartament.
În motivarea acțiunii a relatat că prin contractul de vânzare-cumpărare din
6 august 2013 a procurat de la Vasile Ciocan apartamentul nr. 11 din
str. Sanatoriului, 4, or. Cahul.
Susține că în timpul negocierilor cu Vasile Ciocan a fost în apartamentul
nominalizat, l-a examinat, iar Maria Panova a confirmat faptul că nu este
proprietara apartamentului și în curând o să-l elibereze.
Notează că la solicitările ulterioare adresate Mariei Panova de a elibera
apartamentul, ultima nu a reacționat.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 315, 374 Cod civil,
art. 166-167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, evacuarea Mariei Panova cu membrii familiei
acesteia din apartamentul nr. 11 din str. Sanatoriului, 4, or. Cahul și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 10 decembrie 2013, pricinile civile au
fost conexate.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 6 iunie 2014, în proces a fost atrasă
Corina Bahrin, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 31 iulie 2014, în proces a fost atras
notarul public Oxana Chiciuc, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 15 decembrie 2014, acțiunea Mariei
Panova a fost admisă.
A fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu
numărul cadastral 1701121.027.01.011, amplasat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 4,
2
ap. 11, înregistrat sub nr. 11562 din 27 iunie 2012, încheiat între Maria Panova și
Vasile Ciocan, autentificat de notarul public Oxana Chiciuc și contractului de
vânzare-cumpărare a bunului imobil cu numărul cadastral 1701121.027.01.011,
amplasat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 4, ap.11, înregistrat sub nr. 9880 din
6 august 2013, încheiat între Vasile Ciocan și Alexandru Bahrin, autentificat de
notarul public Oxana Chiciuc.
S-a respins acțiunea lui Alexandru Bahrin cu privire la evacuarea forțată din
apartament a Mariei Panova, ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Vasile Ciocan și Alexandru Bahrin în folosul Mariei
Panova cheltuielile de judecată în sumă de 4700 lei.
Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Cahul din 19 decembrie 2014
acțiunea Mariei Panova a fost admisă integral.
A fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu
numărul cadastral 1701121.027.01.011, amplasat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 4,
ap. 11, înregistrat sub nr. 11562 din 27 iunie 2012, încheiat între Maria Panova și
Vasile Ciocan, autentificat de notarul public Oxana Chiciuc, cu repunerea părților
în situația anterioară.
S-a reintegrat Maria Panova în dreptul de proprietate asupra bunului imobil
numărul cadastral 1701121.027.01.011, amplasat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 4,
ap. 11.
A fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu
numărul cadastral 1701121.027.01.011, amplasat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 4,
ap. 11, înregistrat sub nr. 9880 din 6 august 2013, încheiat între Vasile Ciocan și
Alexandru Bahrin, autentificat de notarul public Oxana Chiciuc, cu repunerea
părților în situația anterioară.
S-a încasat de la Vasile Ciocan în beneficiul lui Alexandru Bahrin suma de
15000 euro.
S-a respins acțiunea lui Alexandru Bahrin cu privire la evacuarea forțată din
apartament, ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Vasile Ciocan și Alexandru Bahrin în folosul Mariei
Panova cheltuielile de judecată în sumă de 4700 lei.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 21 aprilie 2015, a fost admis apelul
declarat de Vasile Ciocan și Alexandru Bahrin, reprezentați de avocatul Ignat
Dumitran, casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 15 decembrie 2014 și hotărârea
suplimentară din 19 decembrie 2014 și remisă cauza la rejudecare la Judecătoria
Cahul, în alt complet de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 12 iunie 2015, în proces a fost atrasă
Iulia Dahina, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierile Judecătoriei Cahul din 9 septembrie 2016, în proces au fost
atrași Alexandra Ciocan și Iuri Panov, în calitate de intervenienți accesorii.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 octombrie 2016, acțiunea Mariei
Panova a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
A fost admisă cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Bahrin.
S-a dispus evacuarea forțată a Mariei Panova împreună cu membrii familiei
sale, fiului Iuri Panov din apartamentul nr. 11, amplasat în or. Cahul,
str. Sanatoriului, 4, numărul cadastral 1701121.027.01.011.
3
S-a încasat de la Maria Panova în beneficiul lui Alexandru Bahrin
cheltuielile de judecată în sumă de 4100 lei.
S-a dispus anularea măsurii de asigurare aplicată prin încheierea Judecătoriei
Cahul din 30 august 2013, la moment când hotărârea va deveni definitivă.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 16 martie 2017, a fost respins apelul
declarat de Maria Panova și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din
22 octombrie 2016.
La 20 iunie 2017, Maria Panova a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii depusă de dânsa și respingerea acțiunii lui Alexandru Bahrin.
În motivarea recursului a invocat că concluziile instanței de apel sunt greșite,
deoarece nu a fost aplicată legea care urma a fi aplicată, iar în parte au fost aplicate
eronat normele materiale.
Afirmă recurenta că sunt eronate concluziile instanței de apel precum că ea
nu a prezentat careva probe care ar demonstra comportamentul dolosiv sau viclean
a lui Vasile Ciocan, drept urmare acest contract nu poate fi recunoscut ca un act
juridic simulat.
Or, până la sfârșitul lunii iulie 2013 dânsa a avut convingerea că a fost
încheiat un contract de împrumut cu gaj, deoarece așa a convenit cu Vasile Ciocan,
dar nu un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului.
Consideră că de instanțele de judecată ierarhic inferioare nu a fost apreciat
acel fapt că Vasile Ciocan în cadrul examinării litigiului a confirmat că a dat bani
cu împrumut și nu a cumpărat apartamentul.
În context precizează că atât prima instanță, cât și instanța de apel au dat o
interpretare eronată probelor din dosar, astfel, formând concluzii incorecte.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 12 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 209 vol. II), care a fost recepționată de recurent la 20 aprilie 2017, fapt ce se
atestă prin avizul de recepție (f. d. 227 vol. II).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 16 martie 2017, în
termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
4
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Panova nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Maria Panova asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Maria Panova ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Maria Panova se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
5