2r-475/17 — incasarea datoriei

Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2r-475/17

Judecători: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

D E C I Z I E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

examinând cererea de recurs declarată de Seasco Irina

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Soluția Financiară” împotriva Irinei Seasco privind încasarea

datoriei

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, prin care s-a

respins cererea privind respunerea în termen a cererii de apel și s-a restituit cererea

de apel ca fiind depusă înafara termenului legal

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2016, SRL „Soluția Financiară” s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Irinei Seasco privind încasarea datoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 22 noiembrie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial, s-a încasat de la Seasco Irina, în beneficiul SRL „Soluția Financiară”

datoria în sumă de 5 421,68 lei și suma de 642,65 lei, , în total suma de 6064,33 lei.

La 12 ianuarie 2017, Seasco Irina a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând repunerea în termen.

Careva motive în susținerea cererii de repunere în termen nu au fost prezentate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, s-a respins cererea

privind repunerea în termenul de declarare a apelului, s-a restituit apelul declarat de

Seasco Irina împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 22 noiembrie 2016, ca

fiind depus tardiv.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a conchis că apelul a fost declarat

înafara termenului prevăzut de lege, iar careva motive temeinice de repunere în

termenul de declarare, apelanta nu a invocat.

Considerând neîntemeiată încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie

2017, la 11 aprilie 2017 Seasco Irina a înaintat recurs, prin care solicită repunerea

în termenul de contestare, admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

1

Pledând pentru admiterea recursului, recurenta a invocat ilegalitatea încheierii

recurate, menționând în acest sens că nu a participat la examinare cauzei în fond, a

fost citată prin intermediul unui ziar pe care nu-l citește.

Notează că, a solicitat amânarea examinării cauzei numită pentru 07 martie

2017, pentru a putea lua cunoștință cu materialele cauzei și a prezenta apel motiva,

însă instanța deja se pronunțase asupra restituirii cererii de apel ca fiind depusă

tardiv.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.

Intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părțile sunt în drept să declare

recurs este de 15 zile din momentul comunicării încheierii.

Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia încheierii recurate din 07

martie 2017 a fost adusă la cunoștința recurenței la 10 martie 2017 (f.d. 61).

Astfel, prin prisma art. 425 CPC, completul Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul depus în

afara termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Seasco

Irina tardiv și care urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

07 martie 2017, a fost respinsă cererea privind repunerea în termenul de declarare a

apelului și s-a restituit apelul declarat de Seasco Irina împotriva hotărârii

Judecătoriei Ialoveni din 22 noiembrie 2016, ca fiind depus tardiv.

Ulterior, invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 11 aprilie 2017, Seasco Irina

a contestat-o cu recurs.

Instanța de recurs, analizând situația de fapt din prezenta speță, în raport cu

materialele dosarului consideră oportun de a reitera prevederile art. 425 CPC, care

stipulează că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile

de la comunicarea ei.

Astfel, din actele pricinii rezultă cu certitudine faptul că, recurenta la 07

martie 2017 a solicitat spre cunoștință cauza civilă (f.d. 60), care i-a fost prezentată

la 10 martie 2017 (f.d. 61), timp în care a luat cunoștință cu încheierea instanței de

2

apel din 07 martie 2017. Însă, cu toate acestea a depus recurs împotriva încheierii

date la 11 aprilie 2017, adică cu omiterea termenului de declarare a acestuia.

Articolul 116 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță, iar alin. (3) din același articol stabilește că

la cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului.

Din circumstanțele stabilite, Colegiul constată că termenul de declararea a

recursului este omis, fapt recunoscut și de recurentă prin solicitarea acestuia de

repunere în termen. Însă, recurenta solicitând repunerea în termenul de declarare a

recursului nu a anexat probe ce dovedesc omiterea termenului din motive

întemeiate, și prin urmare cererea de repunere în termenul de declarare a recursului

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie

2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

În hotărârea din 03 aprilie 2008 în cauza Ponomaryov contra Ucrainei Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele urmează să decidă asupra 5

repunerii în termenul de introducere a căii de atac, însă ele nu se bucură de o marjă

de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai statuat că chiar și atunci, totuși,

posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a

se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că recurenta,

cunoscând despre inițierea acțiunii în instanța de judecată și despre depunerea

cererii de apel nemotivată la 06 martie 2017, precum și despre încheierea prin care

s-a respins cererea privind repunerea în termen a apelului și s-a restituit cererea de

apel ca depusă tardiv, a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale

stipulate în legislația națională și a înaintat recursul în afara termenului legal.

Circumstanțele descrise supra denotă netemeinicia cerinței de repunere a

recursului în termen. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că

cererea de repunere a recursului în termen este neîntemeiată, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

3

concluzia de a respinge cererea de repunere a recursului în termen și de a respinge

recursul ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e ci d e:

Se respinge cererea Irinei Seasco, privind repunerea în termen a recursului.

Se respinge recursul declarat de Seasco Irina.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Soluția Financiară” împotriva Irinei Seasco privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

4